601 matches
-
credință statistică în ceea ce este realitatea la un moment dat se creează ca efect inconștient al tehnoștiinței. Astfel, conceptul dominant de realitate în secolul trecut era fondat pe știința clasică. Ne întărea în ideea că trăim într-o lume rațională, deterministă și mecanicistă, destinată unui progres nelimitat. Evenimentul neașteptat din 11 septembrie 2001 a făcut țăndări această credință a modernității, dar, cum capacitatea noastră de uitare este infinită, ne întoarcem actualmente la ea. Totuși, tripla revoluție care a traversat secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
trebuie că apare ca irațională. Ei nu au apreciat deloc faptul că, în concepțiile biologiei, într-un mod cu certitudine exagerat, s-a pus accentul pe mutațiile întîmplătoare în teoriile evoluției. Ei se simt invadați de hazard. Aveau o concepție deterministă despre lume. Hazardul ar fi o iluzie datorată ignoranței noastre. Acum li se spune că există indeterminare, că există întîmplare. Și atunci, simt nevoia unei citadele în care să-și reafirme prestigiul. Au apărut mai multe manifestări în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este specificul naturii umane, trebuie să determinăm mai întâi principiul interior care dirijează conduita umană, iar acesta este rațiunea. Stoicii au preluat o parte din teoria lui Aristotel cu privire la dreptul natural, respingând însă modelul biologic. Ei au elaborat un model determinist, în care tema centrală era unitatea și interdependența tuturor lucrurilor. Potrivit acestei concepții, natura umană era o parte a ordinii naturale. Stoicii, ca și Aristotel, au pus accent pe importanța rațiunii, ordinea rațională fiind în centrul tuturor lucrurilor. Trăsătura distinctivă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
minim de morală, 82 dreptatea, 27, 60, 63, 64, 85, 149, 201 dreptul natural: afirmarea autonomiei, 38; alternativă la scepticismul moral, 37; ce este, 42; clasic și modern, 37; fundament, 44; instituirea unei orânduiri politice, 45; modelul biologic, 35; modelul determinist, 35; rațiunea și voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
notă definitorie, îndeosebi a ultimilor lucrări ale operei sale ("Rădulescu-Motru nu opune determinismului "mecanic" un alt tip de determinism, ci în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că acel factor este etica protestantă. Fără doar și poate, etica protestantă nu era singurul factor responsabil pentru emergența capitalismului (cu alte cuvinte, nu era suficient), însă cu siguranță era un factor necesar. Lieberson (1991) face o distincție între fenomene deterministe (așa cum le înțelege Mill: o cauză, atunci când este prezentă, va determina un efect) și fenomene probabiliste (prezența unei cauze crește probabilitatea producerii unui anumit efect). Fenomenele deterministe sunt simple și atrăgătoare, însă de foarte multe ori se întâmplă să găsim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu siguranță era un factor necesar. Lieberson (1991) face o distincție între fenomene deterministe (așa cum le înțelege Mill: o cauză, atunci când este prezentă, va determina un efect) și fenomene probabiliste (prezența unei cauze crește probabilitatea producerii unui anumit efect). Fenomenele deterministe sunt simple și atrăgătoare, însă de foarte multe ori se întâmplă să găsim cazuri negative, care contrazic și anulează practic ipoteza deterministă. Lieberson arată că, din cauza caracterului multivariat al fenomenelor sociale, o anumită cauză X poate să nu producă un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentă, va determina un efect) și fenomene probabiliste (prezența unei cauze crește probabilitatea producerii unui anumit efect). Fenomenele deterministe sunt simple și atrăgătoare, însă de foarte multe ori se întâmplă să găsim cazuri negative, care contrazic și anulează practic ipoteza deterministă. Lieberson arată că, din cauza caracterului multivariat al fenomenelor sociale, o anumită cauză X poate să nu producă un anumit efect datorită prezenței altor cauze care acționează puternic în sens opus. În acest fel, pot fi explicate cazurile negative, iar influența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în care se produc accidente când șoferul nu este beat, după cum există cazuri în care un șofer beat nu produce nici un accident. Acestea sunt cazuri negative, care ar putea să anuleze ipoteza noastră inițială dacă am privi totul în sens determinist. Din contră, așa cum raționăm în viața de zi cu zi, „ne așteptăm” ca un șofer