637 matches
-
72 face considerații despre Stat. "În Stat, spiritul nu este nici numai obiect [...] constituie în același timp spiritul conștient de sine al fiecărui individ. Numai constituția democrată era adecvată pentru acest spirit și pentru acest Stat. Am văzut în Orient despotismul într-o splendidă alcătuire conformă țărilor din Răsărit, dar forma democratică în Grecia este și ea tot atît de mult o determinare universal istorică" [3 td]. La p. 101-104, Hegel relevă că expediția lui Alexandru Macedon are drept scop "de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 278 este amintit sistemul împărțirii în caste a poporului índic, ceea ce putem numi aristocrație teocratică. Același aspect social specific Indiei este abordat la p. 7 și 8 ale celui de-al doilea volum cu același titlu, unde se evidențiază despotismul aristocrației teocratice. În acest volum (dedicat Lumii orientale), de la p. 91 la p. 169 găsim cea mai semnificativă și mai amplă analiză hegeliană a Indiei, pe care o vom prezenta în trăsăturile sale esențiale, extrăgînd ceea ce este mai reprezentativ pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
comparăm, în cadrul unei priviri generale, India cu China [...] în lumea indiană nu există, ca să ne exprimăm astfel, nici un obiect real stabilit care să nu fie transformat de îndată de imaginație în contrariul a ceea ce este pentru o conștiință rațională [...] cástele [...] despotismul statului [...]. La [197] indieni nu există o asemenea superstiție [ca la chinezi], întrucît ea este opusul înțelegerii raționale; în schimb, toată viața și reprezentarea lor despre viață nu sînt decît o superstiție, deoarece la ei totul este visare și sclavie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
concrete, statul, legile raționale, moralitatea nu pot exista [200]. rămîne arbitrariul, întîmplarea. Libertatea este aici numai momentul negativ al eliberării de orice determinare a vieții și a conștiinței. Ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
politică este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; într-adevăr, moralitatea și religia, în măsura în care ultima se raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
raportează la acțiunea omului, au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă. China, Persia, Turcia, Asia, în general, constituie un tărîm al despotismului și, în accepție peiorativă, al tiraniei. Tirania îi revoltă pe indivizi. În India, ea este însă în firea lucrurilor, deoarece acolo nu există sentimentul eului, cu care tirania să poată fi comparată pentru a duce la răzvrătirea spiritelor; nu rămîn
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cele mai necesare trebuințe și plăceri, care se opun tiraniei sub forma unui sentiment, cel al negației [45 td]. Statul are drept scop realizarea legii libertății spirituale [201]: dar în India domină un stat al cărui guvern este de un despotism inadmisibil. Există o comuniune, o viață socială, chiar destul de evoluată, dar nu există vreun principiu determinant pentru ceea ce în această viață trebuie să fie drept, etic, moral; nu este o religiozitate sub formă de conștiință. Este multă religie, dar nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de sensibilitate și cu această totală inconștiență a unui scop general care să pornească din inimi și să le poată determina acțiunile, este ușor de înțeles de ce nu pot exista nici o politică adevărată, nici libertate și de ce ajung să domine despotismul, cînd mai crud, cînd mai blînd. Pentru a concluziona, trebuie să spunem că moralitatea indienilor este tot atît de tranșant separată de religie pe cît este Brahman de conținutul său concret. Religia este pentru noi știința acelei esențe care constituie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ale justiției, moralitate [...] rămîne doar arbitrariul, pura întîmplare. Libertatea este, într-adevăr, aici doar momentul negativ al desprinderii de orice determinare a vieții și a conștiinței. De aceea, ceea ce în India poate fi eventual considerat drept viață politică, este un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un despotism lipsit de orice principiu, lipsit de reguli de moralitate și religiozitate; în măsura în care moralitatea și religiozitatea și mai ales ultima se raportează la acțiunea omului, ele au prin excelență drept condiție și temelie libertatea voinței. În consecință, în India, despotismul cel mai arbitrar, mai abject și mai dezonorant este la el acasă" [363]. Filozoful din Stuttgart are perfectă dreptate atunci cînd subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
abject și mai dezonorant este la el acasă" [363]. Filozoful din Stuttgart are perfectă dreptate atunci cînd subliniază că în India Statul, chiar dacă (tocmai pentru că, am zice noi) se identifică cu realitatea spirituală supremă, se preschimbă în cel mai arbitrar despotism, din moment ce lipsește libertatea subiectivă..., lipsește opoziția... S-ar putea, totuși, obiecta că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că cel puțin brahmanii (și casta respectivă), în acest Stat indian, au libertate absolută, mai mult chiar, că Statul însuși nu este altceva decît întruparea lui Brahma, înțelegîndu-se prin Stat tocmai corpul de brahmani. Din afirmațiile pline de indignare împotriva despotismului și freamătele de exaltare pentru libertate, ar fi de așteptat din partea filozofului din Stuttgart teoretizarea unui Stat bazat pe libertate și moralitate. Și este adevărat. El promovează, într-adevăr, moralitatea Statului, care teoretic include libertatea individului: doar că, în cele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
teoretic include libertatea individului: doar că, în cele din urmă, Statul însuși se identifică cu Supraomul sau cu Supraoamenii care au reușit să realizeze identitatea cu Spiritul Universal. Consecințele urmau să fie, negreșit, tot atît de vătămătoare ca cele ale despotismului indian, pe drept cuvînt criticat atît de aspru de Hegel. Într-adevăr, punerea experimentală în aplicare a teoriilor hegeliene asupra Statului a încercat să demonstreze, cu o ironie caustică dar îndreptățită, falsitatea și caracterul distrugător al afirmațiilor gînditorului din Stuttgart
