160 matches
-
gospodăria lui au fugit, iar trupul i s-a acoperit de „bube negre”. Pedeapsa a fost una cruntă, căci omul nu a putut muri decât atunci când și-a cerut iertare în fața copilului. Coborând din Nord, poetul George Vulturescu înnoadă și deznoadă semnele și însemnele apocalipsei din noi, știind că „nimeni nu poate vedea ceea ce ar fi vrut”, căci Dumnezeu ascunde sub pietre, dar și sub litere, frumusețea și concretețea lumii în care trăim.
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
virgule de sânge, schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla, - dezleagă-te, dezleagă-mă, cravată a lui Gellu Naum! Dezleagă-mă, te rog, și Tu
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
tren. De-o parte și de alta se-ntindeau dughenile și prăvăliile murdare foste proprietăți ale evreilor deportați -, cu obloanele bătute-n scânduri și steaua în șase colțuri desenată deasupra. În piața largă din fața depoului de locomotive se înnodau și deznodau toate drumurile. Pe lângă cei doi polițiști unul român, altul german din mijlocul pieței, îndrumând circulația, la toate colțurile, ieșirile și intrările, pândeau jandarmii, să-i dibuie și să-i aresteze pe dezertori. În majoritatea cazurilor, polițiștii și jandarmii formau clientela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
rămâne în urmă. Ce era chiar seceratul acela, dacă nu propria ei resemnare? Se săturase, și totuși accepta. Era sătulă până peste cap și accepta pentru că numai așa putea trăi, nădăjduind că toate se vor schimba. Se opri să-și deznoade spinarea și să-și tragă răsuflarea. Lui, ce-i pasă? Lor, ce le pasă? Înfruntă primejdia în față zilnic, dar cel puțin... Își frecă cu monturile mâinilor, îndelung, fața jilavă de sudoare. Ochii o usturau. Parcă avea nisip fierbinte sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce parte o ia fiecare strop dintr-un râu când bulboanele se umflă primăvara. Norii întunecați, de zăpadă, foindu-se pe cerul de zece ori mai înalt decât pământul, păreau a nu asculta de nici o lege. Se-nnodau și se deznodau, pur și simplu, la-ntîmplare, închegîndu-se uneori, tot întîmplător, în chipuri și peisaje, deformate apoi până la nemairecunoaștere și închegate iar, în alte fețe și alte priveliști. Nu era la fel și cu lucrurile, mereu trecătoare, ale lumii noastre? Nu se încheagă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
deci, Jean îl invită pe Nae în casă, hai, bă să vezi ce mi-am luat din Elveția! În sufrageria lui Jean e un pat mare. Pe pat, sarsanaua aia de câțiva metri cubi încă nedesfăcută. Iete, face Jean și deznoadă papornița așa cum ai decoji o portocală. Iete, bă, le-am luat la elvețienii ăia toate talăngile de la gâtu’ vacilor. Și au și-un lanț de inox de moare lumea. Le-am tras-o, pare a zice Jean. I-am pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe atunci un batalion de militari concentrați pentru lucrările Șantierului Centrului Civic. Cei mai buni ani, deh, se descurca, avea banu’ ei... Orice ai spune, nu trăgea barca pe uscat ca acuma, și nu te gândi, că muncea de se deznoda. Spăla bidoane de aluminiu și marmite cu furtunul cu apă fiartă până o lua amețeala, ca într-o baie de aburi, și tot în aburi și frântă de mijloc peste cazanele cu mâncare, ca să umpli farfurii și castroane cu miile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ani de specializare În chiroterapie și acum avea În Birmingham un mic cabinet, cu un schelet uman, la care Încă mai plătea rate. Pe vremea aceea chiropracticienii aveau o reputație destul de dubioasă. Oamenii nu veneau la unchiul Pete ca să le deznoade șarpele Kundalini. Trosnea gâturi, Îndrepta coloane și făcea proteze personalizate din spumă de cauciuc. Cu toate acestea, era singurul din casă care semăna cât de cât a doctor În după-amiezele acelea de duminică. În tinerețe Îi fusese extirpată jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de dominare (tipul propus de Adler trebuie restrâns la un anumit tip de oameni, și nu generalizat pentru toată specia) nu are ezitare și intră imediat în acțiune. Cazul este ilustrat de episodul nodului gordian pe care Alexandru, în loc să-l deznoade, îl taie și rezolvă astfel problema prin decapitarea ei. Soluții de asemenea tip există, fie pe planul hotărârilor politice, fie pe cel al unor acțiuni restrânse; dar ele denotă constant o ruptură de procedee, adică intervenția forțată a unui temperament
