409 matches
-
incită la a parcurge mai departe, și mai departe și la a descoperi ce urmează, ca în final să culmineze cu a o închide și a realiza că, în esență, ea reprezintă o radiografie fidelă a atâtor și-atâtor destine dezrădăcinate, dar care și-au păstrat intacte trăsăturile sănătoase ale viței ce i-a zămislit, valorile morale și speranța. Iar pe parafa „radiologului de serviciu” scrie simplu: Marin Trașcă! Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru Iunie 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - LA CUMPĂNA
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite de OCTAVIAN CURPAȘ Editura „Anthem”, Arizona, SUA octombrie 2011 Exilul românesc de după al doilea război mondial reprezintă un fenomen social, o dramă a istoriei naționale, a celor dezrădăcinați și a familiilor lor. Și mă îndoiesc de faptul că acest fenomen s-a încheiat odată cu instalarea „democrației” din anii 90, mai ales în estul României, și aici mă refer la Basarabia, unde și astăzi destinele sunt măcinate de urmărire
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
milioane de români plecați din țară în perioada postdecembristă), tot mai îmbătrânită din pricina avorturilor, mai predispusă îmbolnăvirilor din cauza alimentelor contrafăcute și mai săracă (în ceea ce privește nivelul general de trai, România se situează la coada țărilor din Uniunea Europeană); tot mai mulți concetățeni dezrădăcinați și atrași de zona infracționalității (crimă, viol, tâlhărie, hoție), ba mulți dintre aceștia chiar dornici să ajungă după gratii, motiv pentru care pușcăriile românești au ajuns suprapopulate; sfidătoarea îndepărtare a grosului românilor postdecembriști, îndeosebi a tinerilor, de valorile fundamental-tradiționale (omenie
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]
-
ROMÂNĂ"-Starpress 2016: Segment de coautor Maria Filipoiu DEZRĂDĂCINARE DE LIMBA ROMÂNĂ De la ruși vine un ecou sinistru, Pe piscuri să-l ridice Munții Carpați. Că români captivi între Prut și Nistru, Pentru uniune au fost judecați. De limbă română dezrădăcinați, Prizonieri în imperiu nedorit, Din neam românesc au fost rusificați, Să ducă dorul de graiul moștenit. Iubirea de neam pentru părinți și frați Le-a fost închisă în temnițe rusești, Pentru eroism a fi sacrificați, De vor învățământ în școli
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
își etalează identitatea națională și chiar nu recunosc că sunt români. În acest fel suntem obligați să ne uităm limba maternă, obiceiurile noastre strămoșești, să uităm de „ai noștri”... lucru de neconceput într-o societate modernă. Așa ajungem să devenim dezrădăcinați! Dar deseori excepția întărește regula, mulți români s-au integrat bine și sunt respectați și recunoscuți ca buni profesioniști și ca oameni de mare omenie. Lista ar fi lungă căci suntem mulți pe aceste meleaguri, dar ne putem mândri că
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
a lăsat un gust cumplit de amar despre America și puțin mai mult amar despre Europa prin care recunosc că m-am pierdut și eu vreo zece ani din viață. Recomand această carte, testament românesc, pentru toate generațiile de români dezrădăcinați și în curs de dezrădăcinare. O mai recomand și generațiilor care vor veni după, ca să ia aminte, la anumite lucruri, stări și situații din viața unei națiuni, să nu se mai repete și niciodată neamul românesc să nu își mai
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
bunic ca nimeni altul. Îl vor plânge sanctuarul cultural de la Podul Dâmboviței, „Nunta Zamfirei”, „trei pași la stânga linișor/și alți trei la dreapta lor”, Manole Meșterul, „Mistrețul cu colți de argint”, „Căprioara” lui Labiș, codrii lui Sadoveanu, Călinescu, Coșbuc, Goga dezrădăcinatul, Iorga savantul, dar și Caragiale cu care se asemăna pe alocuri în ale condeiului. Iată, în continuare câteva date despre Maestru: „Paul Everac (23 august 1924, București -18 octombrie 2011, București), a fost un dramaturg contemporan extrem de prolific, pe adevăratul
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
fiind condiția numărul unu pentru a te integra într-un univers nou, pe care ți l-ai dorit, la care ai visat, și totuși...”. Am readus în atenția cititorului această frază, nu pentru a adăuga tristețe în sufletul așa numiților „dezrădăcinați” de locurile natale, ci pentru a face legătura cu tema principală din JURNALUL ȘEFEI MELE, atât de bine subliniată de aceeași autoare. Dezrădăcinarea, ca noțiune și ca stare de fapt, cel puțin parțială, pare să aibă continuitate în acest nou
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
