376 matches
-
să o refuze. Când ne sfâșie, tigrii nu plâng, iar când crocodilii varsă lacrimi, e doar pentru a ne seduce. Lacrimile acestea ale lui Ludovic al XIV-lea Îi alterează fizionomia de rege, cea bine cunoscută. Căci dacă nu sunt dezonorante, lacrimile lui rămân de neînțeles. Disperarea Domnișoarei a fost tragică. Lauzun va plânge el Însuși pentru a o dispera și mai mult. Sigur că era și ceva adevărat În lacrimile lui. Cum să nu fi plâns? Și Boadbil* a plâns
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
societatea civil..., aflate În c...utarea unui echilibru care s...-i permit... puterii s... guverneze f...r... a ceda pluralismului politic, iar societ...ții civile s... tr...iasc... Într-o libertate cu totul relativ..., dar apreciabil...”. În ciuda unui bilanț deloc dezonorant - dac... except...m, desigur, crudă „normalizare” de dup... 1956 - Kádárismul a sfîrșit totuși la fel de r...u că titoismul. Dup... Înseninarea inițial..., NME a Întîmpinat dificult...ți În aplicare și s-a lovit de ostilitatea lobby-urilor birocratice care, aflate În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Th. Wilder) Acesta este prețul discreției, dar prin asta nu Înseamnă că discreția este și comodă. * „Nu este suficient să făptuiești ceea ce este drept, ci trebuie ca fapta să fie făcută exclusiv de dragul dreptății.” (Imm. Kant) Orice altă motivație este dezonorantă pentru condiția umană: „Nu există - spune Seneca - alt temei al dreptății decît egalitatea”. Însă trebuie să observăm faptul că egoismul, orgoliul și invidia Îi fac pe oameni să recurgă adesea la „forță”, ca la un argument: „Fiecare are atîta dreptate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Explicația este legată de o limită a psihologiei umane: „Același om nu poate să știe totul; fiecare e Înzestrat cu alt dar” (Euripide). * „Niciodată nu va fi fericit cel pe care Îl va chinui fericirea altuia.” (L.A. Senaca) Cel mai dezonorant rău pe care omul și-l poate face este cel provenit dintr-o inconștiență față de sine: „Acela care săvîrșește o nedreptate Își face rău lui Însuși, pentru că devine rău” (Marc Aureliu). * „Fericirea este un lucru neliniștit chiar pentru ea.” (P.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu adevărat potriviți: bucuria, deliciul sau starea de bine - pe care traducerile le exprimă și prin termenii de voluptate, delectare, tot atâtea navigări posibile în apele hedoniste. -3- Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. De fapt, Prodicos se sustrage clasamentelor dezonorante datorită unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
identificate de autor ca fiind: de legitimare a structurii sociale existente, de scădere a dorinței de schimbare socialăși de existență datorită unor necesități. Astfel, se consideră că săracii sunt „necesari” pentru societate, deoarece reprezintă singurul grup care prestează activități neigienice, dezonorante, nesănătoase în schimbul unor salarii foarte mici, pe care nici o altă categorie socială nu le-ar putea accepta. Sărăcia distribuțională S. distribuțională reprezintă o stare rezultată în urma distribuției și redistribuției bogăției produse la un moment dat (Zamfir, 2000, p. 31). Întâlnim
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lugubru raționament. Emigrația, În asemenea condiții, era Întru cîtva similară cu exilul. Cele două vocabule nu corespundeau Întocmai aceluiași sens deoarece emigrația se transformase, din nefericire, Într-o disperată fugă din țară, Într-o formă de evadare, mai gravă și dezonorantă, pentru individul În cauză și pentru țara sa, decît exilul. Surghiunul urmează, legal, unei judecăți sau unei decizii adoptate de o instanță sau un grup de persoane, În timp ce abandonarea țării, prin fugă, survine după o lungă disperare. Dezrădăcinarea, care e