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
din narațiune. Gîndul care l-a cuprins pe cînd era în București, că personajul eliminat poate constitui el însuși o carte, l-a mai neliniștit un timp. Dar în seara aceea de marți, cînd n-a mai avut chef să deznoade șiretul manuscrisului, pe care încă nu avusese timp să-l ducă la tipografie, a hotărît să renunțe. Măcar pentru moment. Spre ziuă, cînd a mers să se culce, dacă soția l-ar fi întrebat cît a scris (ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ori cum se numește. Cred că ai dorit să mă întrebi și despre acest aspect, nu? - Sunteți extraordinar, doctore! exclamă Ofelia, nu atât de surprinsă pe cât de preocupată era să-și etaleze formele, pe care le ascundea imaginar sub halat, deznodând și înnodând Marian Malciu cordonul, în timp ce-l privea cu neascunsă doză de tandrețe. Întotdeauna știți ce gândesc... Cum intrați în mintea mea? - Intru pentru că tu îmi permiți, domnișoară... - Vai! Domnișoară, ziceți dumneavoastră doar așa, în glumă, să mă simt bine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Își petrecu palma peste față. Ce simplu e, doar să întinzi mâna. Ovidiu reveni după opt zile bronzat, placid, încurcat. Pielea îi era aurie, lucioasă. Lăsă în hol, lângă frigider, micul geamantan de voiaj, și, în timp ce se apleca să-și deznoade șnururile de la pantofi, lăsă să-i scape un oftat slobozit cu zgârcenie. Împietrită lângă ușă, Carmina ședea cu respirația tăiată, avea o ușoară senzație de ireal. Rosti mecanic cinci vorbe, uimite, de a căror stupiditate se miră singură, și mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
zis că n-a să Îngăduie la un nepedepsit să s-arate răspect față cu studardu și poza lu Monstru. Chiar acolo l-a Întărâtat pă Copilu Tonă, după apelativ Cagnazzo, să proceadă. Tonă, care ie mereu acelaș, mi-a deznodat fieștecare urechelniță, care le aveam răsucite ca coajili dă arahidă, și, care pentru fapta aia i-a căzut cu tronc lu Bonfirraro, i-a zis lu rusovitu să arate ceva mai mult răspect la opinia străinardă, domne, și să salute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
minte tot cît un cîine, nu știa să vadă nimic peste amănuntele care îl înconjurau, care îl asediau, îl acopereau. Dar meseria și-o făcea bine și de aceea merita toate laudele! Pentru Mihai Mihail faptele se înnodau și se deznodau oricum altfel decît pentru Leonard Bîlbîie. Deocamdată putea fi sigur că între "fascia Vulturul alb" care creștea ca o ciupercă în atelierele Arsenalului și caraghioșii de la Vladia exista nu doar o legătură sigură, ci o strînsă conlucrare. Foarte probabil era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fundalul blocurilor de apartamente din concesiunea franceză, zburau spre Shanghai, gata să lovească docurile și baza de hidroavioane din Nantao. Dar bateriile antiaeriene din jurul pistei mai trăgeau Încă În aer. Trasoarele brodau cerul, fire de fosfor se Împleteau și se deznodau. În centrul lor era marea pagodă de la Lunghua, care se ridica prin fumul de deasupra hangarelor În flăcări, tunurile antiaeriene aruncînd un paravan de foc neîntrerupt. Jim nu mai văzuse un atac aerian de asemenea dimensiuni. Un al doilea val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută Domnului? 6. Iată postul plăcut Mie: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul celor asupriți, și rupe orice fel de jug; 7. împarte-ți pîinea cu cel flămînd și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acopere-l, și nu întoarce spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
