511 matches
-
spate. Mă uit atent în palma zilei, caut drumul, dus ... Inima zilei mai bate, dar n-am nici un răspuns. Totul pare cunoscut pomilor fără contur - Nu mă pot obișnui rodul să le fur. Creanga somnului se frânge cu suspin a dezrobire, În semințele merelor - universul e uimire. Prin nisip, pietriș de glume Tălpile își strigă urma - Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
acestea se prezintă la marele concert poetic într-un nou costum semantic, poeta redefinind stări, sentimente, trăiri printr-o fericită corespondență metaforică. Uneori, cuvântul din universul primului volum „Felinar natural”, devine scară în rugăciune spre marele Creator, cerându-I acestuia dezrobirea gândului și ridicarea inimii până într-acolo unde ispita să nu le poată ajunge, rugându-l stăruitor să-i mențină starea de puritate perpetuă: „te implor Doamne/ păstrează-mi rădăcinile / în bolul de aur vechi/ pentru a-mi rămâne vie
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
împart prin sat cu niște mucenici, cu un pahar cu vin, dat de pomană, apoi se mânâncă și se bea lângă focul făcut numai cu boji. - Din câte înțeleg, un fel de a sărbători Paștile ca la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
la evrei. La ei, dezrobirea fizică! Adică au scăpat de urgia unui Faraon. Ce le-a mai pățit sufletul pe-acolo, pe la el, vai de capul lor! Dar la voi?! Sincer, mă mir! Paștile la români, la ortodocși, ca simbol dezrobirea sufletului, înțelegi? Păi voi, olteni, sau?... Că nație mai a dracu decât a voastră, pe fața pământului, s-ar zice că nu-i! - De, eu știu, dar și la mine în sat Paștile e Paști! Tingirică ar fi zis înainte de
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
9,30, Unitățile Române au depășit frontiera Româno-Maghiară, urmărind inamicul înfrânt, începând participarea la eliberarea Ungariei * Comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe AVRAMESCU, în Ordinul de Zi nr.104 din 25 octombrie 1944, arăta că ''La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului, rupt prin Dictatul de la Viena, ați răspuns cu însuflețire și credință în izbânda dreptății neamului Românesc. Tineri și bătrâni ați pornit spre hotarele sfinte ale Patriei și cu piepturile voastre ați făcut zăgaz de neînfrânt dușmanului care voia să
O ALTFEL DE ISTORIE A ARMATEI ROMANE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346870_a_348199]
-
românească și ne-a adus și aici, în Bucovina, și ne va purta și mai departe, în Ardeal, și în toate părțile care au nevoie de noi, până când această Dacie va fi spălată de străinism și să spunem că cerem dezrobirea noastră prin unirea cu România”. (Pantelimon Halippa) Scriem ca să nu se uite! Se apropie noiembrie. Și, pentru toți cei care mai simt românește, noiembrie înseamnă... Bucovina. „Glasul Bucovinei” - „organ de propagandă pentru unirea politică a românilor de pretutindeni” - a fost
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dezrobirea ca urmare a intervenției a armatei austriece Eliberarea romilor s-a produs ca urmare a schingiurii unui țigan de către stăpânul său. Îmi revine onoarea de a fi primul rom din istoria modernă a romilor care readuce pe scena memoriei colective
ELIBERAREA ȚIGANILOR DIN ROBIE SE DATOREAZĂ GENERALULUI AUSTRIAC PAAR- SCHINGIUIREA ȚIGANULUI LUPU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378070_a_379399]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DEZROBIREA GETO-DACIEI Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite Să-și vadă de drum, pe alte meleaguri În eterna pustie. Referință Bibliografică: Dezrobirea Geto-Daciei / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aron Sandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
a opiniei publice europene, cu Cauza Ardelenilor. În acest context, considerăm o contribuție remarcabilă introducerea unui capitol, cu privire la locul și rolul „Ligii Culturale Române”, în lupta pentru formarea conștiinței naționale a românilor de pretutindeni și, mai ales, în mișcarea de dezrobire, de eliberare de sub dominația Imperiului Austro-Ungar, a ardelenilor. Într-adevăr, „Liga Culturală” condusă de istoricul, savantul Nicolae Iorga a fost Statul Major, Port-Drapelul Mișcării Pentru Unitate Națională, îndeosebi în anii 1910-1918. De asemenea, de mare importanță pentru înțelegerea ansamblului luptei
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
dovleac. De vrei să fii iar la fel, Mijlocel tras prin inel, Poți mânca doar umplutură, Numa’ c-o juma’ de gură Și, de pofta îți dă ghes, Acu’ nu-i momentu’-ales Să faci cură de slăbire, La plăcinte, dezrobire. Cu brânză, ori cu dovleac, Ei, acolo,-un pic, un fleac Nu m-o îngrășa prea tare, Până data viitoare. C-un compot de vișinel, Rămân tras ca prin inel, Storc și o lămâie seacă, Să nu fiu o poamă
