423 matches
-
potabilă și industrială a orașului Sibiu. Acumularea realizată prin acest baraj are un volum de 15.500 mii mc și este amplasată pe râul Cibin, la 2 km amonte de localitatea Gura Rîului. Evacuarea debitelor maxime se face printr-un deversor de creastă amenajat pe lățimea a trei ploturi centrale, pe o lungimea totală a crestei deversoare de 39 m, ce poate descărca un debit de 800 mc/sec la o lățime de lamă deversantă de 4,6 m. Barajul are
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
500 mii mc și este amplasată pe râul Cibin, la 2 km amonte de localitatea Gura Rîului. Evacuarea debitelor maxime se face printr-un deversor de creastă amenajat pe lățimea a trei ploturi centrale, pe o lungimea totală a crestei deversoare de 39 m, ce poate descărca un debit de 800 mc/sec la o lățime de lamă deversantă de 4,6 m. Barajul are două goliri de fund cu 1.000 mm capabile să evacueze 32 mc/sec și o
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
funicular. 1.5. TEHNOLOGIA DE ARMARE La barajele de beton în arc, elementele principale care se armează sunt: golurile din corpul barajului(galerii, puțuri, casa vanelor, conducte), pasarelele de la paramentul aval, consolele și parapeții de la coronament, descărcători de ape mari, deversorul, prizele de apă, etc. Oțelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe diametre și mărci de oțel. În acest scop se va urmări: evitarea condițiilor care favorizează corodarea oțelului și murdărirea cu pământ sau alte materiale; asigurarea posibilităților de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
scop. 2.6. LUCRĂRI DE ARMARE La barajele de beton în arc, elementele principale care se armează sunt: golurile din corpul barajului (galerii, puțuri, casa vanelor, conducte), pasarelele de la paramentul aval, consolele și parapeții de la coronament, descărcători de ape mari, deversorul, prizele de apă, etc. Oțelul beton utilizat la armarea elementelor din beton armat trebuie să satisfacă cerințele impuse prin caietul de sarcini, unde se precizează: limita de curgere, rezistența la rupere și alungirea la rupere. Toate armăturile sosite în șantier
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
impune dacă în lac nivelul variază cel puți 20 30 m sau este constant. Asigură o stabilitate mai bună a oscilațiilor decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
este constant. Asigură o stabilitate mai bună a oscilațiilor decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
decât celelalte tipuri. Este mai puțin recomandabil în cazul variațiilor mari de nivel. 3.1.3.4. Castele cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține cazuri în care castelul deversant devine economic. 3.2
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
cu deversor La oricare dintre tipurile de castele prezentate se poate prevedea un deversor la partea superioară, pentru limitarea saltului maxim. Adoptarea deversorului este adoptată din condiții de economicitate. Se compară reducerea de investiții prin scăderea înalțimii castelului cu costul deversorului și pierderile de energie provocatede pierderea de apă la deversare. Practic sunt puține cazuri în care castelul deversant devine economic. 3.2. TEHNOLOGIA PROPUSĂ PENTRU CAMERA SUPERIOARĂ A CASTELULUI DE ECHILIBRU După realizarea prelungirii puțului prin glisare până la cota finală
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
figura nr. 3.4 ). 1 - Partea de intrare (confuzorul) în cazul când se trece de la secțiunea trapezoidală a canalului, la secțiunea rectangulară a jilipului propriu-zis. Colectorul are în acest caz o sectiune variabila convergenta. Latimea lui se calculeaza cu ajutorul relatiei deversorului cu prag lat. 2 -Jilipul propriu - zis, are lungime mică și pantă mare. Scurgerea apei pe jilip se face în regim neuniform, formându-se un remuu de tip B2. Deoarece viteza curentului crește peste limita admisibilă, se va crea pe
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
