4,964 matches
-
Pachia Tatomirescu) * ,- Ce-ți inspiră imnul beethovenian al bucuriei? m-a întrebat soția mea într-una din seri. - Să-ți spun ce simt cu adevărat? Ei bine! Află că ori de câte ori ascult acest imn, un îndemn lăuntric de-a străbate treptele devenirii mă cuprinde și mă îndeamnă să trec dincolo de granițele eului meu profund." (Leon Dură) Divergența mă lovește-n foale."; , Dacă admitem,/ cu mâna pe biblie,/ că axioma ontologiei ne pupă,/ fără a ști cine suntem,/ atunci este vorba de un
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
în germană, fie că s-a aflat la Zürich, Viena sau Londra.Pasiunea pentru această limbă secretă i-a fost stîrnită metodic, în copilărie, de o mamă care a vegheat cu strășnicie la desăvîrșirea intelectuală a fiului ei (detaliile acestei deveniri sunt evocate în cele două scrieri autobiografice Limba Salvată și Facla în ureche). Celebritatea, gloria pe care Canetti le-a prețuit în secret dar pătimaș, i-au fost rezervate abia la anii maturității tîrzii. Azi, în peisajul literaturii germane, scrierile
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
gîndit marelui public. Cel mai activ membru al acestui ,club select", Cristian Bădiliță, a publicat în revistele literare mai multe articole despre nivelul vieții culturale românești, a scos și cîteva cărți admirabile, a reușit să enerveze pe mulți clasici în devenire, dar una peste alta, audiența sa a fost una nemeritat de mică. Ideilor sale li s-a răspuns cel mai adesea cu pamflet sau cu jignită condescendență. Chiar dacă sînt inconfortabile, ideile lui Cristian Bădiliță și ale colegilor săi de generație
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
enigmă, pînă la un punct, decizia pe care o ia destinul impunînd un creator în detrimentul altuia. Deși, valoric, par a nu exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape legic, în devenirea unei arte endemice, cum ar fi, de pildă, pictura românească. De la ivirea ei, oricum dibuită, pînă la fixarea, tîrzie, a specificității ce-i asigură originalitatea. Pare firească "anularea" unui Grigorescu de către un Andreescu, al doilea, deși emul al primului, "depășindu
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
deși emul al primului, "depășindu-l" în voință de stil, în ""desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe primul prin radicalizarea/detașarea imaginii compuse. Dacă așa par a sta lucrurile într-o devenire organică, nu mai sînt defel asemenea în cazul altor două figuri proeminente, de data asta ale sculpturii: Paciurea și Brâncuși. Binom paradigmatic în ocolirea "anulărilor". Dacă lumea ar fi evoluat în gustul lui Paciurea, probabil că Brâncuși n-ar mai
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
modelator al filozofiei asupra iubirii. Filozofia occidentală a dorinței nu a abordat iubirea doar ca afectivitate și nici ca simplu epifenomen al sexualității poate și din cauză că, din perspectiva ei strictă, iubirea apare ca ambiguă, întrucît nu este supusă ființei ci devenirii, și impură, din moment ce presupune două principii, sufletul și corpul. Iubirea devine în Occident o formă a dorinței metafizice, a dorinței de Absolut, a dorinței de a fi Absolutul și datorită participării complice a filozofiei" spune Aurel Codoban care găsește mai
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
din Barcelona,Tate Modern din Londra, Muzeul din Edinbourgh, ca să nu mai vorbesc de Beaubourg. în toate acestea, dar și în altele pe care nu le mai numesc, există un fond de opere în expunere permanentă care arată drumul parcurs, devenirea în timp a unor concepte și care fac inteligibil fenomenul artei moderne, îl pun sub semnul raționalității, îl transformă într-un spectacol uimitor al inteligenței, al creativității. în paralel cu acest discurs logic, în săli speciale, sunt expuse fenomenele "la
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
Artă din Craiova ne-a oferit prilejul de a avea laolaltă doi profesioniști, fiecare reprezentând o ipostază de manifestare a contemporaneității dintr-o perspectivă conceptuală diferită. Este ceea ce mă determină să optez pentru "partea plină a paharului", fiind optimist în privința devenirii artei românești, datorită faptului că ambii artiști sunt și importanți modelatori de tinere destine.
