479 matches
-
lucrări la soclul clopotniței de la biserica nouă. Mănăstirea Lainici (25 km de Petroșani) a fost clădită între 1812-1817, pe locul unui schit de lemn, care exista aici încă din secolul al XIII-lea. Mănăstirea a fost de mai multe ori devastată și/sau distrusă, fiind reconstruită în 1929. În 1990 i s-a alăturat o nouă biserică, mai mare, la care se prevede executarea unei picturi inedite, care să prezinte scene din istoria bisericii. ( O. N.) Ofertă specială Din 21 septembrie
Agenda2005-39-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284250_a_285579]
-
13 mai 2016 Toate Articolele Autorului EU, FĂRĂ TINE... de Nicolaie DINCĂ Eu, fără tine, sunt farul părăsit, Din golful trist al țărmurilor ceții, Sărman sihastru, uitat și umilit, Și răvășit de valurile vieții. Sub negre vânturi sunt gol și devastat, Doar flacăra-mi mai pâlpâie nătângă Și-atunci când briza se schimbă în oftat, Las streșinile ochilor să plângă. De-nfrigurare, îți visez căldura, Suavul zâmbet ‒ cadoul îngeresc, Cu palmele avide-ți prind făptura, Cu giulgiul ei de fum să mă
EU, FĂRĂ TINE… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384932_a_386261]
-
în spațiul comunicării: autorul-narator, Anna și Ioan. Celelalte sunt personaje punctuale, amintite de autor în pasaje liant, pentru curgerea dialogului dintre cei doi. Anna și Ioan, doi itemi puternici, tocmai abordaseră trăiri extreme oferite de viață, din care au ieșit devastați. Refugiul amândurora a fost Cuvântul dintâi. Ținându-l cu atâta ardoare în ei, acesta a înflorit. De data asta, mai frumos și mai viguros, pentru că trebuiau trăite arderi de o frumusețe înălțătoare. Jumătățile aceluiași infinit, culegători de simboluri, fizic- mici
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
despărțiri. Mai târziu, grele timpuri de jale i-au umbrit momentele de glorie, căci, uitată și abandonată, Casa cu lei a stat îndelung închisă, părăsită și goală, cu ușile și ferestrele ferecate, cu treptele scării de la intrare descompuse, cu interiorul devastat. Destinul Casei cu lei a fost unul schimbător și poate, prea umil. Dar cu toate acestea, temeliile i-au rămas întregi și ea a supraviețuit pustiului. Și aceasta pentru că leii ce o păzesc nu și-au abandonat menirea. Slujitori ai
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]
-
ambasadorului, ignorând faptul că partenerul meu era un portughez din Africa de Sud, a venit in corpore să mă aplaude. A fost superb! La întoarcere am reluat tenisul pe terenurile de la Operă, până când, într-o duminică de august 1989, am găsit vestiarele devastate, oficial, de o echipă a securității, care cu sârguință pregătea securitatea zonei. Eram peste drum de ,,cazemata” lui Ceaușescu, pe Știrbei Vodă, unde de 23 august urma să aibă loc defilarea, în fața balconului. Scena mi-a lăsat un gust amar
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
1918. Regina l-a amenajat și l-a lăsat moștenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din țară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat și devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parțial amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987, castelul a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Castelul Bran a fost retrocedat în mai 2006 proprietarului de
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
dosarul „Mineriada”. Potrivit unor articole de presă de la acea vreme, citând surse autorizate, Adrian Sarbu a chemat câteva trenuri cu mineri la București. Ce a urmat, este binecunoscut, zeci de oameni au murit, studenții au fost bătuți, sediile partidelor istorice devastate, iar imaginea României a fost grav afectată. Vinovații nu au fost pedepsiți nici până azi. În curând, Adrian Sarbu urmează să iși lanseze, tot printr-un interpus, o nouă televiziune cu care spera, probabil, să își mai cumpere câțiva ani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93357_a_94649]
-
eliberați, s-au răspândit pe străzi. Mânia populară nu a fost de tot oarbă. Chiar a dezvăluit o nebănuită delicatețe. Copiii Doctorului, văduv, au fost luați sub protecție publică. Toți patru, numai băieți, au primit dulciuri și jucării din magazinele devastate; în zilele următoare, vor fi înfiați de familii oneste, unde vor fi crescuți în spiritul noii ordini ce prinde să se înfiripe. Suplinitorul a fost ales Comandor(!Ă al Comitetului Cetățenesc, iar Croitorul secretar. Însă emoțiile s-au dovedit prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