clipită, capul și trupul zăceau despicate În colbul deșertului; Făcătorul de Minuni pronunța aceeași formulă magică, dar În sens invers și atunci capul se Împreuna cu trupul, iar Împletitura de in de pe grumaz zăcea pe jos. După care Simon o deznoda, Încingîndu-se cu ea, doar dacă vreun spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stîrnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Ferenc călărea numai cai cu potcoavele Întoarse, ca urmăritorii lui, soldații Împăratului de la Viena, s-o ia În direcție opusă. Mai mult, cetatea lui din Ardud ar avea o uriașă rețea de beciuri și tuneluri numai de el știută, niciodată deznodată de alții. Unul dintre culoare ar ajunge pînă În hrubele castelului din Carei, altul s-ar opri În tainițele unei biserici din Sătmar, iar al treilea, strecurîndu-se pe sub Someș, ar ține pînă dede subtul ruinelor din Medieșul Aurit. Unde mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
clipită, capul și trupul zăceau despicate În colbul deșertului; Făcătorul de Minuni pronunța aceeași formulă magică, dar În sens invers și atunci capul se Împreuna cu trupul, iar Împletitura de in de pe grumaz zăcea pe jos. După care Simon o deznoda, Încingându‑se cu ea, doar dacă vreun spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deschis sau mai pe șoptite, la un pahar de rachiu. E un prostănac, care în copilărie era așa de rău și de stricător, își hărtănea atât de iute polcuța și bocancii, căpătați din pomenile celor gospodari, încât maică-sa îl deznoda în bătaie, în fiecare zi, plângându-se că nu știe cu ce să-l mai îmbrace: Numai cu haine de tablă ar trebui să-l port, ca să reziste pe el, dar de unde să le iei? comentase ea, adesea, la vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
plimbe prin tot corpul, escaladează spre cerebel, alunecă-n stomac, unde mă scurmă aciditatea, circulă prin duoden, zgândărind vreo două zgaibe pe-acolo și se instalează în rotule. Tocmai când două cupluri se încolăceau, se răsuceau, se înnodau și se deznodau ca o sfoară marinărească, în mijlocul unui ring improvizat, la-la-la-ala-la, săreau de pe un picior pe altul, parcă le cădeau brațele ca un sul de hârtie, fâlfâiau, și mie mi-a trecut prin minte sau chiar am zis „uite, bărzoii!”, ca pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lumii are. Toata lumea are dreptate, numai cine stiu nu are. Ce m-oi fi băgat... și nici portocale nu-mi trebuiau. Poftim, portocale, ce mi-or fi trebuit... Tolea arătă din nou cele două pungi cu pui decapitați. Își deznodă fularul bordo de la gât. Un toreador obosit. Coana Venera, speriată, cu mâna pe clanță, se pleoștise, amețită, sleită. — Ca să vezi, m-am luat cu vorba. De fapt, scumpă doamnă, venisem pentru amicul Cușa. Cu Tavi am ceva de discutat. Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a înmormântat singurul copil, un flăcău frumos, zdrobit de impetuozitatea unei mașini automobile. Moartea băiatului puse o pauză neagră simțirii; Coșbuc osteni deodată, ca un purtător de poveri, pe care un bloc de piatră îl izbește‐n spinare și‐l deznoadă. Nu mai era printre noi decât un pelerin. Se știe că Gheorghe Coșbuc a venit la noi din Ardeal, în munții căruia s‐a născut la 1866. A învățat carte în Năsăud și Cluj. A scris în Sibiu, la Tribuna
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mei, că cică mă cunoștea mai bine, la sinceritate și observație personală, ani de zile m-au prelucrat cu interviuri, semnături și declarații, oricum, nu puteam pleca nicăieri, trebuia aprobare de la maiorul Goncea, da până să ți-o dea te deznoda, cum a fost cazul odată la mine, când am vrut să plec la munte, la Sinaia, aveam și eu chef de o excursie, trei zile m-a ținut la permutare maiorul Goncea, își luase liber expre pentru mine, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pădure de la Obancea, fusese acolo o casă de vânătoare a ălora din neamul Chirului, p-ormă a luat-o comuniștii și a făcut casă de oaspeți, acolo m-a ținut Goncea trei zile în patul lu Ceaușescu de m-a deznodat, acuma e motelul de-l ține Cangurașuu, la noi nu se gândea, că de la Caluza aia care le-a dat-o înapoi americanilor se trăgea necazurile noastre care ni le dăduse socialismul ăla dezvoltat de-l construia oamenii muncii, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]