3,503 matches
-
anumit comportament motric, ci deopotrivă și implicarea activă a elevului în propria devenire. De aceea, ca finalitate a actului didactic, am dori mai mult un elev capabil să dezvolte un proiect de motricitate decât un actor al unui sistem. Acest deziderat pedagogic corespunde unei teorii ecologice a dezvoltării încrederii în forțele proprii, mai puțin rigidă decât cea a unor strategii de instruire a căror ax unic îl reprezintă motricitatea și transferurile sale ipotetice în diverse situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
principal a fost dobândirea unei respirații corecte la nivelul copiilor încă de la începutul învățării înotului, utilizând metodă jocurilor dinamice. Pregătirea tehnică a constituit scopul principal al primei etape a selecției, utilizând principii, metode, mijloace și sarcini specifice vârstei pentru obținerea dezideratului propus. Sarcinile cercetării Sarcina principala, constă în a determina pe cale experimentală eficientă metodologiei și metodicii de învățare a respirației prin metoda jocurilor dinamice. Sarcini secundare : Educarea și dezvoltarea calităților motrice necesare înotului. Îmbunătățirea și dezvoltarea calităților motrice conform modelului și
ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
-
față ne-am propus ca obiective determinarea măsurii în care sunt cunoscute și respectate psihogramele jocurilor sportive (handbal, volei). Pe baza premiselor formulate în prealabil, am elaborat ipoteza potrivit căreia: Se presupune că performanța sportivă nu trebuie să rămână un deziderat pentru specialiștii implicați în jocurile sportive, aceasta datorându-se, în mare măsură și cunoașterii insuficiente ori nerespectării psihogramelor jocurilor sportive În cercetare a fost cuprins un număr de 63 respondenți, antrenori și foști antrenori, actualmente cadre didactice universitare din țară
ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
-
comun (judecători, asistenți judiciari, grefieri, arhivari, informaticieni). Tribunalele specializate pentru conflicte de muncă și asigurări sociale judecă astfel, în primă și ultimă instanță, litigiile privind conflicte de muncă și conflicte de drepturi, și în primă fază litgiile privind asigurările sociale. “Dezideratul partenerilor sociali, Stat, sindicate și patronate, pentru înființarea tribunalelor muncii este în principal de a asigura specializarea instanței, a judecătorilor și responsabilizarea asistenților judiciari, măsuri menite să contribuie la profesionalizarea actului de justiție, dar mai ales la asigurarea celerității în
Proiectul pentru înfiinţarea Tribunalelor Muncii a fost înaintat Parlamentului de către CSDR () [Corola-journal/Journalistic/25169_a_26494]
-
fi lămurit cu ajutorul fenomenologiei lui Heidegger și Husserl, urzește considerații de genul: „Pledînd cu atîta fervoare pentru o poezie a esențelor, în care lumea, epurată de scoria accidentalului, se sublimează într-un spațiu noetic, Ion Barbu nu formulează numai un deziderat teoretic, interesant, desigur, și acesta, ci articulează implicit o propedeutică la propria sa creație poetică, ne sugerează o posibilă cale de pătrundere la sensurile încifrate în simbolurile poeziei sale. Cum însă cercetarea de față s-a vrut doar un preliminariu
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
o parte blamul ireconciliabil cu care Monica Lovinescu i-a etichetat pe unii scriitori moralmente compromiși, opțiunea ei a fost, pe termen lung, justă. S-a mai spus asta și încerc o anume jenă repetând-o: în bună măsură „opera” (dezideratul suprem, se pare) Monicăi Lovinescu o reprezintă însăși biografia ei spirituală. Este cel puțin reconfortant să descoperi în scrisul ei nu numai o gamă de convingeri nerelativizabile (și, de fapt, ne-politice, în ciuda impresiei de suprafață) și un tonus al
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
noi înșine în această lume. 790. Speranța este hrana visului vieții. 791. Lumea se sfârșește cu fiecare dintre noi dacă uităm totul. 792. Curajul te îndeamnă mereu să fii tu însuți dar realitatea visului vieții tale te îndepărtează de acest deziderat. 793. Nu-ți vinde zâmbetul pe banii uitării fiindcă atunci când te vei gândi de ce ai trăit în această lume nu-ți vei mai aminti nimic. 794. Care floare nu-și dorește frumusețea? 795. Ascultă mersul timpului atunci când calcă peste amintiri
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