prin cameră, fără un scop anume, bâjbâind poate în căutarea propriilor haine. Abia acum observă rămășițele lui Teleferic, cu îngrijorare crescândă, enervându-se treptat cumplit. - Mda, nu, bolborosi Clossettino incoerent, destul de încet. Nu vreau! spuse apoi mai tare, privind pereții devastați ai camerei. Am... nu mă simt bine, am răcit! Pleacă! - Domnule director, vă rog, insistă fata. E ceva îngrozitor, vă rog... Trebuie să veniți! Un minut mai târziu, Michael Berzelius Clossettino înainta pe culoarele școlii, tăcut, funebru, înveșmântat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
versurile neterminate, apoi îi zâmbi primarului care stătuse nemișcat, furat de acest surâs de 20 de ani, în timp ce în cel puțin cincisprezece locuri oamenii își tăiau gâtul și mureau zilnic cu miile, departe de orice surâs feminin, pe un pământ devastat, unde însăși ideea de femeie devenise o himeră, un vis de om beat, o prea frumoasă insultă. Primarul se bătu peste burtă dându-și importanță. Lysia Verhareine ieși din clasă cu un mers demn și grațios, ca în pas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază opera brâncușiană prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând vandalizată și devastată. Primul fior al iubirii juvenile simțit în poezia Florinei Dinu e urmat de adevărate imnuri închinate iubirii mature, depline, evidentă în stihurile lui Ion Buciuman: "aud iubire-n zumzetul din floare / aud iubire-n fiecare boare aud iubire-n bobul
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > BRAȚUL RĂZBUNĂRII Autor: Silvia Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Uneori, în bezna minții devastate de nebunie, se aprindea ca un flash orbitor câte o amintire, un scurt episod de luciditate, sentimente dureroase de frustrare și rușine sau de bucurie nestăpânită și nejustificată. Maria conștientiza permanent nenorocirea ei, fie că era nebună sau lucidă și
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
cuvinte ori șoapte sub un cer adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit chipuri tăcute. / În toate umbrelele durerii răsunau / îndurările ploii. // ***// ERA un cimitir / lângă mare. Devastate, / pietrele dăinuiau / în aerul cald. / Dăinuiau, tăcute, / șterse. Au naufragiat / în lumină. Le-ai văzut / rezistând, încă, asemenea astrelor. / Soarele / Ștersese numele / risipite, sub cer, / în lumina flăcării”. Un poet foarte interesant. Un altul, Elkin Restrepo, - precizează traducătorul - “poet, prozator
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
ciugulesc un sanviș mic cu salmon, o tartă cu icre de manciuria, o feliuță de „paștida” fină... Intr-un relativ timp târziu, spațiul a devenit mai vizibil, unii s-au retras discret, cei mai serioși încă se-nvârteu pe la „bufetul” ușor devastat, unde tronau acum brânzeturi de clasă, asortate cu-n strop de vin românesc și ceva coniac franțuzesc. Ei, îmi zic, acum ar trebui să-ncerc să vorbesc și eu cu vedeta asta a serii!... Mă-ndrept spre modestul colț unde
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
către el. Stătea lângă mica țigancă, cu același aer posesiv, de mascul. "Mori, gigolo împuțit!", am strigat, apoi am descărcat tot cartușul în el. A rămas inert, într-o baltă de sânge. Fata cu vioara s-a prăbușit în lacrimi, devastată. S-a aplecat asupra trupului bărbatului, într-un gest de adio inevitabil. M-am apropiat, încet. "Asta e în amintirea vremurilor petrecute împreună", i-am șoptit la ureche, fără a-mi îndepărta masca. Mi-a recunoscut vocea. "Ce-ai făcut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
pe locul întâi la avorturi. Este o criminalitate îngrozitoare ce se întâmplă în România. Dacă am fi avut atât de mulți creștini n-am fi crescut -să zicem- un Guvern de neocomuniști. Țara aceasta n-ar fi fost atât de devastată. Ăsta este primul reproș adus Bisericii. Din contră, Biserica a fost prima victimă. Este momentul unei dezmorțiri din astea naționale. Este o Biserică instituționalizată, șantajată prin dosarele Securității, dar este și o Biserică trăitoare. Acest nucleu al Bisericii trăitoare trebuie
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
la geam, să te rânesc. Aveam un salt, numai atât, Până la geamul tău deschis Și ma-ncordasem hotărât , Dar m-am trezit atunci din vis. La geam. pe coate rezemat. Stau și-n palme capu-mi țin, De gânduri triste devastat Și ațipisem. doar puțin. Iar somnul, vezi, face minuni. În vis puteam să iți plătesc Întreg noianul de minciuni Și sa-ncetez să te iubesc. Dar azi îți spun și nu-i de ras, Ai să privești candva-n trecut
