121 matches
-
dimpotrivă, o covârșitoare preponderență a intelectului asupra voinței, care, aceasta din urmă, e caracteristica omului comun. Voința, după filosoful german, e sâmburele egoismului individual, e puterea ce ține pe om în lume. Lipsa voinței în personalitatea genială e totuna cu dezinteresarea față de lucrurile lumii, sau lipsa de egoism. Aceasta face din geniu un inadaptabil și un nefericit. Dar inadaptabilitatea lui, nefiind o chestiune de voință, nu e o renunțare la lume și deci nu e o virtute. Ea face parte, ca să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume și deci nu e o virtute. Ea face parte, ca să zicem așa, din structura firească a geniului. Inadaptarea la viața practică în sens mărunt e compensată de aderența intelectului la lumea suparioară a ideilor eterne. Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndreptați spre pământ, pentru a-l stăpâni; ea absoarbe puterile omului în scopurile practice ale vieții. Cultura are ochii îndreptați către cer, pentru a-l cuceri; ea cheamă puterile omenești să se mistuie mai presus de scopurile practice, sub zodia dezinteresării și a gratuității. Dar cu aceste constatări n-am lămurit încă nimic din ideea finalității, în care se ascunde sensul sau rostul creației omenești. Socotind că e o caznă zadarnică să desfășurăm filmul numeroaselor păreri, formulate pentru a găsi sensul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în adevărata ei funcțiune, așa încât, nerefuzând a da Cezarului ce e a lui, să poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență absolută față de încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
deschide noua vedere străfulgerată de iubire și noua rostire fără de cuvinte. Afectare ce nu exclude detașarea ci, dimpotrivă, o presupune, căci dezlegarea de aparența acțiunii lumești leagă de semnificația supra- lumească a lucrurilor, astfel încât nu e vorba de indiferență ori dezinteresare, ci de o detașare luminată, revalorizantă și afectuoasă față de singura legătură care dezleagă, legătura desăvârșirii (Col. 3, 14). Pe această culme a detașării iubirea nu are un obiect asupra căruia să se reverse și pe care să-l ia în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zile ni se anunță moartea și suntem astăzi mai tari (!!) ca oricând, fiindcă masele sunt cu noi. Ce vor zice deci aceste mase din Ucraina când vor vedea că nu am reclamat retrocedarea Basarabiei și cum le vom putea explica dezinteresarea noastră ?“ „Domnule Karahan, chestiunea Basarabiei e din acelea cari între noi și D-voastră nu se va mai putea pune decât prin arme, orice discuție, deci, în această privință, îmi pare de prisos. Vom apăra această provincie românească cu toate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care fac den gemeinsten-Krieg!(Un război ordinar (germ.).) I-am răspuns că resbelul nu se va termina anul acesta și că suntem gata să stăm aici până la pacea generală. Că pentru Brătieni este o bună ocazie de a-și arăta dezinteresarea. De la noi s-a dus la gardă și le-a recomandat să aibă pușca însoțindu-ne și să fie am strengsten(Stricți (germ.).), ca să nu [ne] vedem și să nu vorbim cu nimeni. [Aceste măsuri drastice nu ne împiedicau să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
din ele sunt cam ridicole, mai ales că, cu sau fără voia lui, toate ziarele sunt pline de portretul lui, radio[ul] ne cântă de 3 ori pe zi adresele, proclamațiile, expunerile generalului către toți și fiecare, propovăduind cinstea, munca, dezinteresarea și jertfa către țară, ca și cum prin atâta vorbărie s-ar schimba deodată menta litatea și mersul statului. Lumea este agasată, nu mai citește ce a auzit dimineața la radio și închide radio[-ul] când acesta reîncepe litania pentru a doua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea națională în slujba bisericească. Dar la formarea și dezvoltarea culturei noastre, și în raport cu propaganda calvină și luterană, influența polonă ocupă un loc cu totul deosebit, atât prin valoarea sa proprie și prin efectele sale cât și prin spontaneitatea și dezinteresarea sa. Din cauza aceasta, Moldova se așează și rămâne, pentru aproape un secol, sub raportul cultural, în fruntea tuturor țărilor române. Vorbind de Moldova, de Moldova de atunci, se-nțelege de la sine că mă refer cu deosebire la Iași care, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nimic. Avea însă obligația să dea consultațiile în localul farmaciei și să impuie clientelei ca să-și procure medicamentele de aci. Farmacistul făcea de pe urma doctorului Drasch afaceri destul de bune. Popularitatea și-a datorit-o doctorul Drasch la doi factori, mai întâi dezinteresarea, fiindcă nu primea de vizită mai mult de 2 lei; celor săraci le dădea consultații gratuite. Apoi își datora popularitatea originalității. De câte ori se afla în fața unui caz pe care nu-l înțelegea, și de acestea erau aproape toate, proceda cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care apare azi ca redactor pe frontispiciul publicației începând cu anul 1953.” Fiecare număr se deschide cu un articol în limba spaniolă. În pofida declarațiilor privind atitudinea moderată și detașarea politică, numărul din 1953 etalează pe pagina întâi un fragment intitulat Dezinteresarea în luptă, din cartea lui Corneliu Zelea-Codreanu, Pentru legionari. Dezideratul realizării unui profil pur cultural se va realiza treptat, abia ultimele numere fiind conforme cu intenția inițială. Garantul acestei orientări este D. Găzdaru, care publică de-a lungul mai multor
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