În eseul despre Baudelaire apreciază că boala poetului nu contează, ci doar ce a reușit să facă din ea, „în felul lui de a suferi e prezent ceva supranatural, supraomenesc”, în Dante, ca și în Tradiția și talentul personal, prezintă dezideratul unei emoții semnificative, care trăiește în poem, nu în povestea vieții poetului. Deosebirea dintre artă și evenimentul real este, așadar, în opinia sa, întotdeauna absolută. În mod similar, detectează un mister în procesul receptării critice: problema autorității neputând fi deslușită
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
spectacol hermeneutic. Va proceda identic în tot volumul. E abordarea în care scriitorul constănțean se simte cel mai confortabil. O concluzie ar fi că „opera lui Caragiale constituie doar turnesolul care scoate la iveală nuanțele și fantasmele identitare, anxietăți, complexe, deziderate și iregularități ale unei culturi și civilizații aflate într-o complicată dinamică, o cultură și o civilizație a faliei care face obiectul unei atare cărți”. Patru categorii de comentatori se detașează în opinia lui Angelo Mitchievici. Mai întâi, cei care
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
sunt diferite feluri de autonomie, noi considerăm că o comunitate puternică, minoritatea maghiară, are dreptul la unele feluri de autonomie. Nu-i o noutate, din '93 există în programul nostru, acum am ajuns în faza în care să formulăm acest deziderat sub forma unui proiect de lege", a mai spus Borbely. Nu cred că e o problemă să ai formulat un asemenea proiect. Nu e nici neconstituțional, nici împotriva altora să ai unele propuneri. Evident, dacă e nevoie să se modifice
Borbely, despre autonomie: Să se modifice Constituția dacă e nevoie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22082_a_23407]
-
Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul formării unui alt guvern liberal, care să decreteze alegeri pentru Constituantă, să fuzioneze ca partid pentru a lupta împreună în alegeri și, apoi, să devină miniștri cu mari responsabilități. De fapt, dezideratul lui Argetoianu, totuși om politic, era ca modificarea Constituției să fie atît de radicală încît, practic, să desființeze partidele, regele avînd deplina libertate de a-și alcătui guverne lui obediente. Dar, repet, regele era, ca fire, un nehotărît, consumîndu-și energia
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
a intrat în casă și te îndeamnă la meditație tăcută. Pentru Steiner tăcerea este o condiție sine qua non a lecturii, o condiție capitală, fără de care nu se poate stabili dialogul interior cu cartea. Întreaga educație contemporană a sacrificat acest deziderat. Pascal parcă prevedea ce avea să se întîmple, atunci cînd spunea: "Nenorocirea oamenilor este că nu știu să rămînă în nemișcare (en repos) într-o cameră". În America au fost publicate studii din care reiese că 80% din adolescenți nu
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
tradiționale adînc înrădăcinate, pare a-și fi găsit, în sfîrșit, făgașul propice. Regîndirea programelor, dar și a materialului și a abordării metodologice, stimulată și de competiția manualelor alternative, începe să-și spună cuvîntul. Modernizarea procesului didactic în coordonatele impuse de dezideratul formativ, preocupare centrală în activitatea din ultimii ani a pedagogilor români, se manifestă, în măsură variabilă, la nivelul diferitelor "acte didactice". Între altele și în structura materialelor didactice puse la dispoziția elevilor și a profesorilor. O pondere mare între lucrările
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
care domnea. Dar omul politic Venizelos, care se visa dictator, voia contrariul, agitînd spiritele pentru intrarea țării în război alături de Antanta. Grecia devenise un cîmp al luptelor fratricide, mereu agitate de Venizelos și alții. Regele era prezentat drept dușman al dezideratului marii Grecii (firește, în dauna Turciei dar și a altor țări balcanice de vreme ce se revendica întreaga Macedonie). S-a întîmplat totuși ca, în ciuda adversităților comentate, poporul, cuminte, continua să-și iubească și să-și stimeze regele pentru politica sa moderată
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
20 august 1920. Și atunci am încercat, evident, și am abandonat imediat gîndul de a face bilanțuri. Era, după părerea mea, cam prea mică, să spun așa, partea pozitivă, partea de acțiune, partea de împlinire, față de ceea ce ar fi fost dezideratul meu de realizare, nu a personalității mele, dar a unui program de viață culturală. Nu-i un slogan, nu. Aș fi vrut poate să spun mai mult, aș fi vrut să scriu mai mult, aș fi vrut să pot fi
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