SE FACEA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366532_a_367861]
-
în scuturi. Și, poate că totul ar fi urmat binecunoscuta rutină, dacă un scaun aruncat din tribune nu l-ar fi lovit pe comandantul dispozitivului drept în cap. Ordinele se succedară scurt și flăcăii în uniforme, dau năvală în tribunele devastate, cu o nestăvilită dorință de a aduce pacea între năstrușnicii combatanți. Chiar și fotbaliștii se opresc o vreme ca să privească meciul mult mai dinamic al galeriilor, acum înfrățite, cu vajnicii apărători ai ordinei. Din loja de onoare admiră spectacolul, cu
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
1976; Premiul I la „Festivalul artei studențești” din Galați - 1976; Trofeul „Steaua fără nume” - 1977; participare la Festivalul de muzică ușoară „Mamaia ’84”, cu peisele „Un copil” ( Jolt Kerestely / Ovidiu Dumitru ) și „Câmp fără popas” (Angela Ciochină/ Lucian Blaga ) - 1984. Devastată fizic de boala severă pentru care medicii nu au soluții până azi, artista Angela Ciochină, un lampadar astral al bolții spectacolului muzical românesc, alături de Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac..., nu este azi deposedată de speranță, cu toate suferințele care
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
niște nevăzuți, necunoscuți, terfelesc bunele tale intenții, creațiile unul copil talentat care are deja în palmares Premiul I la Concursul Național de Creație și Premiul II la Concursul Internațional Discovery-Descoperă Lumea, Premiul I la Concursul Amintiri din copilărie? “Simona e devastată! Nu se poate opri din plâns!” mi-a spus, a doua zi, colegul meu, Sorin. Acum chiar m-am simțit mizerabil! Aș fi vrut să-i spun mamei Simona atâtea cuvinte frumoase, de laudă, metoritorii și adevărate, despre tot ce
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
era punctul pe care l-ai văzut în apele strălucitoare ale întregii amiezi, în fața insulei Naxos. O turmă de oi pe plajă duplica în nisip marea inumerabilă. Apele îți ziceau încă o dată cuvântul lor neștiut. * Era un cimitir lângă mare. Devastate, pietrele dăinuiau în aerul cald. Dăinuiau, tăcute, șterse. Au naufragiat în lumină. Le-ai văzut rezistând, încă, aidoma astrelor. Soarele netezise numele risipite, sub cer, în lumina flăcării. * O altă auroră, poroasă. Acolo, în fața noastră, două turnuri în mare punctau
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
1916-1918), ca și celelalte imobile din sat, particulare sau publice, edificiul școlii a suferit avarii serioase iar procesul de învățământ a fost serios perturbat și chiar suspendat. Pardoseala stricată pe alocuri, geamurile sparte, cercevelile rupte și smulse, mobilierul dezarticulat și devastat. Începând din vara lui 1917 au fost luate măsuri de către învățătorii locali, care de altfel au fost mobilizați pe loc, pentru a repara ceea ce se putea repara și mai ales, pentru a reconstrui, completa și reconfecționa mobilierul și materialul didactic
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
Acasa > Versuri > Istorie > VALEA PIERSICILOR- JILAVA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Clipa condamnaților, ziua devastată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
parte și împins în cealaltă. Pornisem pe un drum cu artiști mici, care cred că au în mâna lor lumea întreagă, ca un pom împodobit, îl pot scutura de beteală și globuri, apoi îl pot arunca în foc, gol și devastat! Dar, din propria noastră resursă artistică prețioasă au răsărit stele înfiorate care ne-au readus pierdutul cântec. Printre ele e Andra! Andra (Alexandra Irina Măruță) s-a născut (atenție), pe 23 august, la Câmpia Turzii (întâmplare necrezută de identitate cu datele
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
nu poate lua unul, pervertește altul din netrebnicia legilor și a celor care le contorsionează. Dar, într-o țară ca a noastră, în care se descompune cultura, cine-o mai poate reansambla când personalitățile i se îndepărtează?! Straturile culturii românești, devastate, cine le udă, plivește și sapă, dacă se trimite acasă grădinarul? Cum de se poate condamna la ireversibilă retragere, un om deplin sănătos, cu spirit efervescent, cu roade de cules dintr-o viață de experiențe și perfecționări, când și așa
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]