781 matches
-
la cele vechi. Sub aspectul limbajului, poate apărea un mutism secundar. La Început autistul refuză să vorbească În afara familiei, apoi și cu membrii familiei, dar uneori comunică prin scris sau desen. Sub aspectul organizării lingvistice, apar inversiuni pronominale sau o dezorganizare totală. La unii apar neologisme, manierisme verbale. Deoarece patologia autistului se ascunde În sfera afectivă, aici trebuie acționat insistent și permanent. Relațiile care se stabilesc Între logoped și autist, părinte și autist sunt esențiale. Personalitatea acestora, capacitatea de a se
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
ca o amintire obsedantă, traumatizantă, de memoria cuplului, ca eșec existențial. În acest caz, fiecare persoană care a făcut parte din cuplul respectiv va proiecta cauzele eșecului existențial asupra celeilalte, culpabilizând-o. Ruperea existenței nu se produce numai În cazul dezorganizării cuplului de persoane. Ea se poate produce și din alte numeroase cauze, cum ar fi: pierderea capacității de muncă, infirmități fizice sau psihice, pierderea locului de muncă, accidente, catastrofe naturale, deportări, prizonierat, detenție etc. Orice schimbare În planul existenței este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire care implică neliniștea, pierderea siguranței și a echilibrului intern și extern: „Partir c’est mourir, un peu”. 2Ă Izolarea Izolarea persoanei afectează cuplul și poate duce chiar la dezorganizarea acestuia. Ea se produce prin pierderea sau privarea de libertate a unuia dintre parteneri (detențieă, prin lipsa de comunicare, sau prin uzarea sau chiar devalorizarea completă a relațiilor afective și morale dintre parteneri, precum și datorită apariției unei boli psihice la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va depinde de forța morală a legilor, a sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de a modela sufletul colectiv. Garanția stabilității unei cetăți stă În forța caracterului oamenilor acesteia, În cinstea și devotamentul lor. Cauza dezorganizării cetății este dată de slăbiciunea morală, de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se manifestă În sfera psihologiei morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pierzându-și semnificația umană. În această situație, sentimentul sufletesc și moral al remușcării va duce la dezvoltarea unei depresii grave, dureroase și penibile, care invadează sufletul individului. Spre deosebire de căință, remușcarea are un caracter profund afectiv, care poate duce la o dezorganizare importantă a vieții sufletești a individului. Limitele extreme la care pot ajunge remușcările sunt reprezentate prin disperare. Disperarea Închide persoana, Îi răpește libertatea interioară și autonomia. Individul nu-și mai aparține. El se va Întoarce și va rămâne fixat, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi” ale persoanei umane. În virtutea principiului vitalității, persoana trebuie văzută și înțeleasă ca un sistem autoechilibrat care-și găsește stabilitatea internă și adaptarea externă, în conformitate cu principiul autoafirmării și autonegației. Persoana umană este un sistem organizat dinamic. Formarea sau organizarea, precum și dezorganizarea sau destructurarea sa se vor face în virtutea principiului organizării ierarhic-stratificate a aparatului psihic. Sănătatea mintală, ca și boala psihică apar și se manifestă în strictă conformitate cu aceste principii mai sus menționate. Acestea explica „balanța normal/patologic”, respectiv starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de echilibru sufletesc, plăcerea oferită de izolare, meditația; b) situațiile-limită sufletești au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea sa; acestea sunt: frica, angoasa, sentimentul de culpabilitate sau păcatul moral, disperarea, presiunea pasiunilor, impresia de dezorganizare a vieții psihice sau nebunia, melancolia și nostalgia, sentimentul de inferioritate sau de inutilitate proprie, dezgustul de viață, violența; c) infirmitățile sufletești sunt percepute de individ sub formă de complexe sau trăiri de tipul bovarismului, sentimentului schimbării sau al pierderii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în vederea restabilirii echilibrului pierdut. H. Ey propune un model teoretic cu caracter de sinteză generală, referitor la boala psihică. În fundamentarea teoriei sale, autorul citat pornește de la tezele lui H. Jackson, considerând evoluția și disoluția ca reprezentând mecanismele organizării și dezorganizării sistemului