ultimul autograf, să mă întorc, cu misiunea îndeplinită pe Pământ, la Tatăl din ceruri. Frumoase planuri..., sper ?!? Între Canada și România - Ce ați dori să ne relatați despre comunitatea română din Montreal? - Românii din Montreal sunt un trib pestriț de dezrădăcinați, debusolați, divizați, etc., care L-au cam uitat pe Dumnezeu. Cei săraci trag spre biserici. Cei bogați își numără banii și nu mai vorbesc românește. Că întotdeauna, prin istorie, Țara nu dă niciun ban pe emigranți, fie ei buni sau
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
și a-i smulge chinului un zâmbet timid. Autorul cărții „Exilul românesc la mijloc de secol XX - Un alt fel de pașoptiști români în Franța, Canada și Statele Unite” - Octavian Curpaș - surprinde cu măiestrie în condeiul său zbuciumul sufletesc al celor dezrădăcinați dar netemători de un viitor mai puțin clar. Tragedia românilor se transcrie în învingerea sinelui, oriunde s-ar afla.” Referință Bibliografică: SCHIȚĂ DE PORTRET - OCTAVIAN CURPAȘ - reporter în patria din suflet și cuvinte / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
Articolele Autorului B A Ț E V A N Ț U L P E S Ț E A P E. . Bate vântul peste ape. . . Timpul, trece foarte greu, Până când vom fi aproape, Număr zilele mereu. Sufăr astăzi, fiindcă unii Români dezrădăcinați, Mereu o fac pe nebunii, Cei din țară, nu li-s frați . Spun că ,,n-au simt românesc!” Cum o duc mai binișor, Țara-n care-acum trăiesc, Cred ca este mama lor. Au uitat că prima geana De lumină li
BATE VÂNTUL PESTE APE. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341965_a_343294]
-
rău în asta? Nu le-am dori în taină și părinților noștri, rămași statornici la vatră, îmbătrânind departe de noi, o senectute la fel de serenă și pașnică? Ba bine că nu, dar, din păcate, “copacii” noștri de acasă nu se lasă dezrădăcinați așa ușor. Preferă statornicia iernii românești, chiar dacă viața ne confruntă cu situația absurdă a emigrării personalului calificat, care s-ar putea îngriji de ei la fața locului. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca să le dai o româncuță de ajutor, trebuie
TRIUMFUL PRIMĂVERII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344380_a_345709]
-
un sol bogat și roditor. Oare ce fatalitate îi îndeamnă pe tot mai mulți români să ignore certitudinea avantajelor din țara lor și să alerge după efemeritatea certitudinii prezente oferită de meleagurile străine, deseori în condiții atât de umilitoare pentru dezrădăcinați?!... Cât privește mult discutatul dezavantaj al agriculturii românești trecute și prezente, ei bine, iată că el se constituie într-un redutabil avantaj relativ: La început de secol 21, România este capabilă, tocmai grație acestor privațiuni la care a fost supusă
OPERIBUS CREDITE ET NON VERBIS de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343669_a_344998]
-
de aur în cinci colțuri. În partea superioară, în câmp albastru, în partea dreaptă se află un soare figurat de aur, iar în partea stângă o semilună figurată, de argint. În partea inferioară, în câmp verde, se află un copac dezrădăcinat, de argint, plasat pe un ansamblu de trei dealuri, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Soarele este simbol al prosperității, curajului și al demnității locuitorilor. Semiluna este un
HOTĂRÂRE nr. 1.185 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289213]
-
în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află un știulete de porumb flancat de câte un spic de grâu, totul de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un copac dezrădăcinat, în culori naturale. În vârful scutului, în câmp roșu, se află trei bezanți de aur, așezați 1:3. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Porumbul și cele două spice de grâu
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 4 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288362]
-
-o permanent acelora care i s-au adresat. Cuvintele sale blânde dar pline de conținut, mesaj și miez au fost un sincer și adevărat îndemn spre a merge mai departe, înfruntând vicisitudinile acestor vremuri tulburi, când oamenii se simt oarecum dezrădăcinați. Și-a înțeles misiunea de la bun început, știa că a urma acest drum al credinței înseamnă a fi frământat, a-ți pune întrebări, a învăța mereu, a o lua iar și iar de la capăt... Înaltpreasfinția Sa Nicolae Corneanu - Mitropolitul Banatului
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
pe scena vieții, Aplaudați la scenă deschisă, Monștri sacri ai eternității Ies, când viața de moarte-i învinsă. Din ochi curge roua neputinței, Cu ploaia din suflet prețuitor, Să spele patima suferinței, Pentru artist pe calea stelelor. Artistul de neam dezrădăcinat, Călătorind pe drum de stele, La al eternității Împărat, Cu sufletul duce doruri grele. Dar binecuvântat este popor, Când duce comori prin val de vreme. Că-n conștiințe e nemuritor, Monstru Sacru al artei eterne. *Artiștii nu mor, doar schimbă