probabil tot din cauza reticențelor lui Eminescu. Deși o asigura în scrisori (ca într-una din 26 martie 1882) că vor locui în București împreună, "ș-apoi nu ne va mai despărți nici Dumnezeu, nici Dracu". Dar a fost acesta, un deziderat niciodată împlinit. Încît, la sfîrșitul anului 1882, Veronica întrerupe, din nou mînioasă, relațiile amoroase cu poetul, cele două scrisori ale sale de la începutul lui 1883 avînd un caracter protocolar. Îl mai iubea Veronica pe poet? E probabil. Dar sinuciderea ei
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să-și adjudece puterea, deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie (și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă luptă încordată nu s-a consumat, vai, în van! Primise vreo personalitate democratică (inclusiv regele) o asigurare din partea celor două mari puteri democratice (SUA și Anglia) că vor încerca să asigure României independența dorită? Nicidecum. Era evident că, la
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
Alain Besançon mi-a impus de la început, nu prin emfază sau superioritate ostentativ afișate, ci printr-o afabilitate și simplicitate, printr-o condescendență generatoare - spontan - a unui anume confort sufletesc care, pentru noi, cei din Estul Europei, rămâne încă un deziderat... Timp de o oră am avut, așadar, privilegiul de a conversa - de la egal la egal - cu una dintre mințile strălucite ale prezentului. Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Muzicali va fi o garanție de calitate. Se mai preconizează și alte acțiuni adiacente: o expoziție internațională de instrumente și materiale muzicale, întâlniri cu artiștii din diasporă etc. Așteptăm cu nerăbdare ca în pofida hopurilor organizatorice, Festivalul "George Enescu" să împlinească dezideratele celor ce iubesc muzica.
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
de pildă, la limbi străine sau la calculatoare) să se poată folosi chiar manuale editate în străinătate. Se urmărea, astfel, scoaterea învățământului românesc de sub imperiul dictaturii gândirii unice și, în egală măsură, diminuarea influenței inevitabilelor "grupuri de influență". Dacă primul deziderat a fost îndeplinit, al doilea se află încă în suferință: elevii n-au scăpat, nici în ziua de azi, de eterna d-nă Bărbulescu și confuz-ridicolele sale manuale de limba și literatura română. Nu s-a găsit leac nici talentului șogunilor
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
să fim eternii săteni ai istoriei. Tensiunea aceasta - agravată nu numai prin faptul că sîntem conștienți de ea, dar și prin convingerea că "a fi conștient" poate reprezenta un semn de sterilitate - alcătuiește drama generației de azi". Cu un atare deziderat, ne aflăm în vecinătatea pledoariei pentru modernizare și citadinism, pentru burghezie și liberalism a unor E. Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
cele mai importante trăsături ale acestei culturi: "în locul ideii socratice de auto-examinare și cunoaștere-de-sine, intelectualul literar pune ideea de amplificare a eului printr-o luare la cunoștință a cît mai multor moduri de a fi uman". în concordanță cu acest deziderat (parte dintr-o tradiție deja a definirilor societății postmoderne), mitul european, cu toate trăsăturile discursului identitar care au făcut obiectul unor numeroase contestări și repoziționări delicate (vezi și dezbaterea în jurul canonului, europocentrist, prezentă aici prin eseul lui Mircea Martin), este
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
fi condițiile în care un al treilea discurs în România ar fi și este necesar; nici autohtoniști, naționaliști, troglodiți, etniciști și așa mai departe, nici imitatori, discipoli eterni ai oricărui profesoraș francez venit aici în service civil". Aprobînd, natural, asemenea deziderate și aprecieri, nu putem a nu observa caracterul lor "cuminte", rezonabil pentru mai toată lumea (inclusiv pentru destui demagogi restauraționiști!), factura lor de medie, de, pentru a utiliza o sintagmă heliadescă, "echilibru între antiteze". Nimic deosebit, ierte-mi-se rezerva, nici o
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
cumpărăm nemuritorele gheare de pui și salamul cu soia! În traducere, toate acestea înseamnă un singur lucru: spaima de responsabilitate. E eticheta pe care-o poți citi pe fruntea marii majorități a românilor. Echipa Năstase a înțeles prea bine acest deziderat național și acționează în consecință. Aș spune chiar că, aducându-i în funcții-cheie pe securiști cu grade înalte, chiar o încurajează. Cum falimentul acestei politici antinaționale și antipatriotice e aproape, măcar știm pe cine vom lua la întrebări!
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]