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Un subiect recuperat În vremea din urmă, de către cei interesați, care nu sînt puțini, este acela care privește evoluția comunității române din Statele Unite, eludat ori distorsionat Între 1945 și 1989, atunci cînd stranii rațiuni ideologice au determinat manifestarea unei atitudini dezonorante a oficialităților bucureștene față de America și entitatea de origine română trăitoare acolo. Neatizarea provocată astfel a compromis, o dată cu bariera mentală ridicată Între granițele românești și țărmurile Lumii Noi, cunoașterea unui prototip etnic afirmat În timp ca un hyphenated group, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și o fată, pe Anastasia. Această Anastasia se va mărita cu Gheorghe Duca. Șerban Cantacuzino a fost însurat cu Maria, fiica clucerului Gheorghe Ghițea, pe care cronicarul Radu Greceanu îl va denunța ca „neguțătoriu de abale”, insinuând o origine umilă, dezonorantă pentru descendența sa (pare a fi fost chiar alogen), și o extracție joasă ce ar putea motiva marile ambiții pe care aceasta le nutrea (căci zice scriitorul că „și alte fumuri mai mari acei muieri îi urla în cap, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective sau de prietenie, pentru a obține avantaje materiale este imorală și dezonorantă pentru cel care o practică. În ambele situații de mai sus, o persoană aduce prejudicii altei persoane. A refuza ajutorul solicitat de o persoană aflată În dificultate este un act imoral care pune serioase „probleme” față de persoana care refuză. De
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fiind inferioară În raport cu situația sa anterioară și cu ceilalți, În prezent. Intervine o stare de depresie, deznădejde, anxietate difuză. De multe ori, personalitățile cu un Eu puternic din punct de vedere moral refuză această situație, pe care o consideră umilitoare, dezonorantă, și apelează, ca un ultim gest, la soluția suicidului, pe care-l consideră o „ieșire onorabilă” dintr-o situație inacceptabilă de viață. În aceste circumstanțe suicidul este acceptat și Înțeles ca o datorie morală. Asemenea cazuri ne sunt furnizate de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și Seneca. Avem de-a face, În acest caz, o afirmare a persoanei, care Își hotărăște singură destinul, ca moment final al existenței. Este sentimentul de a fi propriul tău stăpân dincolo de mizeriile vieții biologice sau de acceptarea unui sfârșit dezonorant. Nu este numai o sfidare a morții inevitabile, ci este, În plan psihologic, o luptă cu teama de moarte, sublimată În gestul simbolic al unei sinucideri justificate din punct de vedere moral. Să analizăm Însă și un alt punct de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
privind protecția stării de sănătate mintală (psihică, morală și socială), care depinde de integritatea persoanei umane și de calitatea vieții acesteia; b) pe de altă parte, o atitudine gradată de rezervă, teamă și repulsie față de nebunie (boala mintală) ca stare dezonorantă ce devalorizează persoana umană și este asociată întotdeauna cu pericolul antisocial, potențial sau manifest, al acestor indivizi. Plecând de la aceste puncte de vedere teoretice, este demarată acțiunea de protecție socială față de nebunie, concomitent cu instituirea unor măsuri practice de asistență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea de a distruge personalitatea victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai comunității social-umane (J. Gendefke). Tortura reprezintă forma extremă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vinovăție și rușine. Bolnavul psihic este considerat o persoană periculoasă, iar nebunia, o stare nefirească ce impurifică ființa umană ca o vinovăție. Din acest motiv, starea de nebunie devalorizează natura ființei umane, iar boala mintală este asociată cu o stare dezonorantă, cu rușinea. Acestea fac ca în toate situațiile bolnavul mintal să-și piardă, sau cel puțin să-și modifice, statutul social. Nebunia este o stare infamată care stigmatizează omul. Societățile „tolerante” caută, cel puțin prin măsuri formale, să reabiliteze persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-ne Procuraturii Generale a României (1990, 1991), un coleg din Institut (dr. Grigore Nicola) a primit răspunsul că hotărârile judecătorești din anii ’80 au fost temeinice și legale și, respectiv, că a „expirat termenul legal”. Aceste disfuncții ni se par dezonorante pentru instituțiile statului de drept, ca și faptul că unii dintre cei care au sfidat adevărul și au încălcat legile țării, ne-au umilit și terorizat după bunul lor plac ne sfidează în continuare. Martie 2004 Ce mai este Meditația
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost Întemeiată pe Încredere reciprocă, ci motivată de pulsiuni negative, imorale din partea celui care a furat, a mințit sau a Înșelat afectiv pe celălalt. Utilizarea unei relații afective sau de prietenie, pentru a obține avantaje materiale este imorală și dezonorantă pentru cel care o practică. În ambele situații de mai sus, o persoană aduce prejudicii altei persoane. A refuza ajutorul solicitat de o persoană aflată În dificultate este un act imoral care pune serioase „probleme” față de persoana care refuză. De
