2,728 matches
-
îndoială, de cădere, dar una peste alta, e bine" ("Opțiunea mea pentru roman este totală"). Prin exigențele pe care le are în privința scrisului, prozatoarea este - în expresie proprie - o perfecționistă. La fel ca și pentru Marin Preda (cu care are destule similitudini: în modul de a-și asuma etosul scrisului, în creditul acordat rațiunii și, desigur, în nivelul valoric al operei), pentru prozatoare nici o carte nu este definitiv încheiată, fiecare reeditare însemnînd o nouă șansă de intervenție și de perfecționare, exercitată
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
informații incendiare privind familia Voiculescu. Sînt atît de orgolioasă încît cred că adevărata miză a discuției se află în încercarea subsemnatei ca, prin textele publicate și prin comentariile la aceste texte, să schimbe imaginea publică a lui V. Voiculescu, șocînd destule prejudecăți și idei bine înrădăcinate. Am încercat - și voi persevera - să propun în locul unui Voiculescu tradiționalist ortodox, un scriitor obsedat de arhetipuri, atemporale și non-dogmatice; în locul unui viitor sfînt ("poate cîndva va fi canonizat" spune George Corbu) - o conștiință aspră
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
fac muncă de documentare înainte de a începe o carte. Nu scotocesc prin arhive și nu dezgrop mărturii. Prefer să stau cu urechile ciulite și cu ochii în patru, atent la ce se întîmplă în jur. Și, slavă Domnului, se întîmplă destule. O persoană la care țin enorm m-a întrebat acum cîțiva ani de ce nu emigrez. Am rîs ca de-un banc spumos. Unde-aș mai găsi asemenea materie primă? În ce altă țară coexistă atît de voios patriotismul de frizerie
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
fie vorba mai mult despre mine. Și poate că este și firesc să fie așa. Orice scriitor este tentat "să facă din viața sa o continuă materie primă a creației", cu atât mai mult cu cât sânt unul dintre acei "destui scriitori care nu-și prea înțeleg în profunzime condiția, ci doar și-o trăiesc ca o proiecție dramatică în idealitate." *) Chiar și personajele din puțina mea proză nu fac altceva decât să mă "reprezinte" în împrejurări imaginate, de obicei extrem de
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n care fuseseră scrise. Ereau destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina lui de bibliofag, adus pentru a-i plăti vanitatea în moneda admiraței și nu oricum, ci scurgîndu-mi balele în fața festinului copios ce se îndesa
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Cătălin D. Constantin Anii orașului Ultimii ani au adus destule cărți despre „Bucureștii de altădată". Reeditări, cum sînt volumele lui Bacalbașa, sau cărți noi, cu caracter mai ales memorialistic, unele dintre ele prezentate și în paginile de lecturi la zi ale României literare. Scrieri mult prea diferite pentru a le
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
însăși a portretelor, manuscris pe care, însă, naratorul ne asigură că l-a distrus. Volumul va apărea postum exact cu același titlu: De la Abulius la Zotta. De altfel, despre momentul elaborării Confesiunilor... și a jurnalului Ucenic la clasici (1979), vorbesc destule pagini în Cvintetul..., carte care va apărea ulterior. Toate cărțile târgoviștenilor par publicate anapoda, după un algoritm propriu. Ideea Paltonului de vară (1996) este clar formulată de Mircea Horia Simionescu în Dicționarul onomastic (1969) - bizară simetrie - , astfel încât deseori ai senzația
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
în cele mai multe dintre aceste așezăminte. Dacă stai să te gândești, e complet anapoda, pentru că la spital te duci ca să te vindeci, iar scenografia sumbră nu are darul să accelereze acest proces. Ba dimpotrivă. Explicații pentru această stare de fapt sunt destule. În condițiile în care în spitalele românești fondurile nu sunt destule nici pentru a asigura întreg instrumentarul medical necesar ori medicamentele de care pacienții au nevoie, e greu să le mai ceri să se ocupe și de amenajarea unei atmosfere
Artă pentru viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82408_a_83733]
-
