608 matches
-
Un singur argument mă cufundă în sunetul de dincoace de chipul Nimicului: hoinăreala cuvântului care mă merge ca pe un obiect tocit de sandala vieții. *** Când mi-am dat seama că adevărul nu e decât un strănut al minciunii, am despuiat viața de credința cărnii și mi-am constrâns sonetul tăcerii să evadeze din goliciunea propoziției atârnate fanfaron de cerul gândului. Și fiindcă la periferia chiliei mele orele supraviețuiseră doar în câteva exemplare, am înțeles că prezentul mă comentase într-un
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_ii_george_baciu_1340300807.html [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. CÂRTELI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016. Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
De-aia simt că toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Citește mai mult CârteliSteluța CRĂCIUNGata, toamna asta vine mai decisăsă despoaie-n suflet, să despoaie pomi,se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă,se umple pădurea de fatidici gnomiFrunza asta pală, ultima din vară,răsucită-i Doamne ca în suflet vinacă-mi uit rugăciunea-n fiecare seară,și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
toamna răsucește-n mine mai adânc cuțitul, rana e deschisă; când pustiu e-n juru-mi să înfrunt - pe cine? În pădure, Doamne, frunză ți-s, proscrisă. Citește mai mult CârteliSteluța CRĂCIUNGata, toamna asta vine mai decisăsă despoaie-n suflet, să despoaie pomi,se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă,se umple pădurea de fatidici gnomiFrunza asta pală, ultima din vară,răsucită-i Doamne ca în suflet vinacă-mi uit rugăciunea-n fiecare seară,și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina.Nu-nțeleg prea bine
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
pasăre sleită de puteri ca și el, căzută pe-o parte, cu ciocul întredeschis după aer și apă. O prinsese și-i răsucise cu iuțeală gâtul, azvârlindu-i capul rupt. Și-astâmpărase cumplita sete cu picurii sângerii, iar cu trupșorul despuiat de pene și pârlit la un foc firav își stăvilise grozava hămesire. Nu gustul pielii ațoase și al oaselor fragile, ci doar actul în sine al hrănirii îi adăugise ceva putere și câteva clipe în plus timpului său, neprețuitului său
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1479017940.html [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
lapte și miere, fiere, fier. Încerc să-ți desenez azi chipul, iubita mea, de unde vii? Artistul e mereu ridicol, dar e artist din sute, mii. Tăceri solemne ne-nconjoară, noi ne iubim, coroane largi de ramuri ne scujnd dogoarea, ne despuiem, ne suntem dragi. Faci semne, scrii cu buze roșii pe trupul meu un alfabet, hieroglifele, strămoșii ceva știau, adânc secret. Din jale s-a-ntrupat iubirea, era seara târziu, un crap plutea prin cameră, se auzea muzica de pe CD. Crapul purta pantaloni
MOZAICUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mozaicul_boris_mehr_1340083177.html [Corola-blog/BlogPost/357418_a_358747]
-
personal maiorului ordinul "special". Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei rămași în ghetou. După emiterea "ordinelor speciale" de "curățirea terenului", teritoriul dintre Nistru și Bug devenise un cimitir imens, presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine și lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate de cadavre, nu mai erau potabile. Indiferența față de sanitație periclita populația locală neevreiască, militarii români și membrii minorității germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinții
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești trădătoare. Lupta a durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic și despuind pe morți și pe răniți. Cătanele austriece au început să se retragă în pădurile Hlincei, fiind urmăriți de tătari și de moldoveni. Puținele cătane care au scăpat cu viață fugind au degerat de frig pe timpul nopții. A doua zi, domnitorul
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
colonelul Ioan Mânecuță, în Bucovina, era subordonată la începutul operațiunii generalului C. Vasiliu și apoi generalului Topor. În urma acestor "ordine speciale" de "curățirea terenului" teritoriul dintre Nistru și Bug devenise un imens cimitir presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine și lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate cu cadavre, nu mai erau potabile. Indiferența față de sanitație periclita populația locală neevreiască, pe militarii români și pe membrii minorității germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
am murit. Viața mea are coperți mov. Fila În care ești tu are pântecul rupt. Fata cu ciorapi negri mă iubise, Într-o noapte albă, rătăcită, pe furiș, În zăvoiul gândului. Emoția crucii surâde În trupul Evei ca o oglindă despuiată de lutul lui Iisus. Florile au scheletul alb. Și peste el un adaos de vis căzut din pleoapa ierbii. Ploaia cade printre ulucile grădinii ghemuită Într-un sfert de lună. Cu fiecare copac mort frunza e mai singură, ca o
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
are totodată reverberații simbolice: este drama unor destine violent modificate de convulsiile istoriei. Dragostea și avatarurile ei, prilejuite de mersul implacabil al vremurilor, iată o parte a demonstrației dorite de autor, a cărui teză, implicită, exaltă într-un discurs dramatic despuiat de patos ca și de patetisme." (Din Caietul program al premierei de la Teatrul de Stat Sibiu) TRANSMITEM ÎN DIRECT, Noiembrie 6, 1982, Teatrul de stat, Turda; Iulie 10, 1983, Teatrul Național (secția maghiară), Târgu Mureș; Mai 5, 1991, Televiziunea Română, București
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
până și împotriva imaginilor care o reprezentau pe nenorocita prințesă. Puse să le distrugă sau să le mutileze, de teamă ca radioasa ei frumusețe să nu deștepte prea multă compătimire pentru soarta ei tragică. Grădina imperială, cum spunea Nicetas, se despuia de arborii săi. În curând în sept 1183, un mare consiliu de coroană, dresat dinainte, emise părerea că ar fi util și potrivit ca Andronic să fie oficial asociat la tron. Când această hotărâre fu cunoscută, în capitală se produse