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
concurență. Gura Târgului spune că pe terasă au fost și lansări demne de barurile cele mai deocheate, la cărți deocheate, dintr-o colecție gândită de Dan Silviu-Boerescu. Ghinion: publicul n-a fost interesat și a bombănit. Copiii, micii cititori în devenire, s-au cam mirat. Dar nici măcar ei n-au fost curioși să se uite la trupurile 10 % îmbrăcate care se dădeau în spectacol, mult mai interesante li s-au părut vacile de plastic de la intrarea pe terasă. Pastișa savuroasă pe
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
traverseze cam toate experiențele majore ale genului. Insă în paralel cu investigarea picturii sub raportul limbajului, al tehnicii și al instrumentarului, Bernea încearcă și decodarea imaginii ca metaforă a creației înseși. Intre procesul de cristaliazare a obiectului plastic și traseele devenirii, în general, pictorul descoperă și afirmă existența unei solidarități intime, nașterea formei din magma cromatică transformîndu-se, astfel, într-un comentariu asupra nașterii pur și simplu. Dar pentru a urmări acest traseu de la virtualitate la existență, de la materia indiferentă la sens
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
muzica savantă nu și-a curmat cursul niciodată, neproducîndu-se hiatusuri sau intervale care să o reducă la tăcere. Au existat, desigur, perioade mai liniștite (rectilinii) și perioade mai agitate (zigzagate ori oblice), dar fundamentală s-a dovedit a fi continuitatea, devenirea limbajului muzical și, nu în ultimul rînd, abundența și imensa ei diversitate. O diversitate ca cea a imaginilor posibile developate de traiectoria unui glonț care, odată plecat de pe țeava puștii, nu mai poate fi oprit pînă cînd nu-și atinge
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
În biblioteca mea de copil ea purta, scris de mine pe o etichetă, numărul 1". (De aici, mai mult ca sigur, autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
mondiale, Ed. Universalia 2003. Poemele Clarei Mărgineanu, cu o prezentare de M. Martin, și nu în ultimul rând Alexandru Matei care ne recomandă Dicționarul lui Cornel Galben, Personalități băcăuane, apărut la Ed. Corgal Press, 2003, și Mircea Mihailevschi, Tragic/ deriziune. Devenirea categoriilor teatrului, la Ed. Ex Ponto, 2003. S-a înființat și a avut loc la Casa Scriitorilor o primă întâlnire a Clubului dramaturgiei românești contemporane (Ioan Cristescu). Rubrica Sala de așteptare, semnată de Gh. Schwartz, are în vedere acum soarta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
ales, memorabilă, întrucât oferă imaginea unui Doinaș „în civil”, relaxat, fără discretu-i nimb aulic, dar convocând, cu o nostalgie lucidă și deplin fair play în evaluările sale retrospective, personalități și personaje care i-au marcat într-un fel sau altul devenirea. Parcurgând aceste pagini, cădem din loc în loc peste câte o reflecție generalizatoare: „Mi se pare limpede că ’ne țesem’ viața într-o dulce inconștiență și că numai de la un anumit punct al ei ne dăm seama de ceea ce suntem și
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
încă sau nu au încheiat o operă, care să se apropie de instalarea temeinică (nu neapărat definitivă, căci asta se întâmplă foarte rar, ca de pildă cu Eminescu și Caragiale) în conștiința publică. Nu e aici în discuție valoarea în devenire a scriitorilor șaptezeciști sau optzeciști, ci doar aspectul de neterminat al propriei opere ce uneori nu a trecut departe de premise, fără îndoială dintre cele mai promițătoare și mai creditabile pe termen lung, nu imediat. Pe de altă parte, postmodernismul
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
ridic și eu la aceea de sclav” (p. 143-144). Așa îi scria tânărul Dimov iubitei sale într-o epistolă din 7 martie l946, la 20 de ani, când invocatul său geniu poetic nu avea nici un argument editorial. Dar scriitorul în devenire, extrem de ezitant, își trăia cu anticipație drama creației și părea să intuiască „poezia lucrurilor” pe care urma să o scrie (p. 145). O posibilă salvare în vis este premonitorie pentru cel care avea să devină cel mai important poet oniric
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
