158 matches
-
judicativului. Ele aparțin, astfel, mai degrabă judicativului regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică ar scoate la iveală propriul acestor fapte logice precum și procedurile speciale de acceptare a lor în orizontul judicativului. Aceste fapte "logice" și întăresc determinativul! își primesc îndreptățirea "semantică" prin aplicarea reducției judicative în contextul primei timporizări a timpului; ele sunt însă legate de acest "loc" nou al judicativului de limită (sau evaluat în funcție de propriile limite), în care faptele nu sunt constituite ca atare prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propriu) și care îl constituie pe Celălalt tot prin timporizare, dar în așa fel încât acesta capătă propriul său timp, poate fi socotită, în termeni judicativi, drept ființarea reflexivă și, totodată, deschisă către Celălalt, în sensul unei reciprocități cu acesta. Determinativul "conștient" nu are în mod direct drept referință vreo facultate, vreo capacitate specială a unei ființări, ci doar faptul "dublu" al timporizării (prin care ea se constituie ca timp al său, iar Celălalt se constituie el însuși, prin același act
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el însuși, prin același act constitutiv al timporizării, ca timp al său), adică al reflexivității și deschiderii sale, fapt care îi dăruiește sensul de ființare ce știe despre sine și despre Celălalt. I-aș fi spus simplu, "ființare reflexivă", dacă determinativul din această expresie nu ar fi avut un sens opus față de celălalt sens fundamental al acestei ființări, acela al deschiderii și reciprocității. 203 Cf. Aristotel, Despre interpretare, 16 a 17 a (reamintesc acest context datorită importanței sale pentru problema relației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conceptului implică explicitarea sensului. Pentru a face aceasta, convine să abordăm diferite maniere și unghiuri diferite. Ca în oricare domeniu de activitate, competența reprezintă condiția asiguratorie pentru performanță și eficiență, fiind susținută, în linie directă, de factori extrinseci și intrinseci determinativi pentru conduita umană. Este evident faptul că la baza comportamentului specific al cadrului didactic se află o serie de însușiri caracteristice vizând întreaga structură de interioritate a personalității și implicând, în egală măsură, planul cogniției și creativității, planul vectorial activator
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un complement intern: „Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună.” (M. Eminescu) Complementul intern nu este, de fapt, decât o punte de legătură între acțiunea verbală și o însușire a acesteia: de aceea, este în permanență însoțit de un determinativ; altfel, construcția ar fi pleonastică. 2. Verbe tranzitive Sunt tranzitive verbele al căror plan semantic are nevoie de o complinire, iar aceasta se realizează, la nivel sintactic, prin intermediul unui complement obiectual (direct, indirect) cu originea într-o relație de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai ales spațiale sau temporale, descrise din perspectiva locutorului: „El doarme acolo.” - „El doarme în patul acela.”, „El vorbește acum.” - „El vorbește în momentul acesta.” Dezvoltând, în esență, un conținut semantic echivalent sau chiar identic, adverbul și adjectivul (calificativ sau determinativ) se disting prin natura sferei semantice pe care o particularizează: substantivală, în cazul adjectivului, verbală în cazul adverbului. Cele două întrebuințări pot fi fixate în planul paradigmatic al limbii prin termeni cu semnificanți deosebiți: bine (adverb - bun (adjectiv) sau pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozițional. Noua ediție a Gramaticii Academiei interpretează, însă, aceste structuri (profesorul Popescu, orașul București) ca „atribut substantival în nominativ”. (vol.II, p. 601) 44. Motiv pentru care G.A. situează atributivele circumstanțiale în categoria atributivelor explicative, în opoziție cu atributivele determinative în care se înscriu cele de calificare și de identificare (cf. vol.II, p. 277 ș.u.). 45. V. Hodiș, Elementul predicativ suplimentar. Contribuții, în LR, 1969, nr. 2, p. 139 ș.u.). 46. Predicativ suplimentar (V. Guțu Romalo, lucr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
s-a transmis fără întrerupere. Altfel spus, modalitatea divină era definită prin forță și prin." transcendența " spațială, i.e. cerul furtunos în care răsună tunetul (căci tunetul era asimilat mugetului taurului). Structura "transcendentă", celestă, a ființelor divine este confirmată de semnul determinativ care precede ideogramele lor și care reprezenta, la origine, o stea. După vocabulare, semnificația proprie a acestui determinativ este "cer". Prin urmare, orice divinitate era imaginată ca o ființă celestă; de aceea zeii și zeițele radiau o lumină foarte puternică
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cerul furtunos în care răsună tunetul (căci tunetul era asimilat mugetului taurului). Structura "transcendentă", celestă, a ființelor divine este confirmată de semnul determinativ care precede ideogramele lor și care reprezenta, la origine, o stea. După vocabulare, semnificația proprie a acestui determinativ este "cer". Prin urmare, orice divinitate era imaginată ca o ființă celestă; de aceea zeii și zeițele radiau o lumină foarte puternică. Primele texte sumeriene reflectă munca de clasificare și de sistematizare efectuată de către preoți. Există la început triada Marilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și femeile, maturii și adolescenții deopotrivă. Plantă care ascunde pasiunea incestuoasa a lui Renée este un arbust blestemat 113. Aparențele amăgitoare sunt însă asemeni sirenelor, care nu au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag și sufocă, picioarele lungi făcute parcă pentru a se salva la momentul potrivit) prezintă o imagine contradictorie, simbol al speranțelor deșarte 114: "armée de beaux bras faits pour attirer, pour enlacer, pour étreindre, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elle? Qu'elle était jolie à ravir, élégante plus qu'aucune autre, intelligente, fine, spirituelle, mais changeante, vite lassée, fatiguée, dégoûtée, éprise d'elle-même avânt tout et insatiablement coquette" [Maupassant, Notre coeur, p.167]. Calificativul "mais changeante", intercalat în seria determinativelor, relativizează înțelegerea celorlalte trăsături surprinse. 133 "C'était plus qu'une femme, c'était un roman. Oui, ces richesses féminines, l'ensemble harmonieux des lignes, leș promesses que cette riche structure faisait à la passion, étaient tempérés par une réserve
