1,233 matches
-
nivel colectiv se află și ele deseori în conflict cu cele de la nivel constituțional. Un exemplu în acest sens este modalitatea de percepere a proprietății asupra pământurilor. Obștea, organ de alegere colectivă, considera proprietatea ca fiind comună și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1932). Încălcarea regulilor constituționale nu era considerată infracțiune, ci un comportament normal din perspectiva regulilor operaționale (Stahl, 1998). La nivel operațional, regulile erau mai ușor respectate pentru că exista o capacitate de predicție asupra comportamentelor și strategiilor celorlalți. În regimul devălmășiei absolute, satele erau compuse dintr-un număr mic de actori, ceea ce făcea posibilă monitorizarea reciprocă și detectarea necooperării unor membri. Numărul mic de membri și interacțiunile repetate fac posibilă apariția unor mecanisme coercitive de ordin moral care țin de relația
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la nivelul constituțional și regulile de la celelalte niveluri. Schimbarea putea fi rezultatul unui proces de încercare și eroare care afecta modul în care se desfășurau interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
interacțiunile. Inițial în satele vrâncene principiul fundamental de utilizare a bunurilor comune era cel al devălmășiei absolute. Acest principiu s-a modifică odată cu evoluția tipului de organizare a satului de la satul arhaic - în care trupul de moșie era exploatat în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al creșterii animalelor erau cele mai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
făcea să se distrugă mai mult decât era nevoie. Acest lucru era oarecum normal dacă luăm în considerare faptul că pădurea era percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]