mai multe "picioare", lămpi în care luceau luminiscențe bizare, albăstrii, roz, verzui. Erau diode, heterodine, super-heterodine, încastrate într-un cadru de aluminiu pe care se înălțau alte necunoscute obiecte: condensatoare, rezistențe, transformatoare. Era, de fapt, un aparat de radio în devenire, un aparat despuiat, din care două firave fire de sârmă șerpuiau pe masă către un difuzor culcat cu fața în sus. Străbătusem oborul șfichiuit de crivăț, prin zăpada zburătăcită de viscol și ajunsesem în atelierul lui cu picioarele ude și
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Poate înclinarea către pietre Rostogolite din culmile munților Și împiedecând calea Pentru ca să-mi fie înger căzut Și înger urcând scara. Prin acest vis, dacă-l putem numi așa, Devenim suiș ce prin sine coboară, Coborârea fiindu-i cea mai înaltă devenire în lumea devastată în felul unui crin Tăiat de rădăcini și făcut dar unui sicriu; Acesta niciodată zăvorât de taină Ci deschizându-se către privirile Ascunse ale celor patru laturi de Dumnezeu. Prin ele cel ce intră iese, Iar cel
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
și câteva mostre/ de coarne de diavol tuturor salut" (în stagiunea viitoare). în fapt, fiecare din cele 14 volume din care antologatorul a alcătuit ceea ce-și dorește a fi un spectacol de adio, reprezintă un anotimp, o etapă a devenirii sale poetice, de la fragilul adolescent la robustul adult, către bătrânul obosit, dezamăgit, hărțuit nu numai de propriile-i suferințe, ci și de toate nedreptățile de pe acest glob pământesc, la începuturile celui de-al treilea mileniu. A-i opune lumea de dinaintea
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
cu trupul tău când plită încinsă când schit un jar vorbitor cât o ploaie deasă pe acoperiș îl muți dintr-o mână în alta îți atinge și ochii și parcă totul e pe furiș năzuiești spre identitatea unor bulbi în devenire cu ei te amesteci trecând dintr-o absență în alta ca într-o somnambulă uimire încerci să aprinzi focul cu un manuscris care îți tocește zilele și duce o parte din tine ce n-ai s-o mai întâlnești vreodată
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
există bodegi, ci numai complexe alimentare de unde nu poți cumpăra decât pe bon o sticlă de votcă, atunci când se bagă; e atât de frumos cu tufele lui de trandafiri care parcă înfloresc numai rămurele uscate și spini, scaieți imuni la devenirea întru anotimpuri, adică mereu galbeni și casanți, bănci de fier pe care nu te poți așeza decât ca un fachir, leagăne, tot din fier, pentru copiii surzi ca să nu le audă scrâșnetul sinistru și pentru copiii care visează să ajungă
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
ușor din buze, făcându-le astfel aproape să dispară și gura să-i fie numai o linie subțire, subțire de tot, pusă în evidență discret pe sub nas de un contur negru ce, fără îndoială, era pufulețul de la mustăcioara ce marca devenirea întru vârstă și funcție a Marfei Stanilova. Atunci, Ivan Mihailovici se ridica de la biroul său, mergea la un fișet, descuia lacătul, extrăgea un dosar, mergea la alt fișet, repeta operațiunea până când găsea de cuviință - ce fericit a fost când și-
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
profund originale. Afluxul de modernitate ce caracterizează o creație, dinamică prin varietatea temelor propuse și a mijloacelor sale de expresie, conduce la apariția unui proces de configurare a unei școli distincte, care să consolideze, să accentueze constantele și variabilele unei deveniri ascendente în muzica cvartetului românesc. Momentul, stadiul temporal la care ne referim a fost stimulat și impulsionat de aportul unor muzicieni, exponenți de seamă ai culturii muzicale și culturii românești. O mentalitate de neconfundat stă la baza cercetărilor referitoare la
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
interesant de tehnică și tematică, pe fundalul a două lumi opuse din atâtea puncte de vedere. Influențele culturale, percepția lor și viziunea asumată asupra vieții construiesc un personaj complex, interesant, Întro interacțiune perpetuă și vie cu mediul din România și devenirea interioară.
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
CELE MAI FRUMOASE 101 POEZII de MIRCEA DINESCU Fie o legitimare. Independent de natura sa, aceasta nu omite imboldul către "recursul la origini”, după expresia lui Blaga. Văzând În cel din urmă un parcurs revers al devenirilor, ne putem izbi de o muncă mnezică, filmică și, automat, clișeică. De aceea, poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]