384 matches
-
lor) spre un niciunde, neștiut, misterios și chemător cu puterea unei vrăji de destin deturnat. Presa, radiourile, televiziunile, mersul în autobuze sau dusul la piață, reuniunile de familie sau feluritele întruniri publice, gândurile unora sau altora, exprimate în liberă și devălmașă zurbă de păreri, toate conturează portrete ale câte unui chip de țară. O țară vie, cu seve pătimașe, cu trăiri paroxistice adeseori, surprinzătoare întruna și totuși eternă în a-și oferi mereu alte și alte chipuri spre cunoaștere. Mă întâlnesc
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
and power”, în David B. Grusky (ed.), Social stratification in sociological perspective, Westview Press, Oxford, pp. 287-302. Stahl, H.H. (1981), Amintiri și gînduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București. Stahl, H.H (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, ediția a II-a, revăzută, studiu introductiv și ediție îngrijită de Paul H. Stahl, Editura Cartea Românească, București. Stoecker, R. (2001), „Power or programs? Two paths to community development”, discurs ținut la International Community Development Conference, Rotorua, 19p., http
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de vorbă”, „mănoase intersectări”, „duh al evidențelor inflexibile”, „gaguri metafizice”, „sub semnul păpușărescului”, „metaforele sale au un strașnic lipici”, „metoda critică a pășirii și prăsirii cuminți”, „robotă științifică”, „lipicioasa manieră a sclifoselii”, „versuri scărițate în manieră maiakovskiană”, „năprasnica idilă”, „toleranță devălmașă” și altele, și altele. Om de spirit și, totodată, om duhliu, Regman este, așadar, în primul rând din pricini, cum am spus, de stil. Puțini sunt criticii literari de la noi care să fi acordat atâta atenție formulărilor memorabile. (Care, până la
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
ca aceasta să vină în contradicție cu interdicția de înstrăinare a terenurilor reconstituite în favoarea formelor asociative, ar fi încălcat însuși scopul pentru care aceste forme de proprietate sui generis au fost reinstaurate de legiuitor - exploatarea în comun a proprietății devălmașe sau indivize aparținând membrilor săi. ... 44. Referitor la a doua chestiune de drept, teza finală, ce face obiectul sesizării Asociației Composesorale Y, arată că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece
DECIZIA nr. 102 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292427]
-
1912, 291 în 1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din punctul de vedere al organizării sociale, vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din Filipeni și Fruntești de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică, București, 1957, p.30. 12 Radu Rosetti, op.cit., p.387. 13 Constantin Giurescu, Studii de istorie socială, Editura „Universul” București, 1943. 14 Apud Radu Rosetti, op. cit., p.330. 15 Henri H. Stahl, Satele devălmașe, Vol. III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.336. 16 Radu Rosetti, op.cit., p.337. 17 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.69 - Studiul „Cercetări cu privire la robia iganilor din Moldova în veacurile XIV-XVI”, p.89-114 arată că în secolul al XVIlea mănăstirile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985, p.202; vezi și : Al. Andronic, Preocupări ale ocârmuirii Moldovei în domeniul agriculturii în perioada regulamentară, în „Carpica”, VI/1973, p. 116. 22 Henri H. Stahl, Satele devălmașe, Vol. III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.365. șăranii „chiriași” primeau în folosință 1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24 Arhivele Statului București, Acte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui nume și-l adoptase, ajungând și la o stare economică înfloritoare, Gheorghe Rucăreanu, mai târziu epistat al orașului Câmpulung, a zidit biserica din partea de sus a Rucărului și alături de biserică
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
în limba română, unele chiar înainte de înființarea școlii dela Câmpulung. Din alte documente rezultă, hotărârea moșnenilor rucăreni de a trece de la forma de stăpânire în devălmășie absolută - asupra a 35 (treizecișicinci) de munți moșteniți de la primii voievozi - la o stăpânire devălmașe, în care munții au fost repartizați pe moși, pe cete de neamuri și pe dramuri. Momentul ales în acest scop a fost ziua de 30 noiembrie (Sf.Andrei) 1797, când adunați în curtea bisericii satului, au alcătuit Ocolnița satului, eliberând
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
conducerea administrativă aparținea obștii satului, adică „oamenilor buni și bătrâni”. Acest sfat al obștii avea loc în zilele de sărbătoare și cu respectarea unor ritualuri bine cristalizate. Atribuțiile sfatului oamenilor buni și bătrânii cuprindeau: dreptul de a reglementa folosința averii devălmașe; dreptulde a dispune, prin vânzare sau donație, de părți din patrimoniul obștii; dreptul de a se vinde pe sine însuși, cu sau fără pământ, unui stăpân feudal; dreptul de a urmări și executa averea membrului obștii care nu-și plătea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale) un drept de supraveghere și control care mai târziu va fi drept de protimis. 3. Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor. În cadrul obștii guverna principiul egalității în
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și asupra celor personale) un drept de supraveghere și control care mai târziu va fi drept de protimis. 3. Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor. În cadrul obștii guverna principiul egalității în drept al tuturor membrilor săi, bazat pe proprietatea devălmașă și munca în comun. Cei care se distingeau (oamenii buni și bătrâni - aleșii obștii) o făceau datorită calităților personale. Ei se aflau însă sub controlul obștii care avea dreptul să-i revoce din funcție. 4. Norme privitoare la familie. amilia
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
obștii și atunci când se cauza un prejudiciu obștii învecinate. Organizarea judecătorească - oamenii buni și bătrâni și juzii aveau competență în materie civilă și penală, putând aplica sancțiuni, mergând până la excluderea din obște. În obștile sătești teritoriale, ca efect al proprietății devălmașe existente asupra majorității bunurilor, furtul era considerat lipsit de sens. Mai mult, cel care își însușea roadele pentru a le consuma, el și familia lui, nu era privit ca un hoț. Numai cel care și le însușea în alte scopuri
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
efectele acestei hotărâri judecătorești, legând aceste efecte de rămânerea definitivă a hotărârii de partaj. ... 22. Necesitatea reglementării momentului până la care își produce efectele o astfel de hotărâre în cazul locuinței comune este pe deplin justificată, întrucât dreptul de coproprietate devălmașă încetează prin rămânerea definitivă a hotărârii de partaj. ... 23. Reglementarea în dreptul românesc a instituției locuinței familiei și a regimului juridic ce guvernează această instituție juridică urmărește protejarea unor principii fundamentale, cum sunt principiul ocrotirii căsătoriei și familiei, respectiv principiul
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
din Codul civil). ... 60. În ceea ce privește prevederile art. 324 alin. (4) din Codul civil, acestea se referă la ipoteza în care bunul este „proprietatea comună“ a soților, ceea ce înseamnă că poate să fie vorba despre o proprietate devălmașă sau o proprietate pe cote-părți, compatibilă atât cu regimul comunității legale (ori convenționale) de bunuri, cât și cu regimul separației de bunuri. ... 61. De vreme ce premisa acțiunii reglementate de art. 324 alin. (4) din Codul civil constă în starea
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]