beat să producă un accident. Prezența alcoolului crește probabilitatea producerii unui accident; cu alte cuvinte, dacă privim fenomenul în sens probabilist, nu renunțăm pur și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la Delacroix: „concizia și un fel de intensitate fără ostentație, rezultat obișnuit al concentrării tuturor forțelor spirituale spre un punct dat”. Îl cunoaștem acum destul pe Baudelaire pentru a Înțelege sensul acestor maxime: a avut din naștere, Într-o epocă deterministă, intuiția că viața spirituală nu este dată, ci că ea se face; și luciditatea sa reflexivă i-a Îngăduit să-și formeze idealul stăpânirii de sine: omul este Într-adevăr el Însuși, În bine ca și În rău, la limita
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ale proceselor și dinamicilor care, Într-adevăr, trec dincolo de limitele rațiunii (B. Kapferer, p. 2002, 22). În dezbaterile antropologice recente, relația dintre magie și știință - altfel spus, dintre gândirea simbolică și gândirea științifică - nu mai este pusă Într-o schemă deterministă referitoare la progresul umanității de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
preluat de scriitorii de la C. Începând din 1885, articolele și intervențiile polemice ale lui C. Dobrogeanu-Gherea limpezesc, într-un fel, lucrurile și definesc, mereu în confruntare cu estetica și critica lui T. Maiorescu, un tip de ideologie literară de natură deterministă, sociologistă, unde accentul se pune pe angajarea în lupta socială, atât a artistului, cât și a artei. Tot Gherea, de data aceasta îndreptățit, crede că în critica literară („critică științifică”) trebuie introdus un model analitic, model de altfel validat de
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
traducerile din Joachim du Bellay, Clément Marot, La Fontaine, Voltaire, Vigny, Hugo, Musset, Leconte de Lisle, Baudelaire, Heredia, Verlaine, Samain ș. a., din Goethe (Faust), Heine, Lenau. Ca sociolog al culturii, preocupat de cercetarea genetică, C. încearcă să aprofundeze o orientare deterministă, frecventată anterior de C. Dobrogeanu-Gherea, H. Sanielevici și Șt. Zeletin. El consideră că nașterea ideilor, a sistemelor filosofice, individualizarea și filiațiile lor, de la Socrate și Platon, prin Leibniz, J.-J. Rousseau, Helvétius, până la Auguste Comte, ar avea o explicație insuficientă
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
sau cu jurnalul intim. Nu se potrivesc fiindcă nu le suportă. Un cioplitor de litere nu glumește. Nu poți să lungești vorba ori să faci o digresiune cu o daltă de fier și o bucată de marmură. Teama de naivitățile deterministe nu trebuie să ne împiedice să raportăm prolixitatea societăților noastre logoreice la abundența suporturilor, la miniaturizarea lor și la costurile lor din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă politică universală (comună tuturor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
capăt carierei politice a CDR și a readus la putere PSD pe o poziție de partid dominant, situația politică a României tindea oarecum a reveni la cea de dinainte de 1992. Ca atare, fără a ne situa pe o poziție teoretică deterministă, putem spune că înlocuirea CDR cu o altă alianță de centru-dreapta, care să se opună cu succes aceluiași PSD, devenea o cerință a reechilibării sistemului și a reproducerii formulei alternanței la guvernare. Apariția unei noi formațiuni de tip CDR, care
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
-i așa, numai cei care îl susțineau putea fi considerați reformatori cu adevărat. Dar ce este, de fapt, votul uninominal? Nicidecum acea soluție miraculoasă pe care Traian Băsescu și adepții săi, deveniți, chiar și fără să o știe, adepții legilor deterministe ale lui Maurice Duverger, o tot clamau. Simplu spus, votul uninominal este o procedură electorală, în dependență de configurația circumscripției electorale. În general, în cadrul alegerilor pentru desemnarea compoziției unei adunări reprezentative, partidele își pot prezenta candidații în două formule: fie
