151 matches
-
păgubașul, uite, îți dau 30.000 că ai avut grijă de schiul meu! Ceee, îți dau io 50.000 și mi-l dai și p-ălălalt! Finalul, după alte negocieri, e că proprietarul de drept renunță scârbit și la schiul desperecheat, na și spală-te pe cap cu el! Iar Jean devine fericitul posesor al unor schiuri nemaipomenite. Pe care probabil le va vinde altui bucureștean arogant care poate fi prostit fără mare bătaie de cap. Acum, alt salt în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
început să plîng de ciudă, mi-au dat lacrimile dom’ Roja, cînd m-am trezit aproape singur în Piață. În jurul meu erau risipite pe jos tot felul de materiale de propagandă amestecate cu umbrele rupte, poșete de damă, pălării, mănuși desperecheate, bucăți de stofă, locul arăta ca un talcioc părăsit, mi-am mușcat buzele, sîngeram, privind la balconul ăla nenorocit de unde se mai auzea încă muzica de propagandă venită de pe banda de magnetofon, o rușine. Dacă ar fi fost în stare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
m-am învîrtit de câteva ori prin holul care acum a prins o urmă de căldură, mai curând un miros foarte diluat de fum de la soba crem, care toarce în colțul ei. Mi-am trecut mâna peste mobilele vechi și desperecheate, peste suprafețele acelea lucioase care zăceau în întuneric, abia atinse de câteva fâșii de lumină de lună. Oglinzi întunecate, tablouri întunecate, o scară care duce la etajul de sus... Un televizor mare și cu butoane 36 lipsă, despre care nu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lași să fiarbă. - Și pe urmă, adaugă Stănică cu apetit, presari pe deasupra tot scorțișoară pisată! - Așa mâncam noi, bătrînii! încheie simplu Agripina,ronțăind alune americane. Stănică își continua ancheta prin rafturi. Se uita acum la ceștile de cafea, multe și desperecheate. Una plină de stafide o deșertă pe gât. Cele mai delicate aveau forma unor boluri de ceai chinezesc, erau mici și zugrăvite cu ramuri subțiri, înflorite. Neavând mâner, erau vârâte în niște picioare ovoluide de aramă, căpătând astfel înfățișarea unor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu spună, dar domnul Ialomițeanu pare că nu o vede. — Gâlci, spune domnul Ialomițeanu. Așa că să ne preparăm pentru... Te ghemuiești de frică, de frig, în scaunul înalt, cu spătar, sunteți numai voi aici, în acest demisol plin de mobilă desperecheată, un lit-de-repos, fără un picior, o măsuță de toaletă cu o gaură neagră în ovalul unde ar trebui să fie oglinda, niște foteluri puse unele peste altele, o comodă masivă care sprijină ușa ca să rămână închisă, pentru că și ea are
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Astfel reprezentațiunea dramatică ne (provocă) vrăjește (hinzaubern) o lume a fantaziei ca o lume a realităței sensibile, și printr-aceea ne înalță totodată din as din urmă în regiunea imaculată a celei dentăi. Artea dramatică împreunînd contrastele cele mai disparate (desperecheate) spre a da operelor fantaziei libere o realitate sensibilă, spre a concede (leihen) opului autorului dramatic iluziunea deplină a unei întîmplări reale, face un fel de efecte cari întrec prin tăria și zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu câte cinci brațe, un gong susținut de doi șerpi Încolăciți, un amvon pe un podium acoperit cu pânză imprimată cu hieroglife, două coroane, două tripoduri, un sarcofăgel gen ora sfârșitului, un tron, un fotoliu stil 1600, fals, patru scaune desperecheate gen banchet servit la șeriful din Nottingham, lumânări, lumânărele, lumânăroaie, totul plin de o ardoare foarte spirituală. În fine, intră șapte novici În sutănele roșii cu torțe, apoi preotul oficiant, care pare să fie directorul de la Picatrix - și-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deasupra unui peruchier, pe o stradă din spatele stației de metrou din Bond Street. Helen primea clienții individual, În Încăperea din față, iar Viv stătea la birou În sala de așteptare, Întîmpinîndu-i În momentul În care intrau. Acolo se aflau scaune desperecheate și o canapea pe care puteau să aștepte cei care soseau devreme. Într-un ghiveci aveau un cactus de Crăciun, care scotea flori uimitoare din cînd În cînd. Pe măsuța joasă erau răspîndite exemplare aproape la zi din Lilliput și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și ea În Londra? — Era În Londra, dădu Helen din cap aprobator, dar am Întîlnit-o abia la sfîrșitul războiului. Împărțeam un apartament chiar și atunci - unul