107 matches
-
fiule. ― Nici nu știu ce să spun. Singurul gând care îmi stă în minte e să fim sănătoși, ca să putem termina ce am început. Pe urmă, când voi ajunge acasă, am să încerc să scriu câte ceva despre toate cele câte le-am dezghiocat aici. Și mulțămita cea mare se cuvine sfinției tale, părinte, pentru o sută de motive... Bătrânul mă asculta, dar vedeam bine că era cotropit de alte gânduri. “Nu-ți frământa mintea cum să pătrunzi în gândurile bătrânului, fiindcă nu ai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și, uitând parcă de durere, se smulse dintre dinții mei. Sângele prinse a-i curge din beregată, Împroșcându-mi fața, dar blestematul reușise să-mi treacă un braț pe după gât, În timp ce cu celălalt mă apăsa pe bărbie, gata-gata să-mi dezghioace căpățâna. Știam eu o dibăcie care mă scosese de multe ori din Încurcătură, Încă din copilărie, când trebuise să mă bat cu băieții mai mari care se luau de mine pentru că eram mut. Mi-am repezit degetele groase În subsuorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pentru că bunii noștri străbuni nu au însemnat totul - bob cu bob - pe răboj...” Îl ascult și aducerea aminte îmi spune că este bătrânul călugăr la care - he-hei, cât o fi trecut de atunci - am petrecut luni în șir pentru a dezghioca pagină cu pagină neprețuita culegere de „Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800, scoasă la lumină de munca neprecupețită a distinsului profesor universitar doctor Ioan Caproșu... Într-un târziu, glasul ieșeanului m-a trezit din visare... -Să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost capul ucigașilor! Trifon gemu ceva neînțeles. ― Dar plutonierului de ce i-ai smuls arma?... De ce I-ai lovit?... Spune, tîlharule! Îl plesni cu cravașa peste capul ciuruit de răni vii. Omul scoase un urlet înfiorător, ca și când i s-ar fi dezghiocat carnea, și se prăvăli ca o buturugă găunoasă. Mai furios, maiorul îl călcă în picioare, necontenind cu "hoțule" și "tîlharule". Apoi deodată se retrase câțiva pași și ordonă rece, tăios: ― Sergent!... Tu! Da!... Ia șase oameni!... Duceți pe tâlharul ăsta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se umplu de gâlgâielile ce vin din marile conducte de sub caldarâm. Dacă ar fi iarnă, tăcerea ar fi și mai bogată, sporită de aburii ce ies prin porii chepengurilor ori ai canaturilor. Și, pentru că asta nu e destul, bărbatul își dezghioacă trupul chircit, se ridică alene și, cu mișcări precise, își îmbracă surtucul peticit, își trage o bentiță care să-i țină părul moale de o parte și de alta a frunții, apoi urcă cele câteva trepte ale demisolului, pregătit să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și grai. După ce Reforma protestantă a răscolit conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]