178 matches
-
prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, nu sunt dezincriminate, elementele constitutive ale acestora regăsindu-se în art. 367 din Codul penal. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
Codul penal a preluat atât prevederile art. 7 (aspect necontroversat în practică), cât și pe cele ale art. 323 din Codul penal anterior și ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 , faptele prevăzute de aceste texte de lege nefiind dezincriminate. De altfel, aceasta a fost și voința legiuitorului, aspect ce rezultă din expunerea de motive a noului Cod penal, în care se arată că, în privin��a grupărilor infracționale, noul cod urmărește să renunțe la paralelismul existent înainte de intrarea sa
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
penal din 1969 și art. 8 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255/2013 ) își găsesc corespondent în art. 367 alin. (1) din Codul penal sau, dimpotrivă, sunt dezincriminate deoarece legiuitorul a înțeles să incrimineze în dispozițiile art. 367 alin. (1) din Codul penal numai infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 (în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 și Legea nr. 255
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
art. 8 din Legea nr. 39/2003 , în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea din art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 iunie 2014. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE judecător
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
cenzurarea cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, întrucât prin dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 nu se dezincriminează infracțiunea de primire de foloase necuvenite sau cea de luare de mită, ci doar se înlătură caracterul ilicit al faptei prin care se primesc plățile sau donațiile efectuate de pacienți în favoarea angajaților unității sanitare în care a fost îngrijit pacientul
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
-a din Codul civil. Curtea de Apel Craiova a comunicat că nu au fost identificate hotărâri judecătorești în materie, fiind exprimate două opinii: opinia majoritară, în sensul că art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 nu dezincriminează infracțiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de art. 256 din Codul penal anterior, dar nici infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 din Codul penal actual (s-au făcut trimiteri la raportul dintre normele speciale și normele
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
multilaterale de combatere a terorismului și recomandă Comisiei Europene să propună o definiție-cadru, care să surprindă atât esența actului terorist, cât și principalele sale caracteristici, păstrând un grad de generalitate suficient pentru a putea realiza consensul și pentru a nu dezincrimina anumite infracțiuni asociate terorismului. Reamintește că, în România, Legea nr. 535/2004 , cu modificările și completările ulterioare, conține atât o definiție a terorismului, cât și prevederi cuprinzătoare pentru controlul acestui fenomen. 19. Semnalează lipsa de aplicabilitate a convențiilor multilaterale la
HOTĂRÂRE nr. 80 din 13 octombrie 2015 pentru aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196) - COM (2015) 291 şi Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (CETS nr. 196) - COM (2015) 292. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265515_a_266844]
-
pentru punerea la dispoziția autorităților judiciare ale altor state, în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată; ... b) verifică, pentru fiecare persoană, cuantumul și stadiul executării fiecărei pedepse; ... c) identifică situațiile condamnaților pentru fapte dezincriminate potrivit legii noi și situațiile care pot fi de natură să atragă aplicarea legii penale mai favorabile începând cu data intrării în vigoare a actelor normative prevăzute la art. 1; ... d) identifică orice alte date, informații și situații pe care
HOTĂRÂRE nr. 836 din 30 octombrie 2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor reglementări penale şi procesual penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255707_a_257036]
-
de condamnare pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru infracțiuni împotriva statului au putut fi anulate pe calea exercitării unor căi extraordinare de atac, consecințele condamnărilor fiind șterse prin efectul legii în cazul infracțiunilor ce au fost dezincriminate. Totodată, statul a acordat o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice prin Decretul-lege nr. 118/1990 , precum și celor cărora li s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistența anticomunistă în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Curtea constată că a pronunțat Decizia nr. 490 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, prin care a reținut că, deși legiuitorul a dezincriminat contravențiile, potrivit art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale distincte de cele ale dreptului procesual civil, în virtutea cărora
DECIZIE nr. 942 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. a) şi ale art. 24 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248461_a_249790]
-
6 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 13.346/180/2012. Prin Sentința penală nr. 667 din 6 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 13.346/180/2012, Judecătoria Bacău a apreciat că nu se poate reține că fapta este dezincriminată, modificările legislative vizând doar latura subiectivă, forma de vinovăție fiind în prezent intenția directă. Curtea de Apel Constanța a înaintat Sentința penală nr. 418 din 2 octombrie 2014 a Tribunalului Tulcea, prin care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
297/62/2012 al Curții de Apel Brașov, în apel, s-a constatat că varianta agravată a săvârșirii infracțiunii de înșelăciune care a avut consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969, a fost dezincriminată și nu mai figurează ca variantă agravată a înșelăciunii din noul Cod penal. În aceste condiții, s-a arătat că operează o dezincriminare parțială, înlăturându-se dispozițiile art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969 de la încadrarea juridică a
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
acestei practici divergente, Înalta Curte de Casație și Justiție (Înalta Curte) a fost sesizată cu un recurs în interesul legii. Prin Decizia din 18 octombrie 2010, Înalta Curte constituită în Secții Unite a hotărât că insulta și calomnia au fost dezincriminate și că ulterior nu au mai fost reincriminate. În această privință, Înalta Curte a considerat că principiul legalității incriminării (nullum crimen sine lege), prevăzut de legislația națională, se opunea reactivării art. 205-207 C. pen., ca efect al deciziei Curții Constituționale
