107 matches
-
și politică mongolă, care a legat și a dezlegat nodurile politice ale Hoardei de Aur și a condus efectiv, Emiratul Crimeii, de la Don la Nistru, Țările Românești de la gurile Dunării și, ca suzeran a țaratelor de la Târnovo, Vidin și al despotatului Serbiei, mai bine de 40 de ani. Odată cu prăbușirea sa, peste toate aceste regiuni avea să se întindă stăpânirea lui Toctai și să amenințe cu umbra săbiei lui însuși Imperiul Bizantin. Fiii lui Nogai, mânați de ambiții personale, în loc să-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
BalicaDobrotici (Dobrotiță) a fost numit despot de către Bizanț și a reușit să unifice “țările ” dintre Dunăre și Marea Neagră (după 1347), întemeind Dobrogea: o a avut relații cu Vladislav-Vlaicu, cu care a negociat în 1369 restaurarea lui Stratimir la Vidin. -Din despotatul lui Dobrotici s-a desprins Țara Dristei, organizată în jurul centrelor urbane de la Păcuiul lui Soare și Silistra; o aceasta încorpora teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării cuprins între Turtucaia și Cernavodă, fiind codusă de fiul său, Terter, recunoscut și el
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ales după eforturile lui Thomas d'Aquino de a face compatibilă filosofia (o anume filosofie) cu creștinismul. Identitatea elenă însă, suscitată național în formațiunile grecești rămase încă o vreme neocupate de otomani (după căderea Constantinopolului la 1453), mai ales în Despotatul Moreea (denumire politică pentru aria geografică Peloponez) și în Trapezunt. Îndeosebi școala grecească de la Mistras (Moreea) devenise celebră prin corifeii ei (Gemisthos Plethon, în special) ce propagaseră sinteza ortodoxiei cu... neoplatonismul; simbioză mai fericită în vederea înlăturării adverității ce o impuseseră
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
Valahia”" în limbile străine) și Dobrogea. Expresia „” care presupune că ar fi fost formațiuni statale naționale românești de rang princiar, este discutată între istorici, istoriografia internațională preferând expresia geografică "Țările Dunărene" pentru Moldova și Țara Românească, sau "Voievodatul Transilvaniei" și "Despotatul Dobrogei" pentru celelalte două state. Motivele acestor discuții sunt următoarele: Istoriografia românească preferă însă denumirea de "Principatele Române" (care include și Transilvania), din patru motive: Înaintea constituirii regiunilor tradiționale, au existat țări unde astăzi se află România, numite de istorici
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
politică a Europei de Sud-Est a înregistrat, alături de mai vechiul voievodat al Transilvaniei, supus și condus de maghiari, două noi state: Moldova și Țara Românească ("„Valahia”" sau "„Vlahia”" în limbile străine). Înainte de cucerirea sa de către Turci, Dobrogea a fost un despotat cu populație majoritar română, bulgară și greacă, fără ca ponderea relativă a acestor trei elemente să poată fi precizată (dar toponimia și sursele arată că Românii erau majoritari de-a lungul Dunării, Grecii de-a lungul mării, iar Bulgarii în interior
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
se strângă în jurul voievodului Basarab. Principatul Țării Românești formează România contopindu-se cu Moldova prin Unirea din 1859. Teritoriul principatului Țării Românești (sau "Valahia" sau Muntenia în sensul larg al termenului) se împarte în: Dobrogea a fost mai întâi un despotat medieval care își trage denumirea de la despotele Dobrotici. În 1396 se contopește cu Țara Românească, dar puțin după aceasta, în 1418, este cucerit de Turci. Dobrogea se situează azi între Dunăre (cu Delta), Marea Neagră și linia Turtucaia (Tutrakan)-Ecrina (Ekrene
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
trebuie să fi dispus de mulți curieri în acest scop. Relațiile cu țările vecine s-au întins, determinate mai mult de pericolul otoman. Turcii, după ce au supus pe rând teritoriile grecești, bulgare și sârbe, după ce au cucerit țaratele bulgare și despotatul sârb și s-au așezat la Dunăre(1396), au devenit o amenințare pentru Țările Române și pentru statele Europei Centrale. Stabilirea turcilor aici, a inaugurat pentru români “lungul și durerosul șir al luptelor pentru apărarea ființei statale, etnice și religioase
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]