minuscul, În Macklenburgh Square. Mi-e atît de proaspăt În minte! Toate mobilele alea desperecheate. Închise ochii amintindu-și suprafețe și mirosuri. Pe fereastră erau bătute panouri de lemn. Era pe punctul de a se prăbuși. Deasupra era un tip care străbătea camera la pas și făcea podeaua să scîrțîie. Scutură capul și deschise larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se așteptase Helen. Pereții, zugrăviți cu o tempera roșie, cîrpită din loc În loc, erau goi; covoarele erau un amestec de chilime turcești peste care erau aruncate imitații de carpete. Mobila era foarte obișnuită. Era un divan-canapea mare acoperit cu perne desperecheate, și un scaun de catifea roz murdar, sub care se vedeau arcurile și pînza de sac rupte. Vopseaua poliței căminului imita marmura. Acolo se afla o scrumieră plină-ochi de mucuri de țigară. Unul Încă fumega. Julia se Întoarse și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
urmărea traversarea Înainte și Înapoi luîndu-se după scîrțîitul podelei. În camera de desubt se auzea un radio și ecoul zăngănitului cuiva care scormonea cărbunii În șemineu. Helen se familiarizase cu sunetele, textura și imaginea păturilor și pernelor Juliei, cu mobilierul desperecheat. În ultimele trei săptămîni stătuse acolo cam de șase sau șapte ori. Și-și spunea, așa cum o făcuse Înainte: Oamenii ăștia nu știu că eu și Julia sîntem aici, goale, una În brațele celeilalte... I se părea incredibil. Ea Însăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
zona talazurilor și scapă fără să fie atrase de curenții puternici. Numai când au ajuns la limita la care abia mai pot fi văzute, își aruncă și ei plasele în apă. Vântul duce înapoi spre țărm mici fragmente de sunete desperecheate ale cântecelor lor. El stă pe nisip, acolo unde plaja se înclină și petrece aproape o oră, urmărind crabii de mărimea degetului, care mătură porțiunea dintre pământ și mare. Plaja se întinde pe mile. Crabii operează pe toată lungimea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îi dădeau un aer distins și vorbea bine rusește. A fost bucuros să ne vândă câteva mărfuri de primă necesitate : chibrituri, sare, un litru de petrol, o lampă, săpun, un săculeț cu făină neagră, trei castroane din tablă, câteva linguri desperecheate... A adăugat, de la el, două plăci, nu mai mari ca o carte fiecare, de sticlă pentru geamuri. Știa omul de ce aveam nevoie chiar mai bine ca noi. După ce i-am spus că avem și doi copii de vârsta școlii a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la bun sfârșit gândul, deși părea că se bucură cu toată ființa era de fapt atâta umilință în izbânda ei ascunsă! Carmina își unse o felie de pâine cu zacuscă de vinete, mușca, mesteca, privea în dulăpiorul cu vase, ceștile desperecheate întoarse cu fața în jos pe farfurioară. Ba o să mă duc, spuse, o să mă duc până se termină de cules via. O să mă duc. Tatăl își tampona buzele cu șervețelul. Ridică privirea către fereastră. Caisul își mișca ușurel crengile. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
coșuri de nuiele, dar de fapt conținea un Întreg magazin universal. Erau oale și tigăi de aluminiu, un rînd de pantaloni și bluze de damă, un set de mah-jong, mai multe rachete de tenis, o jumătate de duzină de pantofi desperecheați și o cantitate fabuloasă de exemplare vechi din Reader’s Digest și Popular Mechanics. Toate acestea fuseseră obținute prin troc, deși Jim nu Înțelesese niciodată ce anume dădea Basie În schimb, căci, la fel ca și doctorul Ransome, venise În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
al unui motan bătrân, se legase. Vechile stampe de pe pereți, cu scene englezești de vânătoare, Îi aparțineau lui Tom, ca și marea tapițerie primită cadou, un fel de relicvă a zilelor decadente de la colegiu, ca și numărul mare de sfeșnice desperecheate și scaunul sculptat Louis XIV, În care nu putea ședea nimeni mai mult de cinci minute fără să sufere o dislocare a vertebrelor - Tom pretindea că asta se Întâmpla din cauză că ședeai În poala fantomei marchizei de Montespan. În orice caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
începătorul (noul venit) care eram, mirifică. Chiar dacă nu va fi fost așa, înainte-mi se desfășura feeria unui basm. Într-o cameră mare, pe un covor gros de lână, pe jos, copiii aveau acces la o movilă de jucării, cam desperecheate, căței și ursuleți de pluș, cuburi, tot felul de păpuși, unele stricate de prea multă folosință; de-a lungul pereților se eșalonau dulapuri cu ușile de sticlă îndărătul cărora vedeam, vrăjiți, alte jucării, mai frumoase, păpuși îmbrăcate ca niște prințese