complet anapoda, pentru că la spital te duci ca să te vindeci, iar scenografia sumbră nu are darul să accelereze acest proces. Ba dimpotrivă. Explicații pentru această stare de fapt sunt destule. În condițiile în care în spitalele românești fondurile nu sunt destule nici pentru a asigura întreg instrumentarul medical necesar ori medicamentele de care pacienții au nevoie, e greu să le mai ceri să se ocupe și de amenajarea unei atmosfere mai plăcute. Aici intra în scenă (sau, mai bine zis, în
Artă pentru viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82408_a_83733]
-
Dragoș Bucurenci Se obișnuiește că cei care pleacă pentru o perioadă mai îndelungată din țară să spună de ce n-are să le fie dor în micul sau marele lor lor exil. România, ca toate țările de pe lumea asta, are destule scăderi, pe care nici cei mai patrioți dintre noi nu i le putem trece cu vederea. Dețin și eu o listă cu sâcâieli, nemulțumiri, enervări, exasperări pe care n-am să le regret și de care am să mă bucur
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
pe care o merităm în lume,avem Președintele pe care il merităm deoarece majoritatea câștiga,majoritatea iese în fata.Mai avem într-adevăr și oameni “diferiți”,dar din nefericire pentru cei “puțini”,aceștia ies în evidență dincolo de granițele țării(sunt destule exemple),iar cei care nu au putere și curaj să părăsească țara “mor speranțe”. Cum să vedem respect pentru Regele Mihai atâta timp cât i-am încoronat regi ai manelelor pe toți analfabeții? Atâta timp cât pe oriunde ai merge în țara asta e
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
zorii mă-mbracă cu oboseală oasele luminii se scurg de umezeală frica-nălțimii a înălbit plopii gura-mi miroase ca gingiile gropii printre pereți se-aud scâncete ușe: neamul meu se descarcă de moși și mătușe - Doamne, Tu n-ai destule cazane să-mi fierbi trupul țintuit în icoane Tu n-ai iad pentru mine nici smoală timpul tiptil ți se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
ca o pasăre ce nu mai știe drumul spre țările calde se lasă frigul deodată și-n amintire în dimineți de vară felurite tristeți încet drămuite nebunul cartierului întrebându-te cât e ceasul chipul femeii ce cânta pe chei bani destui nu aveai să-i răscumperi durerea (tânărul strivit de pavaj avea ochii deschiși l-au lăsat în blugi și tricou băieții n-au găsit nici azi alt clăpar) și ce să-ți spună el, copil, el frate de arme, cum
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
puteau fi studiate, în Caragialiana. Și în aceeași idee, încheiam ediția cu un articol al lui Șerban Cioculescu, referitor la respectiva corespondență. Neîndoios, procedând la colaționarea scrisorilor în manuscris - acțiune în bună parte imposibilă, din lipsa tocmai a manuscriselor în destule cazuri, m-aș fi dumirit și asupra unor erori ale ediției din 1942, pe care, din comoditate, dacă vreți, le-am moștenit. (Dl Pienescu nu e mulțumit nici de acea ediție!) Luând de bună ediția de bază, cu "nepermis de
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu zel și cu talent Și legi mereu așteaptă nesătule De la omor. Biroul permanent. Refren: Iar dintre toate cea mai harnică, Și astăzi ca și-n celelalte dăți, Este Comisia juridică, De disciplină și imunități. La
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
îndeosebi), iar nu ceea ce eu numeam generația-cheie, centrismul umanist de la mijlocul secolului. Iată deci în linii mari propunerea mea. Repet cuvîntul "propunere", folosit și în titlu, ca să admit încă o dată că e vorba de o schiță aproximativă. întrebări suplimentare rămîn destule. Enunț aici chiar eu cîteva dintre ele, convins că mai există și altele, la fel de importante, sau chiar cu pondere mai mare. Așa ar fi: ce facem cu "grupul de la Tîrgoviște"? ce facem cu Petre Creția? îi alăturăm "generației de aur
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
vatră a vechii Europe” (M. Gimbutas). Ei, bine, revenim la subiectul isteriei antiunioniste de astăzi. Spuneam ceva mai sus că îndemnurile rasiste ale lui Dodon nu vor rămânea fără răspuns. Pe lângă cele pe care le are deja se vor găsi destule lichele („mama lichelelor în Basarabia este veșnic însărcinată”) care vor veni în slujba satanei. Deunăzi grație unui prieten primesc un articol cu o denumire „academică” (de fapt unul din seria de articole care vor urma!) „Introducere în „teoria unionismului convențional
