386 matches
-
albană. După căderea Regatului Alban, creștinismul a mai supraviețuit până astăzi într-o provincie mai târziu anexată a Albaniei și cu populație mixtă, și anume Arțah (azi Regiunea Nagorno-Karabah, cu populație majoritară armenizată). Albanii au suferit un proces lung de deznaționalizare. Cei care locuiau în provinciile de câmpie, adoptând islamul, au fost asimilați de triburile turcice, pe când în partea vestică, locuitorii zonelor muntoase și de platou au încercat să reziste islamului și să-și păstreze modul de viață ancestral, căpătând cu
Albania Caucaziană () [Corola-website/Science/303971_a_305300]
-
o treime din populație, numărul străinilor crescând de aproape cinci ori. La sfârșitul anilor 1980, estonii au început să perceapă această schimbare demografică drept o catastrofă națională. Aceasta a fost cauzată de politicile de migrație esențiale pentru programul sovietic de deznaționalizare, care avea scopul de a rusifica Estonia — imigrația administrativă forțată și miltară a străinilor din URSS cuplată cu deportările în masă ale estonilor către URSS. În timpul epurărilor, până la 110.000 de estoni au fost uciși sau deportați. În deceniul de după
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
unire cu România. Prin acțiunile lor, unioniștii dovedeau cât de dezinformată era populația. Alex. Usatiuc Bulgăr În 1970 a trimis un plic cu 6 pagini de text cu doleanțele organizației către Nicolae Ceaușescu, explicând cât de violentă era politica de deznaționalizare a sovieticilor. Președintele României socialiste nu-l primește, dar consilierii poartă cu el 3 ore de discuții, după care documentul Încredințat este trimis direct KGB ului. Usatiuc va fi judecat și i se dau 6 ani de detenție și 5
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
85% din populația localității. În sat, măi locuiau 117 ucraineni, 14 ruși, 4 poloni, 1 evreu și 4 de altă etnie . În prezent, sătul are 3.379 locuitori, preponderent români. Din anii 90 a început un nou val puternic de deznaționalizare a românilor, ei nefiind agreați că etnie, cultura, istorie de către autoritățile noului stat ucrainean independent. S-a restrâns drastic domeniul învățământului, mass media, cultural, economic și social pentru români, dreptul de a utiliza limba română și simbolurile istorice-culturale ale etniei
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
situația să îi ajutăm împărțind favoruri. Cred că, până la urmă - iar aici este reverența față de intelectualitatea autentică românească de la sat -, salvarea comunității românești se află acolo, printre ei, alături de motivul cel mai bun al rezistenței culturale împotriva oricărei încercări de deznaționalizare. Revenind la întrebare: sunt decis să mai fac un drum în Transcarpația, cât de curând, și sper să nu apuc sfârșitul anului fără a putea inaugura acel pod pe care mi-l doresc de șase ani și fără a pune
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea altor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române! Așa descrie Adrian Marino efectele realismului socialist, teoretizat de Ov. S. Crohmălniceanu în cartea amintită, asupra literaturii naționale. În concluzia celui din urmă, "comunismul în literatură mai înseamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deportării bucovinenilor în Siberia, de ce foștii prizonieri ai terorii, cum îi numea recent George Bush, nu mai vorbesc bine românește. Băieții Aniței Nandriș, acum oameni de peste șaptezeci de ani, trăiesc în aceeași Bucovină de Nord cedată Ucrainei și supusă unei deznaționalizări forțate. Dacă mama lor, Anița, nu le-ar fi ținut vie amintirea satului, probabil că ar fi fost sortiți să rămînă definitiv în Rusia. Nu acesta era, în fond, scopul dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și uman al țării și ale spațiului sud-est european în care ne-a fost hărăzit să trăim. Aromânii sunt redenumiți mereu altfel de popoarele cu care conviețuiesc (țânțari, vlahi și derivate, ciobani și altele). Ei trec prin dramatice procese de deznaționalizare. În Grecia sunt