personalității. În acest sens, boala psihică este o dezorganizare a aparatului psihic al personalității. Concepția lui H. Ey, cunoscută sub numele de teoria organo-dinamistă, enunță patru teze principale privind boala psihică: a) teza psihologică consideră boala mintală ca fiind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter de sinteză generală, referitor la boala psihică. În fundamentarea teoriei sale, autorul citat pornește de la tezele lui H. Jackson, considerând evoluția și disoluția ca reprezentând mecanismele organizării și dezorganizării sistemului personalității. În acest sens, boala psihică este o dezorganizare a aparatului psihic al personalității. Concepția lui H. Ey, cunoscută sub numele de teoria organo-dinamistă, enunță patru teze principale privind boala psihică: a) teza psihologică consideră boala mintală ca fiind implicată în organizarea psihicului; se apreciază că boala mintală trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
circumstanțele pozitive sunt date de: nivelul de trai crescut; acțiunile profesionale conforme cu aptitudinile; alternarea activității profesionale cu distracțiile; alimentația rațională; adaptarea pozitivă; grupul familial organizat; cultivarea valorilor sociale și cultural-morale pozitive; b) circumstanțele negative sunt reprezentate prin: suprasolicitarea profesională; dezorganizarea grupului familial; bolile somatice sau psihice; alcoolism sau toxicomanii diferite; carențele educaționale; presiunile sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele de acțiune a factorilor sanogenetici, precum și a celor morbigenetici se pot desprinde din schema
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau eșecuri; privarea de libertatea (închisoare, prizonierat etc.); utilizarea de substanțe toxice (alcool, droguri etc); circumstanțe naturale catastrofice (cutremure, incendii, inundații, secetă etc.); circumstanțe sociale catastrofice (revoluții, războaie, migrații populaționale, deportări în masă etc.); carențe educaționale, frustrări; situații familiale negative (dezorganizarea familiei, abandonul etc.); situații agresive (violul etc.). Se poate constata că factorii psihotraumatizanți au o largă paletă, iar ceea ce constituie caracteristica lor comună este faptul că toți reprezintă o amenințare directă la adresa stării de sănătate mintală a individului sau a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care produc teamă (M. Bourgeois). Aceasta diferă de teama propriu-zisă, angoasa fiind teama fără obiect, pe când teama are un obiect precis care o declanșează și întreține. Angoasa devine patologică atunci când este prea intensă, putând merge până la teroare. Ea produce o dezorganizare generală a personalității, în ceea ce privește regimul emoțional-afectiv, activitatea, comportamentul, neputând totuși să fie legată de nici un eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează direct și global asupra sistemului personalității, producând o dezorganizare generală a acesteia. Cel mai mult este resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții emoțional-afective, cu consecințe importante asupra adaptării la realitate, la mediu, la viața cotidiană. 5. Factorii morbigenetici Așa cum se poate desprinde din cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Națiuni intrapersonal intragrupal intranațional interpersonal intergrupal internațional Situații de „concurență” / „cooperare” Conflictul implică o confruntare cu o dublă polaritate: interioară, „în” sau „intra”; exterioară, „între” sau „inter”. Orice tulburare a stării de echilibru psihic duce la dezadaptarea persoanei, urmată de dezorganizarea comportamentului acesteia. Două elemente tulbură echilibrul psihic și implicit starea de sănătate mintală: frustarea și conflictul. Frustrarea este situația care se opune realizării unui comportament motivat, prin absența obiectului necesar satisfacerii dorinței sau prezența unui obstacol în calea acestui obiect
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale, care vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o oarecare măsură despărțirea de familie și de țară. Dar la această separare se adaugă torturile fizice, foamea, condițiile de viață deosebit de grele, subnutriția, presiunile psihice legate de universul concentraționar, nesiguranța destinului personal. Pentru populația civilă, războiul este cauza dezorganizărilor sociale și familiale, a incertitudinii viitorului, a instabilității economice, a deteriorării locuințelor și transportului, a alarmelor aeriene repetate, a bombardamentelor, a ocupației militare străine etc. Indiferent de categoria de populație la care se face referință, războiul determină o mare varietate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu nevoi speciale, care necesită sprijin și supraveghere de lungă durată sau chiar permanentă: copiii instituționalizați, fără familii; persoanele handicapate singure; bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