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
alții împotriva Franței, nr. 42.117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). 68. În speță, reclamantul nu a fost obligat să achite amenda penală, având în vedere suspendarea condiționată a executării pedepsei (supra, pct. 31). În plus, calomnia a fost dezincriminată în România în iulie 2006, adică la numai câteva luni de la condamnarea reclamantului. Este la fel de adevărat că reclamantul a făcut obiectul unei sancțiuni penale în temeiul dreptului intern în vigoare la momentul faptelor (Niculescu-Dellakeza, citată anterior, pct. 66). 69. În
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
penale. Prin urmare, trebuie admis că atunci când o faptă nu este incriminată, situația premisă lipsește. Același efect, respectiv înlăturarea situației premisă a infracțiunii și, în consecință, lipsa unui element de tipicitate, se produce și în cazul în care fapta este dezincriminată. S-a arătat că, potrivit art. 15 din Codul penal, pentru ca o faptă să fie infracțiune este necesară îndeplinirea trăsăturilor esențiale, respectiv tipicitate (prevederea faptei de legea penală), vinovăție, caracter antijuridic/nejustificat și imputabilitate; absența oricăreia dintre aceste trăsături esențiale
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
face ca fapta să nu fie infracțiune. În cauză, fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 , care constituia scopul infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , deși, inițial, constituia infracțiune, în prezent este dezincriminată, ca efect al unei decizii prin care s-a constatat neconstituționalitatea textului de incriminare al acesteia; ca atare, îi lipsește trăsătura esențială a prevederii de legea penală. Din această perspectivă, în ipoteza în care cerința esențială (scopul acțiunii de transmitere
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
a survenit, în acest din urmă caz fiind incidente dispozițiile art. 4 din Codul penal. Așadar, în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin vânzarea părților sociale a fost dezincriminată (cum este cazul în speță), condiția privind scopul urmărit prin transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor deținute într-o societate nu mai este îndeplinită, fiind astfel eliminat un element de care depinde chiar caracterul penal al faptei. În
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
În consecința acestor argumente, a solicitat ca problema de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea părților sociale, a fost dezincriminată, infracțiunea prevăzută de art. 280^1 din Legea societăților nr. 31/1990 nu poate fi reținută, întrucât nu este prevăzută de legea penală, operând cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. Președintele Completului
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
care judecă în această materie, în ceea ce privește transmiterea fictivă a părților sociale ori a acțiunilor deținute întro societate în vederea sustragerii de la urmărirea penală sau a îngreunării acesteia, s-a conturat opinia majoritară potrivit căreia nu are importanță aspectul că s-a dezincriminat fapta pentru care se realizează urmărirea penală de la care autorul se sustrage prin aceste operațiuni fictive, întrucât în această variantă de comitere infracțiunea este calificată prin scop - sustragerea de la urmărirea penală, legiuitorul înțelegând să sancționeze atitudinea autorului în raport cu activitatea organelor
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
organelor judiciare, fără să prezinte interes ce se întâmplă la finalul acestei etape a procesului penal și care va fi soluția adoptată. Împrejurarea că infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală de la care s-a sustras inculpatul a fost dezincriminată, ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , nu determină concluzia neîndeplinirii condiției tipicității infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale, prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , atât timp cât scopurile pentru care a
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015 , deoarece fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost dezincriminată. IV. Punctul de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție Direcția de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a exprimat punctul de vedere potrivit căruia, în aplicarea dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
de incriminare a faptei anterioare, întrucât, dacă o astfel de normă nu există, nu poate subzista scopul sustragerii de la urmărirea penală. În ipoteza în care fapta anterioară nu este incriminată, indiferent dacă nu a fost niciodată incriminată sau a fost dezincriminată, transmiterea fictivă a părților sociale sau a acțiunilor nu întrunește trăsătura tipicității, nu este "prevăzută de legea penală" și, în consecință, nu constituie infracțiune. În cazul dezincriminării faptei anterioare, trăsătura tipicității nu este întrunită indiferent dacă dezincriminarea a operat ca
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
4 iunie 2015), în interpretarea dispozițiilor art. 367 alin. (1) și (6) din Codul penal, s-a stabilit că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, infracțiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. S-a concluzionat că, în ipoteza ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dezincriminarea faptei prevăzute în art. 6
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
41 alin. (2) și art. 37 lit. b) din Codul penal din 1969. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, întrucât infracțiunea de stopaj la sursă prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost dezincriminată ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 363 din 7 mai 2015 a Curții Constituționale, constituind infracțiunea corelativă care a determinat săvârșirea ulterioară de către inculpat a infracțiunii prevăzute la art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , răspunderea penală a inculpatului
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]
-
se decidă că, în interpretarea dispozițiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în ipoteza în care infracțiunea pentru care s-a început urmărirea penală, de la care s-a sustras inculpatul prin transmiterea fictivă a părților sociale, a fost dezincriminată ca efect al unei decizii a Curții Constituționale, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, respectiv condiția tipicității. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală Examinând sesizarea
DECIZIE nr. 18 din 27 septembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 280^1 din Legea nr. 31/1990 , în sensul de a se lămuri dacă este îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii de transmitere fictivă a părţilor sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277108_a_278437]