384 matches
-
pe lângă popularizarea cunoștințelor gospodărești, economice, sanitare, era propagată și studierea limbii române. În procesul de renaștere și emancipare a românilor basarabeni, presa periodică putea constitui o tribună de luptă a mișcării naționale, o armă eficientă În lupta cu politicile de deznaționalizare și asimilare. În Basarabia au fost Întreprinse mai multe tentative de a edita publicații periodice de limbă română. Astfel, Achim Popov, la insistența boierilor de origine română, a Încercat, În două rânduri (1845 și 1847), să scoată la Chișinău ziarul
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ref id="20">20 Trudî Istorico-Arhivnoi Comissii Bessarabii, vol. IV, p. 11 12. </ref>. În acest răstimp, tipografia eparhială românească practic nu a mai funcționat, iar În 1882 a fost Închisă definitiv. În ciuda acestei politici feroce de rusificare și de deznaționalizare, Basarabia și-a păstrat caracterul său național, românii continuând să constituie populația majoritară a provinciei. Începând cu anii ’60 ai veacului XIX, nenumărate trupe de actori profesioniști, În special de la Iași, au efectuat turnee cu spectacole, care au contribuit și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
și că atare activități urmează a fi permise cu o extremă circumspecție sau cu consimțământul guvernatorului general” <ref id="21">21 Apud Gh. Negru, Țarismul și mișcarea națională a românilor din Basarabia, Chișinău, 1997, p. 46-47. </ref>. Intensificarea politicii de deznaționalizare și asimilare În perioada guvernării lui Alexandru al III-lea (1881-1894) a Îngreunat o desfășurare mai amplă a mișcării naționale a românilor basarabeni. Mulți basarabeni au aderat la mișcarea revoluționară narodnicistă din Rusia, urmărind nu doar obiective de ordin social
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
episcopul Ciceagov se sprijinea pe concursul efectiv al „sutelor negre”, organizația șovină a ultranaționaliștilor ruși <ref id="78">78 P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru (1812-1918), Chișinău, 1992, p. 181-182. </ref>. Promovarea unei atare politici de rusificare și de deznaționalizare În Basarabia a generat o mișcare cu caracter de masă, cu implicații național-religioase: mișcarea inochentistă, numită astfel după numele ieromonahului Inochentie de la mănăstirea Balta (Transnistria). Succesul mișcării se explica prin faptul că Inochentie predica Într-o aleasă limbă românească. Anton
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Regat a declanșat o amplă campanie publicistică, ziarele tipărind numeroase studii, articole, documente, pagini literare, evocări și mărturii. Aveau menirea de a demonstra caracterul românesc al provinciei răpite, adevărul istoric despre crima săvârșită la 1812 de Imperiul Rus, politica de deznaționalizare promovată de țarism <ref id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991, p. 118-125. </ref>. Autoritățile oficiale ale României au preferat Însă să nu ia atitudine. Numai noul consul general al României la
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lepăda țara, până la ultima suflare” <ref id="111"> 111 Idem, nr. 20, 25 mai 1913.</ref>. Publicația se pronunța Împotriva migrației organizate, a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe această cale a deznaționalizării ținutului <ref id="112"> 112 Idem, nr. 32, 1 decembrie 1913.</ref>. Pentru Îndrăzneala cu care erau abordate problemele stringente ale basarabenilor, gazeta a fost deseori sancționată de autorități. Numărul 48 al ziarului a fost confiscat din tipografie, iar redactorul
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În numărul 4-5, se precizează că „V. E. Moldovan a predat direcțiunea unui grup de bărbați mai ales tineri, în frunte cu redactorul dr. Eugen Bianu”. Strategia publicației vizează deșteptarea conștiinței naționale prin cultură, contrapunând soluții pragmatice efectelor politicii de deznaționalizare: concentrarea forțelor intelectuale asupra edificării instituțiilor culturale și educaționale, necesare emancipării populației românești. O. r. preferă tactica pașilor mărunți, cu rezultate pe termen lung, și își declară loialitatea față de dinastia de Habsburg-Lotharingia. În articolul-program, Desfășurăm steagul, este exprimată dorința de
ORIENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288575_a_289904]
-
MOLDOVA LITERARĂ, revistă apărută la Cernăuți, săptămânal, între 25 septembrie și 22 noiembrie 1919, având subtitlul „Literatură, artă și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
ridicare, ale culturii. Și nu numai de școlile catolice trebuie să se beneficieze; trebuie ridicate școli proprii, care să satisfacă direct nevoi proprii, să promoveze o cultură proprie, școli care să nu mai expună la înstrăinare de propriul popor, la deznaționalizare. Trebuie educat, cultivat înainte de toate clerul, care trăiește în mijlocul poporului, ca să poată transmite la rândul său cultura. Unirea însăși în vederile lui e instrument de cultură, de ridicare”. Să precizăm că importanța acestei lupte, a acestui program politic al lui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste acțiuni de sprijinire a comunităților de aromâni erau necesare în contextul în care, după obținerea independenței, statele naționale balcanice au inițiat o politică dură de deznaționalizare a minorităților naționale. Ca urmare a acțiunilor diplomatice și a sprijinului material, uman și moral al statului român, au fost înființate o serie de așezăminte culturale și bisericești ale aromânilor. Acestea au ființat pentru perioade mai mari sau mai mici
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce urmau a reveni statului bulgar. Este important de remarcat faptul că delegația română îi avea în vedere doar pe românii din Macedonia, foști supuși otomani, iar nu și pe cei din zona Vidinului, ce erau de mult timp supuși deznaționalizării promovate de către Sofia. În cele din urmă, bulgarii au acceptat să asigure autonomia școlară și bisericească a românilor din Macedonia, opunându-se unor cereri similare în favoarea grecilor și sârbilor 3224. Astfel, ca urmare a negocierilor din ziua de 21 iulie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