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
Ion Antonescu, armatei, Serviciului Special de Informații și jandarmeriei, iar Mihai Antonescu le transmitea administrației civile. După emiterea acestor "ordine speciale" de "curățirea terenului", teritoriul dintre Nistru și Bug devenise un imens cimitir presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine și lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate de cadavre, nu mai erau potabile. Indiferența față de sanitație periclita populația locală neevreiască, militarii români și membrii minorității germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinții
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
târg nou la coborâtul din plaiuri"”. Ploieștiul devine astfel o bază pentru operațiuni militare și este ridicat la rangul de târg domnesc. Dintr-un document dat de Radu Vodă, la 26 iunie 1615, adevărul istoric apare însă cu deplină claritate, despuiat de poezie. În toamna lui 1597, ploieștenii, chiar dacă mai erau liberi, libertatea lor era serios amenințată și n-ar fi avut niciun interes să se opună planurilor lui Mihai, iar moșia nu le aparținea lor ci unor mici boieri. Ploieștenii
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
glumim, și că gluma e tot un fel de vorbă! Treaba aia, cu cămașa, și mie mi s-a părut o prostie! Un fel de a intra satul sub fusta femeii! Iar muierea Își are rostul ei! Nu se poate despuia, așa, În văzul lumii, că vrea mahalaua, Bircă, beat, sau eu, că mi s-a urcat la cap. Dar de stat, trebuie să stea! Altfel, unde mai e respectul?...Față de bărbat, față de părinți?! Iar, fără respect, Începe strâmb. În plus
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
căliți în luptă, care mâine să formeze guvernul statului român", "a lichida toate elementele putregăioase, care și-au regăsit reședință pe teritoriul român", "a repatria pe toți care astăzi stau înlănțuiți în Siberia", "a întoarce avutul celor ce au fost despuiați de hoardele năvălitorilor", "a restabili echilibrul țării din punct de vedere economic, industrial, științific etc.", "a restabili granițele țării"". Interesant că structura "Partidului Libertății" era asemănătoare cu a altei organizații antisovietice, "Partidul Democrat Agrar", precum și faptul că în Regulament se
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania. Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Sculați, nu-i nici o mîntuire În regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, Și lumea va scăpa de ei! Prea mult ne-au despuiat tîlharii Ce-n lume, lux, desfrîu se scald: Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cît e cald! Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Țărani și muncitori, noi
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
aici se află o biserică parohială catolică de zid mare și frumoasă, clădită odinioară de soția unuia dintre acei principi ai țării și care e înmormântată acolo. Această biserică era mai bogată decât celelalte, dar Mihai (Mihai Viteazul n.n.) a despuiat-o de bogățiile prețioase, de argintul mult ce avea. Pe vremuri își avea preotul său, dar acum nu mai are niciun slujitor; mai este una mică, dar e părăginită..."". Misionarul Paolo Bonici care a vizitat orașul Baia în anul 1632
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
la palat au cerut să o vadă pe regină, dar aceasta amenințată de conjurați, a ieșit la fereastră și i-a liniștit. Rizzio a fost asasinat cu cincizecișișase de lovituri de cuțit și aruncat jos pe scări, după ce a fost despuiat de haine și bijuterii. A fost înmormântat în grabă două ore mai târziu, dar Buchanan și Daniel povestesc că mai târziu regina a poruncit ca trupul lui să fie transferat și îngropat în mormântul regilor Scoției. Această măsură lipsită de
David Rizzio () [Corola-website/Science/312324_a_313653]
-
ordinul special”. Imediat au fost executați toți cei 3.500 de evrei rămași în ghetou. Ca urmare a executării "ordinelor speciale" de "curățirea terenului", teritoriul dintre Nistru și Bug devenise un cimitir imens, presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine și lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. Apele Bugului, infestate de cadavre, nu mai erau potabile. Indiferența față de sanitație periclita populația locală neevreiască, militarii români și membrii minorității germane din zona Bugului. Bijuteriile, obiectele de valoare, dinții
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
lor de viață. „... Dumnezeu le-a dat primilor oameni să poarte haine de piele. Dar mie mi se pare că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată doar animalelor necuvântătoare, a fost dată mai târziu omului, din grijă și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
fi măcelăriți (20 000 de morți), după care urmează Carcassonne, care capitulează și cei rămași se refugiază în păduri (aproape 500 de bătrâni, bolnavi sau copii). 400 din ei sunt spânzurați și o sută sunt lăsați să părăsească orașul goi, despuiați de haine, („au luat cu ei numai păcatele lor”). În anul 1224, împăratul Frederic a elaborat un edict de ardere a ereticilor, erezia fiind considerată ca o jignire adusă monarhului pentru care era prevăzută pedeapsa cu moartea. Acest edict fiind
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
al limbii stărvechi (Cuvântul), ceea ce îi permite să oprească folosirea magiei. Regele îi obligă pe Eragon și Murtagh să se dueleze folosindu-și doar tehnica, dar acest joc se întoarce împotriva lui. Murtagh folosește și el Cuvântul pentru a-l despuia pe Galbatorix de puterile lui magice, permițându-i lui Eragon să îl atace, iar Aryei și dragonilor Saphira și Thorn să îl ucidă pe dragonul negru Shruikan. Ajutorul primit de Galbatorix de la Eldunaríi săi se dovedește mai puternic decât cel
Moștenirea (roman) () [Corola-website/Science/327515_a_328844]