numiți după zonele în care viețuiesc (grămușteni, pindeni, fârșiroți), dar sunt adesea lipsiți de școli, biserici și legi în limba proprie, care să confințească istoria lor de populație latină sud- dunăreană. După cum se menționează în scrierea de la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de către naziștii germani cu care italienii erau aliați atunci. Din punct de vedere religios, aromânii au rămas creștini ortodocși, catolici sau areligioși. Islamismul a influențat mai puțin această populație, aflată în continuă scădere numerică în ultimul secol ca urmare a deznaționalizărilor forțate efectuate de regimurile comuniste, panelene ori ale altor naționalisme. De asemenea, căsătoriile mixte, migrația tot mai accentuată și alte procese soldate cu diminuarea numerică și a drepturilor cetățenești în cadrul statelor multietnice din Balcani. Nu trecem cu vederea că diversitatea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
citi pe unele bucăți:”această biserică s-a ridicat în vremea Mariei sale, Mihai Apafi, Craiul Ardealului la anul 16...”. După dezastrul din 1700, cănd turcii trecând prin Ilia au incendiat biserică românească, Imperiul austriac a dus o politică de deznaționalizare, de mărire a sarcinilor populației românești. Cu timpul calvinismul pierde din adepți iar catolicismul devine tot mai influent. Drept consecință, catolicii din Ilia își primesc înapoi biserică după 100 de ani, iar românii ortodocși sunt și mai oropsiți. Apare totuși
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
și o perdea de fum negru, prin care nu s-a putut privi dincolo și de acolo, dincoace, mai bine de 45 de ani. In toată această perioadă în cele două provincii românești a fost aplicată o acțiune feroce de deznaționalizare a românilor, interzicându li-se cu desăvârșire limba română și școlile românești, care au fost desființate, presa, cartea, radioul și televiziunea fiind numai în limba rusă. Biserica a fost desființată, românii au fost eliminați din toate posturile de conducere, din
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
liberală a României. S-a făcut modă în presa română de-a vorbi despre siluirea elementului roman din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
României. S-a făcut modă în presa română de-a vorbi despre siluirea elementului român din Transilvania, despre terorismul națiunii maghiare. Provocăm însă presa română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1: 160; românii din Ungaria stau însă ca 1: 6, ba față cu maghiarii (trei milioane către patru și jumătate milioane) ca 2: 3. Daca, aproape egali la număr cu maghiarii, ei rezistă cu mai mult succes curentului guvernamental de deznaționalizare nu e un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot să-i maghiarizeze. Voința există. Această voință se sfărâmă de o alta tot atât de puternică, dar nu e mai puțin adevărat că ea există și e un izvor nesecat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de cele ce-o încunjură. Daca mai ținem seamă de unitatea aproape absolută a limbei vorbite de români precum și de unitatea datinelor, amândouă preexistente formațiunii statelor române chiar, am arătat aproape în totalitate cauzele ce se opun în mod constant deznaționalizării românilor. E o încercare absurdă, daca nu mai mult, de a impune unui popor pe deplin format, incapabil de schimbare, ca să contracteze apucăturile unui geniu național mai greoi decât e al lui, de a-i impune limbi ce nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi pe de-a pururea hotărâtă. Noi se 'nțelege că nu vorbim aci de împăratul. Împăratul dă zilnice dovezi că iubește în mod egal toate popoarele sale. Dar elementele determinante nu sunt concentrate toate în monarh. Gusturi de predominare, de deznaționalizare zădărnicesc ținta vieții sale de a-și vedea toate popoarele mulțumite. Acele elemente determinante cată să recunoască care e răul, un rău ce nici se poate vindeca decât din inițiativa monarhiei, de vreme ce noi n-avem nici un drept de a ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese zilnice, încrucișarea și amestecul sângelui, mii de împrejurări fac cu putință o deznaționalizare organică. Dar cu sila, cu zorul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr deznaționalizări fericite, dar ele sânt organice, nu impuse cu de-a sila. Contactul des c-o altă naționalitate, înrudirea de rasă, interese zilnice, încrucișarea și amestecul sângelui, mii de împrejurări fac cu putință o deznaționalizare organică. Dar cu sila, cu zorul, cu impunerea, nicicând; cel puțin noi nu știm nici un caz în istorie. Vorba cîntecului: Dor de zor nu se știe pe la noi. În Ardeal chiar, cine s-au maghiarizat? Nobilimea, cea de nimenea silită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca soarta țării era fără îngrădire în mînile partidului roșu. N-avem nevoie a pomeni din nou că art. 44 al Tractatului de la Berlin, prin care ni s-a impus modificarea art. 7 din Constituție, cuprinde un adevărat program al deznaționalizării României și sentența ei de moarte, pe lângă împrejurarea că era cea mai grea lovire adusă suveranității dinlăuntru a țării, restabilită cu atâtea grele lupte și sacrificii de generația trecută. Putem zice că acea generație trecută era reprezentată mai cu seamă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
judecata nu mai juca nici un rol, ci, înlăturată cu totul, se slujește azi încă de clișeuri primite de-a dreptul de la străini, fără a se întreba daca se potrivesc sau nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele de deznaționalizare pe cari, îndrăgind Apusul și pe apuseni, le-am introdus fără alegere la noi se bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un comun acord între toți, pentru ca să se respecte toate limbile și toate naționalitățile, fără deosebire, pentru ca în teritoriile pe cari ele le ocupă să se dezvolte fiecare în pace - oricare ar fi împărțirea după state - tendențele de predominare, dorințele de deznaționalizare vor duce la frecări continue și vor face ca elemente menite de Dumnezeu și de istorie a trăi laolaltă să ajungă a se certa și bate pentru petece neînsemnate de pământ și pentru supremația cutărei sau cutărei limbi. Rezultatul va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a provinciei, spre a justifica și legitima anexarea și păstrarea ei în granițele actuale ale Ucrainei. Centrul de studii din Rădăuți încearcă să reconstituie punctul de vedere românesc, cu privire la modul cum s-a ajuns la situația actuală, procesul și etapele deznaționalizării românilor bucovineni, căile și mijloacele prin care s-a ajuns, cu începere din etapa stăpânirii habsburgice și continuând cu cea sovietică, iar în prezent cea ucraineană, la statisticile demografice actuale, prin colonizări, imigrări, expulzări, deportări și chiar exterminări, încât, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în 1952: "Nu simte, oare, Europa amputarea unei părți a trupului ei? Fiindcă, până la urmă, toate aceste țări sunt în Europa, toate aceste popoare aparțin comunității europene". Întrebarea persistă și astăzi, iar în cazul Bucovinei, în jumătatea ei de nord, deznaționalizarea, înstrăinarea, asimilarea lingvistică avansează mai accelerat sub administrația ucraineană, chiar decât sub cea sovietică. 2. În marea diversitate de proiecte, propuneri, soluții discutate și difuzate de personalități ale lumii contemporane, pentru scoaterea deplină și definitivă a întregii Europe Centrale din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
naționalist ceva care nouă ne scapă? Ca "român absolut", cum l-ar numi Petre Țuțea, Eminescu a apărat cu consecvență, cu îndârjire, cu principialitate drepturile tuturor românilor, inclusiv ale celor din provinciile aflate sub stăpânire austro-ungară. Or, critica tendințelor de deznaționalizare a românilor din Ardeal, într-o vreme când se pritoceau clauzele tratatului secret cu Puterile Centrale, nu mai cădea bine multora. Și mai potoliți-l pe Eminescu!", scria P.P. Carp lui Maiorescu, din Viena, unde se găsea pentru tratative cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]