privind formarea noului guvern din PNL, UDMR și PSD. Minune mare! Avem guvern bazat pe unguri, care se plâng pe la toate ușile că nu se simt bine în România. Au memorie scurtă sau se prefac uitând de draconica politică de deznaționalizare și de exterminare, mai ales în furibunda perioadă 1940-1945, când Hitler și Mussolini le-au făcut cadou nord-vestul Transilvaniei, din dorința de a fi cât mai aproape de petrolul din Valea Prahovei. 4 aprilie mă duce cu gândul la teribilul bombardament
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pentru ca în două provincii să dețină majoritatea relativă: 44,5 % în Bucovina și 44,2 % în Dobrogea. Reducerea proporției românilor, din provinciile aflate o periodă mai mare sau mai mică sub dominație străină, a fost, în special, rezultatul politicii de deznaționalizare forțată, de colonizări cu alte neamuri, de deportări etc. În raport cu situația din Vechea Românie, rolul minorităților etnice a crescut, în cadrul unui proces complex de acceptare sau înțelegere, totală sau parțială, a noii realități. Dincolo de unele asperități, este de remarcat faptul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Aflate o vreme mai îndelungată sau mai scurtă sub stăpânire străină, provinciile românești respective au fost în situații și identice, și asemănătoare, și diferite, din anumite puncte de vedere. În esență, și Viena, și Budapesta, și Sankt Petersburgul au urmărit deznaționalizarea populației românești, contopirea acestor provincii în imperiile respective, ruperea definitivă de trunchiul de bază. Mijloacele utilizate nu au fost întotdeauna aceleași. Fiecare provincie a suferit influențe specifice, venind din direcții diferite, izvorâte din particularitățile de exprimare a fiecărei dominații străine
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări (în acest caz) ș.a. Dacă în 1817 românii reprezentau în Basarabia 86 % din numărul locuitorilor, în 1930 procentul era cu aproape 30 mai mic. Dacă în mediul rural, românii dețineau o superioritate mai mult decât evidentă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
exod de populație, înregistrat într-un timp foarte scurt și sub o mare presiune. Instaurarea sistemului sovietic a condus la etatizarea economiei, la utilizarea terorii manifestată prin arestări, execuții, deportări, chiar masacre în rândul populației românești, la aspre măsuri de deznaționalizare etc. În fața ofensivei eliberatoare a armatei române din iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și omul politic Ion Nistor insista între altele asupra consecințelor răpirii Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate de anumite publicații rusești al căror scop și ale căror tendințe, ușor de ghicit, se potrivesc atât de concret cu intențiile și scopul urmărit de un secol cu o rară perseverență de către regimul țarist: deznaționalizarea cu orice preț a elementelor etnice eterogene ale Imperiului. Apreciind la justa valoare înalta importanță a elementului românesc ca factor economic, care îl determinase să nu împiedice munca lui, regimul abolit urmărea în mod metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
europene, faptul că această regiune este distinctă și teritorial mai restrînsă decît estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cît a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși, în parte alterat, prin masive colonizări cu ruși, ucraineni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a cedat aceste două provincii care erau trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărîmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub amenințarea Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca, de altfel, și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Molotov-Ribbentrop, au constituit o manifestare pregnantă a politicii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de rusificare a populației și de interzicerea predării în școli a Istoriei României. „Cartea de gramatică „ s-a bucurat de o cronică substanțială în „Revista Română" nr. 4 din decembrie, 2000, sub semnătura lui Andrei Stratulat, care sintetizează: „în fața primejdiei deznaționalizării, în fața tendințelor vechi de secole a imperiului rus, de a asimila populația Basarabiei, piesa Cartea de gramatică rămâne un apel stăruitor pentru conservarea și cultivarea trăsăturilor noastre moștenite din veac și care ne fac să fim noi înșine.” Piesa a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93040]
-
putea să vă citez două cauze. Una: că în genere transilvănenii au foarte puțină aplecare și talent pentru artă, și a doua: că într-adevăr sânt nenorociți cu căpcăunii ciia de unguri. Dac-ați cunoaște mai de-aproape tendințele de deznaționalizare ale ungurilor, // pe [1v] cari ei le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai de-aproape a împrejurărei de mai sus. Nu sânt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai de-aproape a împrejurărei de mai sus. Nu sânt încercări vage și fraze goale cele ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
drepturilor românilor din Ucraina și mai ales din Bulgaria, popoare care în vremuri grele pentru ei au găsit adăpost și ospitalitate la români, dar acum au uitat toate legăturile prietenești din trecut cu România și-și fac politica lor de deznaționalizare, fără să le pese de părerea Uniunii Europene. Mă întreb îngrijorat asupra viitorului nostru politic și mă mir de câtă miopie politică pot da dovadă politicienii noștri de astăzi. O altă știre transmisă arată că Bulgaria a rechemat în țară
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
europene, faptul că această regiune este distinctă și teritorial mai restrânsă decât estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cât a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși în parte alterat, prin masivele colonizări cu ruși, ucrainieni, bulgari etc., caracterul etnic al Basarabiei a rămas același, românesc. Legăturile dintre Țară și românii din Basarabia, aflați sub ocupație străină, s-au menținut cu mari
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a cedat aceste două provincii care sunt trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărâmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub administrația Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Ribbentrop-Molotov, au constituit o manifestare pregnantă a politicii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]