e nevoie să judeci dacă gesturile lor sunt utile, bune sau dimpotrivă necuviincioase. Estetica fragmentului suspendă calculele utilitare sau etice pe care le putea implica o estetică a reprezentării. De aceea, Jacques Rancière o apropie de conceptul gratuității și al dezinteresării artei pe care modernitatea l-a gândit prin ideea kantiană a finalității fără scop. Doar că filiera pe care au fost vehiculate aceste noi forme de apreciere estetică a fost legată prin figurile monumentalității de recuperarea trecutului și ulterior de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndepărtarea din scaun a lui M. Sturza, la începutul anului 1849. Iar despre Grigore Ghica, care i-a urmat, același ziar, „Evenimentul" din 18 noiembrie 1908, sublinia: „...a adus cu dânsul calități cu totul contrarie. Lealitatea cea mai pură, o dezinteresare fără margini, o abnegațiune a intereselor personale, iubire pentru progres, în sfârșit, avea în raționamentul său luciditatea și vigoarea împrumutate simțului perceput al dreptăței. Avea deci pasivitate în caracter. Trecea însă cu ușurință asupra chestiunilor care meritau o cercetare mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o voi scoate la capăt. Și așa nu prea au rușii încredere în noi, dar văzând că nu ne mai arde de război cine știe cum se vor purta cu noi...”(sublinierile ne aparțin). La 30 ianuarie 1944: „Lipsă de patriotism și dezinteresare pentru front; abia urnesc ofițerii și trupa către unitățile luptătoare. Intervenții de la oamenii politici pentru a nu trimite pe front protejații lor; barem de lucrătorii înscriși în Partidul Comunist nici nu putem să ne atingem. în interior am prea mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
martie 1900. "Gaziul," semnat Sentino, II, nr. 107, 26 martie 1900. "Două națiuni," semnat Caton, II, nr. 108, 27 martie 1900. "Plantațiuni," semnat Sentino, 27 martie, II, nr. 108, 1900. "Preocupări morale," semnat Caton, II, nr. 109, 28 martie 1900. "Dezinteresare...," semnat Caton, 1 aprilie, II, nr. 113, 1900. "Săracii", semnat Sentino, II, nr. 110, 29 martie 1900. "Sfârșitul intrigei," semnat Ștefan, II, nr. 111, 30 martie 1900. "Artă și democrație," semnat Trubadur, II, nr. 111, 30 martie 1900. "Tragi-comedia politică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
-i ridice curajul; zadarnic îi arătă ea pericolul viitor la care expunea pe ai săi, care vor fisuspectați de orice guvernare ca niște candidați eventuali la coroană; zadarnic, amestecând lacrimile cu reproșurile, ea își bătea joc, cu cuvinte amare, de dezinteresarea filozofică și de modestia lui periculoasă. Nu putu obține nimic. La refuzul lui Ioan, tronul fu dat președintelui Senatului, Constantin Ducas care urca pe tronul imperial cu numele de Constantin al X-lea Ducas. Dar toată viața sa trebuia să
Ana Dalassena () [Corola-website/Science/315023_a_316352]
-
a unor compozitori din secolul XIX, dar de multe ori contestată, considera muzica absolută drept o formă de divinitate în sine, ce putea fi evocată prin muzică. Ideile estetice care stau la baza dezbaterii muzicii absolute sunt legate de estetica dezinteresării al lui Kant din "Critica puterii de judecare", ce a condus la numeroase argumente, printre muzicieni, compozitori, istorici și critici de muzică. Un grup de romantici timpurii, constând din Johann Gottfried Herder, Johann Wolfgang Goethe, Jean Paul Richter și E.T.
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
este un acronim folosit pentru a desemna principiile care trebuie să ghideze cercetarea științifică. Conform principiilor , etosul științei trebuie să fie guvernat de Comunism, Universalism, Dezinteresare, Originalitate și Scepticism. CUDOS se bazează pe normele mertoniene introduse în 1942 de Robert K. Merton. Merton a descris "patru mulțimi de imperative instituționale [care cuprind] etosul științei moderne": "universalism, comunism, dezinteresare și scepticism organizat." Acești patru termeni pot fi
CUDOS () [Corola-website/Science/331837_a_333166]
-
științei trebuie să fie guvernat de Comunism, Universalism, Dezinteresare, Originalitate și Scepticism. CUDOS se bazează pe normele mertoniene introduse în 1942 de Robert K. Merton. Merton a descris "patru mulțimi de imperative instituționale [care cuprind] etosul științei moderne": "universalism, comunism, dezinteresare și scepticism organizat." Acești patru termeni pot fi aranjați pentru a forma CUDOS, dar "originalitatea" nu făcea parte din lista lui Merton. În dezbaterea academică actuală cel mai des este folosită definiția modificată de mai jos (e.g. Ziman 2000). Drept
CUDOS () [Corola-website/Science/331837_a_333166]
-
popularitatea sa în rândul norodului. Scriitorul evocă această evlavie populară, transmițând lui Nicoară Potcoavă, fratele după mamă al domnitorului și pretendentul la tronul Moldovei, dorința idealistă pătimașă de pedepsire a trădătorilor care odată satisfăcută este urmată de un gest de dezinteresare absolută: renunțarea la tron. Este eliminat astfel orice interes personal în demersul politico-militar al lui Nicoară Potcoavă. Scriitorul zugrăvește trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Stalin murise iar în viața culturală intervenise o relaxare. Spre norocul meu, în fruntea Ministerului Culturii se afla Constanța Crăciun, o doamnă, în înțelesul nobil al cuvântului, o femeie distinsă, instruită, cu gust artistic, de o integritate morală și o dezinteresare puțin obișnuite în nomenclatura de-atunci. Îi port o gratitudine pe care n-am reușit să i-o declar niciodată în mod explicit. Grație încrederii pe care mi-a acordat-o, faptului că m-a protejat, pe cât îi era în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]