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și a patru Biserici luterană, calvinistă, unitariana și catolică. Excluderea se îndreaptă asupra comunității românești și a Bisericii sale ortodoxe, o comunitate ce reprezintă, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cel puțin 50% din populație. Or, influența filosofiei Luminilor și despotismul luminat al Habsburgilor modifică raporturile de forță între diversele comunități naționale. Drept urmare, românii revendică egalitatea în drepturi cu cele trei națiuni recunoscute. Această revendicare este privită favorabil de Viena care intenționează să-i folosească pe români ca instrument de centralizare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
difuziune a Reformei din secolul al XIV-lea. În schimb, dominația Habsburgilor implică mutații radicale în cadrul echilibrelor interconfesionale și intercomunitare transilvănene. Schimbarea realizată la sfîrșitul secolului al XVII-lea este legată de o nouă apropiere de ordin politic și social: despotismul luminat. Revolta șerbilor români, copleșiți de birul cerut de războiul antiturc de la începutul secolului al XV-lea, nu are nici un rezultat asupra evoluției statutului lor. În 1437, influența alimentează cuvintele de ordine ale răsculaților, care se prezintă ca "adunare a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Imperiu otoman care oferă puțin. Divergențele între două arii moldo-valahă și transilvană sînt lizibile în dominația slavonei care se perpetuează în Moldo-Valahia în interiorul unei biserici conservatoare și în cea a românei, care s-a impus pe larg în Biserica transilvană. DESPOTISM LUMINAT ȘI MANIFESTĂRI POPULARE Epoca romantică, apoi istoriografia naționalistă au reconstruit un secol XVIII, în același timp întunecat pentru populațiile aservite, cu o nouă preocupare de a obține un profit din munca lor, și al Luminilor, grație politicii luminate a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează natura relațiilor lașilor și Bucureștilor cu Viena și Sankt-Petersburg. Spațiul moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care îmbină disciplina și măsura. Schimbarea realizată de Constantinopol în 1711 în administrația Principatelor ar fi răspuns deci unei nevoi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura Luminilor, respingerea sau cel puțin critica sa făcută de conservatori, refuzul străinătății și recursul la această străinătate, încrucișarea influențelor rusă și greacă marchează sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al Habsburgilor a găsit un răspuns pe lîngă grupurile conducătoare și la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la intelectualii români din Școala Ardeleană, și determină mai vehement decît în Moldo-Valahia formularea de revendicări la bază. Istoria perioadei 1770-1791 în Transilvania constituie unul din momentele de referință ale confruntărilor româno-maghiarc. Chiar această epocă este una din turnantele înțelegerii despotismului luminat, dacă ne-am plasa de partea celor care decid, Maria Tereza și losif al II-lea. Se impun mai multe interpretări: accentul este pus pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
impun o latinitate a limbii române. Ca juriști, ei participă la reflecțiile inteligenței Vienei privind dreptul natural. Micu publică la Sibiu, în 1800, o lucrare intitulată Legile firei, inspirată de filosofia lui Baumeister care alimenta, pe la 1750, gîndirea politică a despotismului luminat. Acești oameni sînt de o mare cuprindere intelectuală, iar orizontul școlilor de la Blaj, unde profesează, le este suficient. Acești oameni au conștiința nobleții lor, un statut de elite recunoscut de losif al II-lea, care face adesea apel la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Gheorghe Șincai, arestat pentru incitarea rebeliunii din 1794) sau mai curînd vor lua partea ordinii împotriva răsculaților țărani: Micu se arată foarte sever față de "agitațiile țărănești". Ei sînt împărțiți între dorința de integrare într-un sistem de ordine pe care despotismul luminat îl păstrează, controlîndu-1, și un fel de disperare care îi cuprinde în vîltoarea secolului. Sistemul de ordine părea, în consecință, condamnat chiar înainte ca națiunea română să recupereze această etapă a istoriei transilvane feudale. Rămîn inițiativele care marchează profund
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mîndri; ar trebui să se privească în această oglindă." Luminile își propun să atragă și să ridice plebea la idealurile unei elite. Dar în același timp aceste elite care se sprijină pe politica imperială sînt îngrijorate în privința caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect program care îl situează în istorie, care îl legitimează în prezent și impune o coerență revendicărilor viitorului. Elitele românești transilvane care participă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra trăsăturilor și caracterelor conservatoare ale unei tradiții de lungă durată. Unii văd în curentele revoluționare moștenirea reformismului luminat al secolului al XVIII-lea, alții interpretează aspirația revoluționară ca o voință de desprindere de conservatorismul păstrat prin reforme, aparținînd fie despotismului luminat al Imperiului Habsburgilor pentru Transilvania, fie umanismului fanarioților, fie unei gestiuni a Rusiei în Moldova și Țara Românească. Studiul circulației ideilor politice trebuie să fie completat de o cunoaștere a vectorilor sociali ai acestor idei, a greutății și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totul!" Și continuă: "Doamnă, țara mea este frumoasă, bogată, pitorească, atît prin culoarea sa primitivă cît și prin lipsa unei civilizații necesare. Este o mică oază, cu atît mai necunoscută cu cît este pierdută între cele trei deșerturi: Imperiul austriac, despotismul musulman și absolutismul moscovit. Națiunea mea numără aproape 10 milioane de locuitori care încă se află, în întregime, în barbaria moravurilor patriarhale". Tema necunoașterii Moldovei și Țării Românești de către francezi este esențială. Este afirmată cu violență de Dimitrie Brătianu, vechi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]