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
ferm de la 1 ianuarie 2007. Să mai precizăm că prin reviste internaționale nu înțelegem reviste străine. Există câteva reviste românești care au un statut internațional (nu la modul impresionist, ci la cel recunoscut de instituțiile de monitorizare internaționale) și există destule reviste străine care nu au un atare statut. Nu a venit oare momentul în care să fim în stare să ne automonitorizăm și să ne autocorectăm? Ați recuperat, în paginile României literare, unele documente inedite, semnificative pentru cultura noastră, cum
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
atâtea ori imperfect, cum aș fi meritat-o? îmi dau seama că cele câteva personaje care au format obiectul polemicilor mele mai insitente nu se bucură de-o foarte amplă simpatie. Nu mi-e jenă a mărturisi c-am primit destule mesaje epistolare ori telefonice din diverse părți ale țării ca și de peste hotare, cu sens aprobativ pentru opiniile mele. în consecință, n-am nici un indiciu că majoritatea confraților m-ar contesta, ci, dimpotrivă, suficiente elemente pentru a susține, cu toată
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
uita la pantoful căzut laolaltă cu ce mai era În sac, pe masa zincată. Nu Înțelegea mare lucru. Îl luă și-l așeză cu talpa Întoarsă pe laba piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
că inimile celor câteva zeci de mii (!) de vizitatori-suferinzi se vor dovedi și la ediția următoare dependente cronice de acest tratament. 2) Un salon vehement și versatil, dar în nici un caz areopag al cațelor ori un loc unde se spun destule răutăți despre muzicieni, ci o oglindă în care asistența descoperă chipul viu, însetat, hămesit, chiar dacă fardat, ușor retușat, al artei sunetelor. 3) Și, totodată, un bazar al produselor muzicale, unde totul se vinde și se cumpără, se publicitează și se
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
presărată din când în când cu pieni capabili să-i rotunjească diatonismul (Dream; In a Landscape), alteori rarefiată, condensată, redusă ostentativ la o succesiune de frecvențe anevoie incorporabilă unei procesualități ori contiguități (Four Walls; One). Cu toate acestea au fost destule momente în care coregrafia a evidențiat o cromatică luxuriantă, plasată la o extremă opusă muzicii, în zona evenimentelor aglomerate, acolo unde se poate vorbi despre o hetero-gestualitate care nu se lasă percepută decât global, torențial. 2) Le Souffle du Temps
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
practici), "legături politice și vocabularul anumitor grupuri îndeaproape legate de instituții ale statului, capabile de eventuale generalizări, extensii și popularizări". Dar, în opinia sa, nici limba, nici apartenența etnică și nici religia nu pot fi criterii ale protonaționalismului, fiindcă sunt destule situații în care ele sunt infirmate. De aceea, " Singurul, cel mai important criteriu pentru protonaționalism este conștiința apartenenței, trecute sau viitoare, la o entitate politică stabilă. Cel mai bun liant protonațional este să fii ceea ce jargonul secolul al XIX-lea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fervori politice de altădată îmi par a ține de preistorie. Au fost oare aberații, adevăruri sau iluzii, n-aș ști ce să spun. Ele țin de o epocă dispărută...". Vai de continua clevetire a "patrioților" de gardă, a demagogilor încă destui și infatigabili care, nemaicutezînd a-l contesta fățiș pe Cioran, își aleg alte ținte! Simona Cioculescu ne-a prilejuit astfel o substanțială întîlnire cu un trecut prezent care e și un prezent trecut, în măsură a ne confrunta atît cu
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
ziare și ne dăm seama că, în cazul lor, cititul a pierdut lupta cu nesimțirea. Simpla fluturare a diplomelor sau a titlurilor (unele cumpărate, căci trăim într-un spațiu tranzacționist) e o probă la dosarul divorțului de bunul-simț. Exemple am destule, dar mă feresc să dau nume. Nu de teamă, ci fiindcă am naturelul simțitor și simpla pomenire a acestor nume îmi provoacă neplăcere. Sportul la români o să ajungă vreodată fapt de civilizație? Scăpăm, viitori europeni, de stadioanele nefrecventabile? Sportul ESTE
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]