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fiind inferioară În raport cu situația sa anterioară și cu ceilalți, În prezent. Intervine o stare de depresie, deznădejde, anxietate difuză. De multe ori, personalitățile cu un Eu puternic din punct de vedere moral refuză această situație, pe care o consideră umilitoare, dezonorantă, și apelează, ca un ultim gest, la soluția suicidului, pe care-l consideră o „ieșire onorabilă” dintr-o situație inacceptabilă de viață. În aceste circumstanțe suicidul este acceptat și Înțeles ca o datorie morală. Asemenea cazuri ne sunt furnizate de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și Seneca. Avem de-a face, În acest caz, o afirmare a persoanei, care Își hotărăște singură destinul, ca moment final al existenței. Este sentimentul de a fi propriul tău stăpân dincolo de mizeriile vieții biologice sau de acceptarea unui sfârșit dezonorant. Nu este numai o sfidare a morții inevitabile, ci este, În plan psihologic, o luptă cu teama de moarte, sublimată În gestul simbolic al unei sinucideri justificate din punct de vedere moral. Să analizăm Însă și un alt punct de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de rafinamentul și frumusețea ei prin pustietățile acelea? S-au ofilit, fără îndoială. Dacă n-ar fi fost atât de inconsecventă! — S-a mai văzut cum anumiți oameni au început să se cumin țească imediat ce au ajuns într-o situație dezonorantă, într-o lo cu ință sub orice critică... Ca a Iuliei, răsună un țipăt sfâșietor în sufletul bătrânului. Insalubră. Mucegaiul și umezeala și-au luat deja tributul. Viața Scri boniei! Durerea sufletească și frica sunt uneori mai de efect decât
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i strige. Nu ca să-și răcorească inima, ci pentru că știe. Evreul n-o să se mai întoarcă niciodată la slujba asta nenorocită de instruc tor. Așa a zis Curtius Atticus. Poate că nici nu-i va părea rău, căci este la fel de dezonorantă ca și cea de gladiator. Îl cântărește pe furiș din ochi. Oare îi va duce cineva dorul omului acestuia după ce va dispărea, sau nimeni n-o să-și mai amintească de el? Bine ar fi dacă i se va observa lipsa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Oftează apoi și se uită la rândul său în altă parte. Cel care a creat superstiția iudaică, Moise ăla al lor, trebuie să fi fost un om periculos, asemănător criminalilor. Altminteri cum le-a putut lăsa niște legi atât de dezonorante și odioase? Taine ce își capătă tăria prin însăși nelegiuirea lor. Cu ce drept îi socotesc pângăritori pe cei care plăsmuiesc chipurile zeilor din materie pieritoare, la fel cu cea a oamenilor? E dreptul lor să nu-și pună imagini
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la cheremul barbarilor și al prădătorilor. Cetegus scutură din cap dezaprobator: — Sunt altfel de vremuri acestea, vremuri grele! Flavia i se adresă cu vocea sa suavă, dar pe un ton șovăitor: — Hippolita, poate că Cetegus are dreptate. Nu e nimic dezonorant în vremuri ca astea să fugi de un pericol ce te copleșește! Hippolita scutură energic din cap: Nu! Cu goții, tatăl meu a putut să ajungă la o înțelegere. Cu acești noi barbari, dacă va fi nevoie, se va întâmpla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Cântecul sutelor de greieri se auzea din toate părțile. în pasul liniștit al calului, fiul lui Reinwalt se apropie de el, cu privirea ațintită asupra taberei. Mabertus îl observă din semiîntuneric: îl vedea încruntat, cu siguranță rușinat de întoarcerea aceea dezonorantă. Cunoștea destul de bine mentalitatea barbarilor încât să-și imagineze că tânărul acela - fiul unei căpetenii puternice și temute - s-ar fi simțit obligat să caute tot restul vieții sale să-și răscumpere situația stânjenitoare în care se găsise cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fost motivul! Ce motiv ar putea avea? Dădu din cap nedumerit. Nu se mai putea stăpâni. Privirea lui se fixă asupra ochilor cenușii, pe jumătate amuzați, ai președintelui. Toate astea, se minună el, atâta efort cheltuit, o poveste atât de dezonorantă pregătită în mod deliberat, pentru ce? Privindu-l pe celălalt i se păru că discuția era pe cale să ajungă la subiect. Bărbatul mai vârstnic își drese glasul și spuse: - Domnule Craig, puteți să-mi spuneți care sunt invențiile importante puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]