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Din domeniul sociologiei, Gerhard Lenski leagă viziunea sa asupra schimbării sociale de biologie și construiește o concepție multiliniară asupra evoluției, la baza căreia pune ca factor de primă importanță dezvoltarea tehnologică (Sztompka, 1994). De asemenea putem face distincție între teoriile deterministe versus cele voluntariste, primele susținând că oamenii nu au nici un rol în schimbarea socială, aceasta fiind produsă de forțe ce acționează la nivel macrosocial. În acest caz, agenții schimbării sunt dezvoltarea tehnologiei, sistemul economic, structura claselor sociale, etc. Este o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au o "influență covârșitoare și coercitivă" asupra membrilor unei comunități și că identitatea este dobândită o dată pentru totdeauna în urma acestor criterii. Există pe de altă parte viziunea și modul de analiză subiectivist (modernist sau constructivist) ce respinge abordarea statică și deterministă a obiectivismului și pune la baza identității, ca element esențial în formarea acesteia, reprezentările pe care și le fac actorii sociali despre realitatea socială, simbolurile pe care aceștia le utilizează în relațiile sociale. În această viziune, identitatea se construiește permanent
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1999a, Cohen, 1999, Gellner, 1999). Consider că ambele tipuri de explicații oferă argumente valide: identitatea etnică este neîndoielnic prescrisă prin elemente obiective, cum ar fi rasa sau limba. Există de asemenea presiuni exogene, dar care sunt de asemenea de factură deterministă și obligă la asumarea unei anumite identități etnice, și nu a alteia, cum ar fi presiunile din partea statului exercitate uneori și sub forma violenței, statutul de emigrant căruia i se alocă în mod politic, obligații și drepturi diferite de ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
adaptează În permanență. Această fluiditate sensibilă recepționează semnele cele mai slabe fără a priori, fără să-și impună să le forțeze cursul pentru a le conferi cu orice preț un sens sau să confirme judecăți induse de grile de lectură deterministe. Dispozitivul Însuși și funcționarea sa În ansamblu sunt cele care creează cunoașterea operațională, ce reglementează sistemul, Îl face să crească și să trăiască. Comunități strategice de cunoaștere ce reunesc actori cu naturi, funcții și dimensiuni diferite În slujba Îmbunătățirii vieții
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt determinate și reglate integral de structuri impuse, de instrucțiuni precise și de un control operativ, succesul Învățării fiind asigurat de parcurgerea suitei de operații În condițiile Îndeplinirii corecte a prescripțiilor fixate. Practic, această raționalizare poate Îmbrăca forma unor proceduri deterministe care direcționează În mod univoc acțiunile și operațiile de predare/Învățare. Așas-au dezvoltat: metoda Învățării dirijate pe bază de fișe (colecții de fișe), metodaalgoritmizării și semialgoritmizării Învățării, diferite variante ale instruirii programate, instruirea asistată de calculator, instruirea prin obiective operaționalizate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
studiu celor cu resurse materiale restrânse, în combinație cu motivarea performanței școlare. tc "" 3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilortc "3.2. Factori care determină investițiile parentale în educația copiilor" Teoretizările de mai sus sunt mai degrabă deterministe, modelul influenței mediului socioeconomic asupra instrucției copilului fiind unul mecanic sau al unui transfer direct de resurse între generații. Teoriile elaborate în cheie economică, cum sunt cele ale școlii capitalului uman sau ale managementului parental, încearcă să arunce lumină și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de notare - de exemplu, cinci, pare a fi alegerea care permite obținerea celor mai bune rezultate; 5. Analiza corelațiilor: se analizează legătura dintre factorii selectați și parametrii organizației, urmărindu-se stabilirea unor corelații sau, eventual, a unor legături de tip determinist. 6. Analiza acțiunilor corelate: se analizează posibilele acțiuni corelate ale diferiților factori, evaluându-se modul de variație al parametrilor organizației. Identificarea unor modele de variație cu posibilitatea de a fi folosite în construirea unor prognoze ar reprezenta o situație ideală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care urmează să fie abordată. Cititorul a remarcat, cu siguranță, că dilemele lui Darwin referitoare la acest aspect sunt asemănătoare celor trăite de studenții în psihologie care studiază gândirea creativă și care, probabil, au fost educați în spiritul unei gândiri deterministe uzuale încă uzuală în psihologie. Astfel, acești studenți pot dacă sunt receptivi la informațiile pe care le oferă studiile lor de caz. Metoda studiului de caz nu reprezintă calea de aur pentru stilul cel mai adecvat de gândire; este o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]