283 matches
-
au prilejuit multiple analize corelaționale din care au rezultat legi empirice de mare relevanță în opinia noastră. Prima lege empirică leagă printr-o ecuație de regresie logaritmică consistentă valoarea indicelui Herfindahl de cota liderului și numărul de companii la o determinație de 97%. A doua lege empirică leagă numărul companiilor care acoperă 80% din cifra de afaceri, deci al nodurilor, printr-o ecuație de regresie logaritmică consistentă de cota liderului și de numărul total de companii active ale pieței analizate la
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
97%. A doua lege empirică leagă numărul companiilor care acoperă 80% din cifra de afaceri, deci al nodurilor, printr-o ecuație de regresie logaritmică consistentă de cota liderului și de numărul total de companii active ale pieței analizate la o determinație de 90%. Cercetările noastre s-au referit la domeniul microeconomic, în speță la companiile nefinanciare. Era important să verificăm aria de aplicabilitate a rezultatelor cercetării. Încercările de aplicare în domeniul activelor bancare și la nivel macroeconomic a PIB mondial pe
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
definește conform relației. Alături de coeficientul de concentrare M, gradul de dominare structurală a liderului este al doilea parametru propus pentru evaluarea concentrării cotelor de piață negrupate. Această opțiune este motivată și de faptul că între M și Gdl, coeficientul de determinație este de circa 50%. Sunt cazuri în care valori mari ale coeficientului de concentrare M sunt însoțite de valori reduse ale Gdl și invers. Sinteza valorilor gradului de dominare structurală a liderului pe ansamblul celor 553 de sisteme este prezentată
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
subsistemului analizat. În tabelul 3.3 se prezintă sinteza valorilor pe piețe clasificate pentru ansamblul celor 553 de sisteme. Tabelul 3.3 Analiza foarte atentă a datelor obținute pentru Gu și a permis elaborarea ecuației de regresie logaritmice, cu o determinație de 98,1%. Abaterea standard estimată 0,02449 Din cele 553 de subsisteme de companii, în 478, adică 86,4%, ponderea numărului de companii cu cota de piață superioară mediei este mai mică de 20%. Gradul de uniformitate (Gu) și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
utilizată în cercetările privind inegalitatea distribuției veniturilor. Pentru determinarea funcției de distribuție a decilelor D1,..., D9 au fost calculate ecuațiile de regresie prezentate în tabelul 3.8. Se constată că opt dintre cele nouă ecuații de regresie sunt consistente. Slaba determinație obținută la ultima ecuație de regresie își găsește explicația în mare parte prin erorile de bilanț la companiile foarte mici (zero salariați). Afirmația se justifică prin aceea că valoarea coeficientului de determinație are variații anuale foarte mari. În ansamblu, influența
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cele nouă ecuații de regresie sunt consistente. Slaba determinație obținută la ultima ecuație de regresie își găsește explicația în mare parte prin erorile de bilanț la companiile foarte mici (zero salariați). Afirmația se justifică prin aceea că valoarea coeficientului de determinație are variații anuale foarte mari. În ansamblu, influența ultimei decile este nesemnificativă din punct de vedere al concluziilor demersului nostru. Ecuațiile de regresie astfel construite permit determinarea ponderilor decilelor D1,..., D9, în funcție de valoarea decilei D0. Ecuațiile finale rezultate sunt prezentate
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sunt prezentate valorile coeficientului corespunzător valorilor decilelor cuprinse între 0,4 și 1,0. Interesant de observat este că valoarea 0,5 a coeficientului corespunde valorii de 0,6 a decilei D0, conform principiului 20/80. Coeficientul se corelează cu determinație mai mare de 95% cu: Până la validarea acestui coeficient, putem elabora o ierarhizare a asimetriei cumulate după valorile decilei de putere D0, după cum urmează: Tabelul 3.14 Capitolul 4 În loc de concluzii Macroexperimentul nostru a inclus analiza pe o perioadă de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