vârful ravenelor tronsoanele au lungimi de 40 - 60 m, fiind dispuse la 2 - 3 m între ele, în șiruri paralele. În cazul când secțiunea calculată nu permite reținerea întregului volum de apă scurs din amonte, se prevăd deschideri de tip deversor prin digulețul din aval, al primului șir de canale, urmând ca diferența să fie reținută de șirul următor din aval. În figura nr. 4.2 se prezintă o secțiune transversală printr-un canal de nivel cu diguleț, iar în tabelul
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
redusă, pentru a putea reține eventualele surplusuri de scurgeri peste asigurarea de calcul sau determinate din ruperea digulețelor de la canalele din amonte. În cazul când secțiunea calculată nu poate reține întreg volumul scurs, se prevăd prin digulețe deschideri de tip deversor, urmând ca cel de-al doilea șir de canale din aval, să preia și acest volum suplimentar (cazul canalelor amplasate la vârful formațiunilor torențiale). 4.2. Valurile de nivel Se proiectează pe terenurile arabile, predominant pe pășuni și fânețe situate
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
1 cm - diametrul gurii, 9,5 - diametrul corpului, 4,8 cm - diametrul fundului și având următoarele caracteristici: buza ușor evazată și rotunjită pe margine, corpul foarte bombat, fundul inelar, toarta supraânălțată, unind buza de umăr, coasta din stânga toartei incluzând un deversor cu orificiu pentru scurgere rupt din vechime, diametrul orificiului fiind de 0,4 cm. Mormântul nr. 3 datând de la sfârșitul sec. I și începutul sec II d.Hr. descoperit la Bădragii Vechi în tumulul nr. 32 (din perioada eneolitică) a
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de fierbere a reziduului, apropiată de temperatura de fierbere a componentului greu volatil, la temperatura de fierbere a distilatului, apropiată de temperatura de fierbere a componentului ușor volatil. Funcție de modul de circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
volatil, la temperatura de fierbere a distilatului, apropiată de temperatura de fierbere a componentului ușor volatil. Funcție de modul de circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu clopote, cu supape sau uniflux. Vaporii circulă ascendent în coloană, trec prin
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
apropiată de temperatura de fierbere a componentului ușor volatil. Funcție de modul de circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu clopote, cu supape sau uniflux. Vaporii circulă ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
circulație a fazelor pe taler, coloanele pot fi: • cu deversoare interioare sau exterioare (lichidul trece de pe un taler pe altul prin deversoare, iar vaporii prin orificiile talerului); • fără deversoare (lichidul și vaporii se deplasează prin orificiile talerului). Dintre coloanele cu deversoare cele mai folosite sunt cele cu talere: sită, cu clopote, cu supape sau uniflux. Vaporii circulă ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe taler (transferul de căldură și de masă între faze are loc pe
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
ascendent în coloană, trec prin orificiile talerului și barbotează în lichidul de pe taler (transferul de căldură și de masă între faze are loc pe taler). Lichidul se deplasează descendent pe ansamblul coloanei și trece de pe un taler pe altul prin deversoare. Înălțimea coloanelor de rectificare cu talere Înălțimea coloanei se determină funcție de numărul de talere reale ale coloanei și de distanța dintre talere. Numărul de talere reale ale coloanei se poate determina prin două metode: • dimensionare la echilibru, • dimensionare pe baza
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
de pe un taler pe altul și reducerea eficacității talerelor. Pentru asigurarea închiderii hidraulice a talerelor și pentru reducerea antrenării lichidului se recomandă ca distanța între talere să fie: H = (2 ÷ 2,5) ⋅ H d în care: Hd - înălțimea lichidului din deversor. Ținînd seama de factorul economic, distanța dintre talere se consideră 150÷200 mm pentru coloane montate în spații închise și 500÷900 mm pentru coloane montate în aer liber. Pentru coloanele cu diametru mare (D > 1,5 m) trebuie asigurată