funcționale, în raport cu care este menținut echilibrul social și asigurat progresul comunității umane respective. Cauzele schimbărilor sociale nu trebuie considerate în mod neapărat ca având un caracter negativ. Ele pot fi atât negative (factori de regres, de involuție, de stagnare, de dezorganizare și devalorizare socială etc.), cât și pozitive (factori de progres, de evoluție, de dezvoltare, de înnoire și revalorizare socială etc.). Indiferent de natura lor, cauzele schimbărilor sociale presupun un „efort de adaptare”, un „efort de asimilare” a schimbărilor, de acomodare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau instituțiilor sociale de care este legat individul sociopat. Indivizii din această categorie sunt răspunzători, sub aspect social-juridic, de faptele lor cu caracter antisocial. În cadrul tulburărilor de comportament de tip sociopatic am inclus următoarele: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale. Acest tip de comportament se caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pedagogi, psihiatri, psihanaliști și psihoterapeuți, asistenți sociali, medici, sociologi, juriști, economiști. Problemele pe care le ridică familia de astăzi, criza gravă pe care o traversează, schimbarea ierarhiilor și a rolurilor în interiorul grupului familial, conflictele și „nevroza conjugală” care duc la dezorganizarea familiei sunt numai câteva dintre temele majore la cere ne referim (R.N. Anshem, R. Buckle, J.G. Howells, M. Porot, C. Dimitriu, I. Boszormenyi-Nagy, N.W. Ackerman, L. Frighi, C. Enăchescu). În dreptul românesc, normele juridice în vigoare fixează în felul următor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la care se adaugă prin includere, alături de copiii naturali (Cn), copiii adoptați (Ca) (T, M, Cn, Ca); familia nucleară lărgită sau grupul familial nuclear la care se atașează rude (R) sau prieteni (P) ai acestora; familia nucleară în curs de dezorganizare, reprezentând acel grup familial în care relațiile afective, comunicarea, cooperarea sunt alterate, apar conflicte, stări de tensiune, acte de violență ce fac imposibilă continuarea vieții de familie, ducând, după caz, la separarea sau divorțul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de dezorganizare, reprezentând acel grup familial în care relațiile afective, comunicarea, cooperarea sunt alterate, apar conflicte, stări de tensiune, acte de violență ce fac imposibilă continuarea vieții de familie, ducând, după caz, la separarea sau divorțul partenerilor cuplului marital cu dezorganizarea familiei respective; familia dezorganizată sau grupul de familie incomplet, caracterizat prin dispariția unuia dintre membrii cuplului marital (abandon, divorț, deces); aceasta este constituită din părintele rămas și din copiii; în unele situații, se lărgește cu rude sau prieteni; concubinajul, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau fără copiii, ce duce o existență comună prin înțelegere mutuală. Tabel pg. 124 - 6/. Tipul de familie Modelul de organizare 1) Familie nucleară 2) Familie nucleară cu copii adoptați 3) Familie nucleară lărgită 4) Familie nucleară în curs de dezorganizare 5) Familie dezorganizată 6) Concubinajul 3. Sănătatea mintală și patologia psihiatrică a familiei Domeniul psihiatriei grupului familial și, corelat cu acesta, cel al psihologiei familiei s-au dezvoltat considerabil în a doua jumătate a secolului XX. La aceste probleme și-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familial” un tot, un „singur pacient”, fiecare dintre membrii care intră în alcătuirea sa fiind privit ca un „simptom psihopatologic” al familiei respective. Riscul tulburărilor psihice crește în grupul familial, în condițiile în care integrarea structurală a familiei suferă (abandon, dezorganizare, separare, intrarea în familie a unor persoane străine, relații extraconjugale) sau în cazul deteriorării funcțiilor acesteia. Cercetările personale privind dinamica stării de sănătate mintală și patologia psihiatrică a grupului familial ne-au dus la concluzia existenței următoarelor tipuri de familii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]