între 0 și 1. Această proprietate a celor doi coeficienți a permis elaborarea claselor de distorsiune a concurenței printr-o reprezentare matricială universală. c. Dependența valorilor indicilor Herfindahl de cele ale cotei liderului și de numărul de companii cu o determinație de 97% este de o importanță capitală pentru că presupune o regularitate statistică intrinsecă a repar tițiilor structurale ale cifrelor de afaceri ale companiilor pe piețe clasificate. Ecuația de regresie obținută pentru cele 553 de piețe clasificate între H, Cl și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cifrelor de afaceri ale companiilor pe piețe clasificate. Ecuația de regresie obținută pentru cele 553 de piețe clasificate între H, Cl și N este. d. Identificarea dependenței numărului companiilor-noduri de numărul total de companii și de cota liderului, cu o determinație de 90% are o importanță capitală pentru că dă posibilitatea definirii cu o probabilitate de 0,95 a numărului maxim al companiilor-noduri din repartiția structurală dată. Ecuația de regresie este de forma. Un exemplu este concludent: fie un sistem național cu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
pilot a intenționalității, nu a fost depășită, în opinia lui Henry, de către Heidegger. Filozoful german fixează în orizontul temporalității raportul de transcendență al conștiinței față de lume, înțeleasă ca „orizontul luminii în care lucrurile se arată”. Fenomenul, spune Henry, capătă o determinație greacă 1. „Timp și lume sunt același lucru”2. Plecând de la această constatare, opera lui Michel Henry poate fi citită și ca un răspuns sistematic dat filozofiei heideggeriene. Pretutindeni se pot vedea referințe circulare la temele de fond ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și de nivel mai jos. Cu alte cuvinte, a existat o feminizarea la bază și o masculinizarexe "„masculinizare" la vârf a învățământului (vezi și studiile din Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2001, ed.). Omul nou, ca ideal educațional, era lipsit de gen. Determinațiile sale vizau mai degrabă o combinație între tenacitate și obediență, colectivism, simțul datoriei necondiționate față de statxe "„stat" și partid, autosacrificiuxe "„autosacrificiu", o etică a grijii nedublată de o etică a drepturilor. Unele dintre aceste trăsături vizează „feminizarea negativăxe "„feminizare negativă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puțin univocă decât în trecut. Multe influențe mass-media se anulează reciproc - altfel spus, influența netă nu este egală cu cea brută și este mai mică. Cu toate că, prin natura sa, comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”, ceea ce, succint, poate fi descris în felul următor: într-un grup sau într-o comunitate, nu toate persoanele au aceeași influență asupra altora, ci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sunt nuli (sau aproape), atunci legătura dintre A și B este datorată exclusiv factorului C, care poate fi anterior ambilor factori analizați (caz în care relația dintre A și B este în întregime aparentă) sau poate fi intermediar (și atunci determinația lui A asupra lui B se transmite în întregime prin intermediul lui C). Dacă acești termeni sunt semnificativ diferiți de zero, atunci introducerea variabilei-test nu elimină relația celor doi factori; mai mult, dacă relațiile parțiale în diferitele clase ale lui C
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că sunt împins de o forță obscură să ies din rânduri. De altfel, aceasta e condiția nației întregi. Un popor care n-a produs pe Homer sau pe Platon, nici un general ca Caesar, e neliniștit, simte nevoia să sară peste determinațiile de timp, în plină aventură. E un risc într-asta, dar, vorba lui Pascal (Ioanide: "Și asta e tot din auzite, Tudorel n-a pus mâna pe opera lui Pascal".), și o șansă de câștig. Singura purtare fatală ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
libertate umană - limita deci -, și nu libertatea pur și simplu, să dea titlul acestor pagini. Am numit libertatea care, ca să funcționeze, are nevoie de limite "libertate gravitațională". Cartea s-ar fi putut atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca "limite" pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noastră trupească și spirituală, rasa, tribul și toate celelalte determinații sau limitații - douăsprezece la număr - pe care le-am analizat în capitolul Elementele fondului intim-străin. Libertatea, care face și ea parte din elementele fondului intim-străin, fiind deci și ea o determinație fatală a ființei noastre, este, spre deosebire de toate celelalte limite care ne constituie de la bun început, o limită emancipată, "insurecțională", o limită capabilă la rândul ei să creeze limitații. Limba română are privilegiul de a exprima, prin aceeași familie de cuvinte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ar fi putut numi Despre libertate