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Bicaz Încă păstrez amintirea obârșiei, chiar dacă nu mai sar zglobiu din piatră În piatră: În apa lacului În care am ajuns se oglindește, maiestuos, tata Ceahlău. De nevoie, exilată aici, la Bicaz, m’am lenevit și mă Îndrept agale spre... deversor. Nici gând să iau cealaltă cale, aceea a turbinei, chiar dacă până acolo mi-aș recăpăta vioiciunea prin „conductele de fugă“, căci măcar eu nu vreau să „cotizez“ la ostoirea foamei voastre de energie. Nu știu cât vă e de foame la propriu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de țărm, „țară“ În care, aflată fiind când În apă când deasupra, nu poate prinde rădăcini nici un fir de iarbă; iar vegetația e punctul de joncțiune al ecosistemului cu sursa de energie primară, Soarele adică. Și à propos de alegerea deversorului pentru evadarea mea din lac: adesea turbinele lasă apa nu În vechiul bazin hidrografic, ci În altul, abătându-le de la normalul lăsat de Natură pe amândouă. Las’ că pătimiți și voi, măcar unii. Așa a dispărut o meserie, plutăritul, dreptu-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să exploateze două centrale electrice suplimentare la Sistemul hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier ÎI" (în textul ce urmeaza: centralele suplimentare), echipată fiecare cu cîte două hidroagregate de cîte 27 MW, dintre care una pe brațul Gogosu lîngă barajul deversor (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară română) și cealaltă pe brațul principal al Dunării între malul drept al Dunării și ecluza iugoslavă (în textul ce urmeaza: centrală suplimentară iugoslavă). Hidroagregatele și celelalte echipamente ale centralelor suplimentare vor avea aceleași caracteristici
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
din 1977, formînd cu acestă un tot unitar, care se va exploata în conformitate cu Convenția de exploatare din 1987, adaptată conform art. 27 din prezentul acord. Articolul 18 Prin realizarea centralelor suplimentare nu se vor modifica parametrii centralelor electrice, ecluzelor, barajelor deversoare și ai celorlalte obiecte care, conform art. 12 pct. 1 și 2 ale Acordului din 1977, compun obiectul principal al Sistemului "Porțile de Fier ÎI". Articolul 19 1. Proiectele tehnice și de execuție pentru centralele suplimentare vor fi elaborate în conformitate cu
ACORD din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind extinderea în continuare a colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126410_a_127739]
-
principal al Dunării (km D. 863) și - secțiunea Timoc (km D. 845+500); c) coordonează, prin planurile zilnice, funcționarea centralelor Sistemului "Porțile de Fier I" și Sistemului "Porțile de Fier ÎI" și modul de evacuare a apelor Dunării peste barajele deversoare ale acestor sisteme, în scopul utilizării raționale a potențialului hidroenergetic disponibil; urmărește realizarea planurilor zilnice și le corectează în cazurile prevăzute în regulamentul S.C.D.E.; ... d) analizează zilnic realizarea planului și regimul de funcționare a centralelor din ziua anterioară și stabilește
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
măsurile prevăzute în regulamentul S.C.D.E.; ... e) coordonează planurile de întreținere a obiectelor, instalațiilor și lucrărilor energetice; ... f) coordonează funcționarea centralelor Sistemului "Porțile de Fier I" și ale Sistemului "Porțile de Fier ÎI" cu necesitățile navigației; ... g) dirijează funcționarea stavilelor barajelor deversoare și a golirilor de fund; ... h) ține evidență datelor citite și înregistrate la instalațiile hidrometrice în profilele Dunării pe care le convin beneficiarii, verifică funcționarea corectă a acestor instalații și efectuează schimbul de date astfel obținute; ... i) ține evidență datelor
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
600 mc/s să fie cît mai redusă posibil. 3. Evacuarea apelor din lacul de acumulare al Sistemului "Porțile de Fier Îl" se va face în funcție de creșterea debitelor Dunării în următoarea ordine: - prin hidroagregatele în stare de functionare - peste barajul deversor Gogosu - peste barajul deversor de pe brațul principal al Dunării. Pînă la finele anului 1991, debitele care trebuie deversate peste barajele Sistemului "Porțile de Fier ÎI" la diferite debite ale Dunării vor fi stabilite periodic de către O.C.C., ținînd seama de
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]