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lexicale enunțate: a) Cuvintele scurtate cele mai numeroase și mai specifice sunt abrevierile grafice, siglele și cuvintele trunchiate (v. DAS, pp. 8-11). b) Cele mai frecvente cazuri de cap de grup nominal fuzionat sunt construcțiile în care capul fuzionează cu "determinative" (mai ales din clasa pronumelui) sau cu "modificatori" (mai ales adjective) care preiau temporar funcția de cap fără a deveni cuvinte noi (v. Huddlestone Pullum 2005, pp. 97-100). c) Mecanismele principale de modificare a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S + A (rom. casă frumoasă, engl. electric train), S + (Prep +) S (rom. casă de piatră, casa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup, modificatorii și calificatorii: într-un grup nominal complex ca engl. the lovely gas fire in the lounge, substantivul cap de grup este fire, modificatorii sunt the, lovely și gas, iar in the lounge este calificator. Modificatorii pot fi determinative sau atributive, iar acestea din urmă sunt fie "epitete" (adică adjective calificative), fie "clasificatoare" (adică substantive sau adjective restrictiv-categoriale), cum sunt gas și electric din sintagmele a gas cylinder și an electric train 71. Potrivit acestor autori, grupul nominal (engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Huddleston Pullum 2002, distincția dintre nivelul lexical și cel sintactic se face prin folosirea unei terminologii schimbate în privința cuvintelor care determină capul de grup, îndeosebi a ceea ce îndeobște numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume", autorii recurg la conceptul de "cap fuzionat", ca rezultat al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume", autorii recurg la conceptul de "cap fuzionat", ca rezultat al suprimării capului de grup și al transferării informației semantice și gramaticale a acestuia în elementul determinant, care devine cap de grup: "Grupurile nominale cu cap fuzionat sunt cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii nu fuzionează cu capul la fel de ușor ca determinanții", iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the most important of them, the taller of them), numeralele ordinale (the second, the eights), precum și adjectivele aparținând anumitor clase
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a adjectivelor, inclusiv a participiilor și gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea unor cuvinte de sine stătătoare, recunoscute în dicționare ca substantive
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexico-gramaticale a unor cuvinte, care sunt, în același timp și în aceeași formă, substantive, adjective, adverbe și verbe, iar relația sintactică dintre elementele compuselor sau sintagmelor pare a fi uneori de coordonare și numai o analiză de profunzime relevă funcția determinativă a unuia dintre ele; în consecință, cazurile respective ar putea fi incluse în mai multe subtipuri de condensare. De altfel, forma, structura și topica sintagmei originare, respectiv ale componentelor sale pot diferi de la o limbă la alta, în funcție de modul propriu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia limbii române, ed. A II-a [coord.: Marius Sala], București, Univers Enciclopedic, 2006. FCLR I = Formarea cuvintelor în limba română. Vol. I: Fulvia Ciobanu, Finuța Hasan, Compunerea, [București], Editura Academiei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
David Morley, Explorations in Functional Syntax: A New Framework for Lexicogrammatical Analysis, [London], Equinox Publishing House Ltd., 2004, pp. 75-78. 72 Idem, p. 89. 73 Huddlestone Pullum 2002, pp. 332-333. 74 Huddlestone Pullum 2005, p. 97. Autorii includ în seria determinativelor care se află în funcții de determinant sau de cap de grup câteva clase de cuvinte care în opinia și terminologia altora au ocurențe specifice determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și o realizează cu metodă, cu permanentă atenție pragmatică și cu oportun tact aplicativ. Ea ține de anticipație, de proiect, de migăloasă punere în operă. Reflexia conștientă se orientează deliberat prin hățișul realităților interioare și provoacă emanciparea din vechile înlănțuiri determinative, drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive menite să "atace" constelația
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drept care mijloacele ei predilecte nu presupun stimularea structurilor abisale individuale ale psihismului sau întâlnirea providențială a unui moment unic de fericită disponibilitate. Totul decurge conform unui plan, al unui program, al unei succesiuni de strategii cognitive menite să "atace" constelația determinativă a stazei premergătoare în deplină cunoștință de cauză, fără a aștepta repoziționările de care este capabilă energia inconștientă corect canalizată. Aceasta cu atât mai mult cu cât rezistența unei asemenea constelații ține adesea tot de realități raționale, de o anomalie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]