ca preluare în proiect. În sfârșit, când libertatea se întoarce asupra ei și își pune problema propriei surse și a propriei conferiri (de unde vine libertatea noastră?), ea alunecă peste toate limitele și peste toate determinațiile care o făceau cu putință și pierde terenul ferm al exersării ei. Luîndu-se pe ea însăși în proiect, libertatea evoluează către o zonă în care reperele se pierd și la care vorbirea directă nu are acces. Această zonă este singura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la nivelul libertății mele. Celelalte limite sau determinații sânt imuabile, au caracter de fatalitate: sânt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea ("tribul"), epoca sânt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi pot alege alți părinți, altă rasă sau altă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intim dezacord cu tot ce mi s-a dat. Pot să accept ca atare elementele fondului intim-străin, pot să accept parte din ele, după cum pot să nu mă împac cu nimic din tot ce mă precede. Nu sânt nefericit din pricina determinațiilor asupra cărora nu pot reveni, nu simt nevoia să schimb nimic din cele asupra cărora aș putea reveni. Sau, dimpotrivă, sufăr pentru ceea ce nu mai pot schimba, mă grăbesc să modific determinațiile asupra cărora pot reveni. Pot să-mi accept
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tot ce mă precede. Nu sânt nefericit din pricina determinațiilor asupra cărora nu pot reveni, nu simt nevoia să schimb nimic din cele asupra cărora aș putea reveni. Sau, dimpotrivă, sufăr pentru ceea ce nu mai pot schimba, mă grăbesc să modific determinațiile asupra cărora pot reveni. Pot să-mi accept sau să-mi detest chipul și înzestrarea mentală, pot să-mi doresc alți părinți, să tânjesc după alt tărâm, să-mi repudiez neamul, să regret că m-am născut în acest secol
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de limite al fondului intim-străin se face în mod spontan și tocmai această identificare este temeiul agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii: excluderea a tot ce cade în afara determinațiilor mele. Pentru că tot ce cade în afara acestor determinații continuă să rămână în perimetrul identității mai vaste numite "om". Oricât aș fi de diferit prin constelația celor douăsprezece elemente ale fondului intim-străin, nu pot să mă împiedic să constat că oricine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fondului intim-străin să-și piardă forța negativă. Doar democrația în fața morții și a lui Dumnezeu (acest punct suprem de anulare a diferențelor) îmi aduce aminte de hotarul finitudinii și al faptului de a fi om, pe care orgoliul închiderii în determinațiile mele mă face la tot pasul să îl dau uitării. Dar ce loc ocupă, în constelația elementelor fondului intim-străin, libertatea? Am văzut că libertatea este singura dintre limitele primite (ea mi-a fost conferită și vine, ca și celelalte limite
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că ceea ce nu-mi aparține devine al meu, eu pot să preiau zeii, numele, limba sau casta celuilalt. Sânt gata să renunț la ceea ce mă definește și sânt gata să mă definesc prin ce nu este al meu. La limită, determinațiile fondului intim-străin dispar în iubire, sau devin indiferente, și locul pe care dispariția lor îl lasă liber este umplut de obiectul pentru care iubirea mea a optat: de celălalt. La rândul lui, celălalt se curăță, în vederea dăruirii, de determinațiile sale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limită, determinațiile fondului intim-străin dispar în iubire, sau devin indiferente, și locul pe care dispariția lor îl lasă liber este umplut de obiectul pentru care iubirea mea a optat: de celălalt. La rândul lui, celălalt se curăță, în vederea dăruirii, de determinațiile sale și vine în fața mea liber pentru a fi umplut de obiectul pentru care iubirea lui a optat: de mine. Dar cine sîntem "eu" și "celălalt" acum? "Reneagă-ți tatăl și refuză-ți numele și ia-mă pe mine toată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hotarele mele nu se mai află în mine, ci în obiectul dorit. În necuprinderea iubirii eu aflu că hotarul meu e lipsa de hotar, imposibilitatea de a fi fixat într-un hotar. Trec dincolo de toate elementele fondului intim-străin, alunec peste determinațiile care mi-au fost date și, liber fiind, mă opresc la singura determinație care, fiindu-mi deopotrivă dată, nu mă mai poate fixa: la libertate. Când mă fixez în libertate, eu mă fixez în lipsa de hotar. De-acum nu sânt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]