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
Nory cu modestie. Sufrageria Rimilor nu era deloc elegantă, dar foarte simpatică. Instalaseră mobilier nou numai în birou și dormitor. Aici, rămăseseră vestigii tecucene, din zpsuea Linei: o canapea îmbrăcată cu creton, un dulap vechi de nuc drept bufet, scaune desperecheate și o ladă "adorabilă", declarau Mini și Nory. O ladă de acelea, zise brașovenești, legată în cercuri de fier, cu balamale mari și cu lemnul lustruit ca un emaliu, lucrat cu mozaic de flori galbene pe fond verde. Pe masa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
eu puțin în fața ta, că în fața mea nu era nevoie de justificări, Patrik era, la rândul lui, un escroc care tocmai îl bobina pe unul pe care-l înțepase. Am aflat la plecare cum. Din toată grămada rămăseseră doar pantofi desperecheați, sau rupți de la căutările coloraților. Știi cum arată găina care scormonește în băligar? Așa arătau și ăștia care căutau câte un pantof desperecheat în maldărul din țarc. Acum mai erau doar câțiva nemulțumiți, întorși din sat cu câte un pantof
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cum să reziste la ploaie! Acum vrea banii înapoi, că vor să-l linșeze țăranii. O vreme i-a păcălit, că păcatele lor sânt de vină, nu pantofii, dar nu a ținut. Acum, o să-i dau drept recompensă toate resturile desperecheate, să se descurce cu ele." "Păi, ce să facă cu ele?" întreb ca un prost. "Nu te-ai prins că toți țăranii mi-au furat pantofii?" îmi răspunde. "I le dau ăstuia păgubit, pe gratis, și nu are decât să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în timp ce supăratul culegea resturile de pantofi. M-am prins că avea dreptate. Pe supărat îl ajuta deja tot satul. Nu știu de unde dracu' au apărut, dă parcă erau acolo toți cumpărătorii de adineauri. Și toți scoteau de sub bubu-urilee gigantice pantofi desperecheați pe-care încercau să-i potrivească cu resturile din grămadă. Am făcut ceva bani cu pantofii, îmi povestea pe drumul de întoarcere la hotel, acum nu-mi mai rămâne decât să-i învăț să poarte ciorapi și mă mai scot
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
von Furstenberg, strânsă la cingătoare cu un vechi prelungitor, o pată de portocaliu strălucitor ca al echipamentelor de protecție, cu firele scoase și ștecherul atârnând într-o parte. În sezonul ăsta, spune Inky, toată lumea poartă perucile de-a-ndoaselea. Se poartă pantofii desperecheați. Se decupează o gaură în mijlocul unei pături soioase, spune ea, se poartă ca un poncho, și ești gata pentru o noapte de distracție în stradă. Pentru siguranță, în seara în care își iau o cameră la Sheraton, Evelyn aduce trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mîinile lui Julián Carax trasînd acele mîzgălituri, hieroglife al căror Înțeles pierise odată cu timpul. În fundul birouașului se Întrezăreau un teanc de caiete și un recipient cu creioane și stilouri. Am luat un caiet și l-am răsfoit. Desene și cuvinte desperecheate. Exerciții de socoteli. Fraze disparate, citate din cărți. Versuri neterminate. Toate caietele păreau la fel. Unele desene se repetau pagină după pagină, cu diferite nuanțe. Mi-a atras atenția figura unui bărbat care părea făcut din flăcări. O alta descria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Berta, cea sfioasă și bălaie, și celelalte muieri, nădușite de atâta râs, chicotiră în așteptare. Până la urmă, cică, mirele călărea pe ursită, vorniceii pe druște, iar calul alb, care nu era decât un cal sur, cu o pană sub coadă, desperecheat fiind, cât pe ce să o prindă pe nuna mare, care fugea de el, cu poalele sumese, să nu i se întâmple pocinogul... Da' calul cel sur s-a poticnit, ca prostul, în piedica moștenită de la tătâne-său!... Un val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spre parter. Lionel îl salută pe Patrick - pe care nu știe de unde să-l ia - și închide ușa. Începe să aranjeze decorul pentru marea vizită. Trage masa în mijlocul camerei. De-o parte și de alta a mesei, pune două scaune desperecheate: al lui mai scund, al Musafirei, mai înalt. Pune tortul într-o farfurie cu un frumos desen de inspirație biblică pe margine. Așază farfuria fix în mijlocul mesei. Aruncă ambalajul tortului la gunoi. Umple cu apă vaza împrumutată de la Liliane și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]