CĂLĂTOR PE DRUM DE STELE-IN MEMORIAM, MIRCEA ALBULESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381944_a_383273]
-
zilelor noastre a rămas neschimbată la acest capitol: De-o parte ticăloșii îmbogățiți prin furtișaguri și trădări, adică aceia care nu reprezintă decât o mare rușine și o cumplită povară pentru țară, de cealaltă parte uriașa masă a sărăcilor și dezrădăcinaților, care se cheamă poporul îndelung răbdător și se identifică cu România pusă pe butuci. ---------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației, iulie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - SĂ FII CETAȚEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... / George Petrovai : Confluențe Literare
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
Iorga”. Cu această ocazie profesor Daniela Burlacu de la Școala „Mihai Eminescu” din Ploiești a rostit o alocuțiune în care și-a exprimat câteva gânduri despre poetul național: „Într-o societate scindată în care valorile autentice sunt anulate, iar miturile naționale dezrădăcinate, într-o societate în care kitsch-ul și nonvaloarea primează, în detrimentul culturii și al educației, ne simțim datori să-l redescoperim pe Eminescu - scânteia divină care ne-a înnobilat identitatea națională. Sacralitatea lui Eminescu rezidă în fiecare suflet încolțit de
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
Iorga”. Cu această ocazie profesor Daniela Burlacu de la Școala „Mihai Eminescu” din Ploiești a rostit o alocuțiune în care și-a exprimat câteva gânduri despre poetul național: „Într-o societate scindată în care valorile autentice sunt anulate, iar miturile naționale dezrădăcinate, într-o societate în care ... Citește mai mult ZIUA CULTURII NAȚIONALE, PLOIEȘTI, 2017Miercuri, 18 I 2017, din inițiativa Consiliului Județean Prahova, a Primăriei Ploiești și a Centrului Județean de Cultură Prahova, prin intermediul Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” din Ploiești, a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
Iorga”.Cu această ocazie profesor Daniela Burlacu de la Școala „Mihai Eminescu” din Ploiești a rostit o alocuțiune în care și-a exprimat câteva gânduri despre poetul național: „Într-o societate scindată în care valorile autentice sunt anulate, iar miturile naționale dezrădăcinate, într-o societate în care ... XIII. PROF.UNIV.DR. VLADIMIR ILIESCU - DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA, de Elena Trifan , publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016. PROF.UNIV.DR. VLADIMIR ILIESCU - DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA Miercuri, 14
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
-o permanent acelora care i s-au adresat. Cuvintele sale blânde dar pline de conținut, mesaj și miez au fost un sincer și adevărat îndemn spre a merge mai departe, înfruntând vicisitudinile acestor vremuri tulburi, când oamenii se simt oarecum dezrădăcinați. Și-a înțeles misiunea de la bun început, știa că a urma acest drum al credinței înseamnă a fi frământat, a-ți pune întrebări, a învăța mereu, a o lua iar și iar de la capăt ... Înaltpreasfinția Sa Nicolae Corneanu - Mitropolitul Banatului
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
Ea, dar nu pot ajunge să îi vorbesc. Îți scriu de pe treptele Muzeului de Istorie al României și aș vrea să îți cer iertare că inima Ta zace uitată într-o cutie de pantofi, în pivnița clădirii. O biată Inimă dezrădăcinată, sfâșiată, aruncată și uitată de poporul căruia i Te-ai dăruit cu totul. De poporul care era motivul vieții Tale-Bucuriile și supărările lui erau ale Tale. Visul lui era visul Tău. Onoarea lui era onoarea Ta. Ambițiile lui erau ambițiile
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Astfel, poporului îi sunt impuse condiții ce le influențează negativ atât existența, cât și dezvoltarea. În linii generale, prin doctrina respectivă, instaurată de clasa dominantă basarabeană sau a R.Moldova, are loc procesul de fabricație socială în cadrul căruia oamenii devin dezrădăcinați și îndepărtați complet de adevărul istoric...(„Basarabia - model-simbol al suferintei si al nelegiuirilor sociale”, pag. 31-32) ...Poporul, nefiind protejat de către stat, este inhibat în propriile greutăți existențiale și, în așa mod, reacționează deja pasiv la procesele ce au loc în
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite de OCTAVIAN CURPAȘ Editură „Anthem”, Arizona, SUA octombrie 2011 Exilul românesc de dupa al doilea război mondial reprezintă un fenomen social, o dramă a istoriei naționale, a celor dezrădăcinați și a familiilor lor. Și mă îndoiesc de faptul că acest fenomen s-a încheiat odată cu instalarea „democrației” din anii 90, mai ales în estul României, și aici mă refer la Basarabia, unde și astăzi destinele sunt măcinate de urmărire
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]