LA PLĂCINTE... (PAMFLET) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374209_a_375538]
-
multe se nasc într-o clipă de răi, În beție de timp trag de funii uitări Răstignind înc-o zi în destine de păi. În trupuri dogoare de ploi și-amintiri, Sprijiniți în bastoane șubrezite de ger Se roaga dispneic, cerând dezrobiri, Din strânsoare de dor, la icoane din cer. Tânjesc după veri ochii muți de tăceri, Scrisori netrimise așteaptă în zori, Bolnavi fără leac, trestii vii dintr-un ieri, Prea des viscoliți de nevoi și vâltori. Porți se deschid mai deloc
DE-O VREME de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378659_a_379988]
-
în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o purtăm, Al iubirii și-al iertării Spre Lumina s-alergăm. Și-nchinându-ne Treimii Citește mai mult Sfânta și cinstită cruceSemn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruceși
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
publice) din afară. 3. În „secolul naționalităților” nu era posibilă o stare pacifică în Orientul european, unde trei mari imperii reacționare și multinaționale încătușau popoare ajunse la conștiința de sine. „Puține sunt popoarele - observa T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât de bine sau au dat dovadă de o mai nobilă bărbăție decât românii”. Dacă vom lua în socotință și statutul și poziția geo-politică a românilor, atunci vom subscrie fără nici o rezervă la „depoziția” lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acțiunile lui Nogai. Istoricii români interbelici au subliniat legăturile cu tătarii, altfel reale, la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, dar, la un moment dat, împotriva lor s-a dat o luptă mare pentru dezrobirea țării de păgâni (tătari). Să fim înțeleși: tătarii n-au plecat de bunăvoie din țara pe care o stăpâniseră până atunci (mai ales Bărăganul). Astfel, dacă tradiția populară despre întemeiere are o parte de adevăr, aceasta trebuie căutată în versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
continuă să colaboreze și cu diverse articole, unele pe teme teatrale. Fire insubordonabilă, magistratul e închis, ca instigator, în momentul declanșării răscoalelor țărănești din 1907. La Brăila, unde îl cunoaște pe Panait Istrati, se încadrează în mișcarea socialistă, scoțând ziarul „Dezrobirea”. Semna, totodată, în „Adevărul” și „România muncitoare”, iar în 1910 editează „Viața socială” și „Facla”. Mai colaborează la „Viitorul social”, „1907”, „Pagini libere”, „Minerva” și face parte, o vreme, din redacția „Rampei”. În 1911, întreprinde o călătorie în Italia, descrisă
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C. este și autor de versuri pentru copii: Micul meu atlas (1976), Imn pentru flacăra fără sfârșit (1982), Toată țara-i școala mea (1989). SCRIERI: Melancolie, Cahul, 1936; În zodia cumpenei, Bolgrad, 1939; Poemele dezrobirii, Chișinău, 1943; Cântece de dor și de război, Chișinău, 1944; Poeme de dincoace, Brăila, 1947; Decastihuri, București, 1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru flacăra
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
firească pentru conservarea imaginii de marcă, în primul caz păstrarea simbolului și fixarea numelui pot fi considerate o întâmplare fericită. Aprecierea este justificată deoarece multe firme vechi au pierdut simbolistica vechiului nume pentru un altul cu rezonanță revoluționară, de tip „Dezrobirea”, „Independența”, la care se adaugă ceva ce se impunea să fie „roșu”. Exactitatea procesului de producție a indus și componente interesante ale sistemului de valori al oamenilor. Perseverența, persistența și loialitatea față de firmă apar ca manifestări clare, probate de existența
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
din Ardeal”, cu sediul la Sibiu, pentru ca, de la numărul 7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
rememorate peste decenii, ziaristul se maturizase. Este editor și redactor responsabil la „Adevărul” (Sibiu, 1918-1919), devenit, după mutarea de la Budapesta, organ al Partidului Social Democrat din Ardeal și Banat, și la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna”, „Santinela (de la vest)”, „Nădejdea poporului”, toate din Oradea, „Știrea
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
pături sociale, naționalități și confesiuni. Un rol important în timpul acestor evenimente l-au avut frații Hurmuzaki. Principalele revendicări ale bucovinenilor erau separarea Bucovinei de Galiția și constituirea ei într-o provincie autonomă, conservarea naționalității române și crearea de școli naționale, dezrobirea țăranilor prin desființarea clăcii și dijmei. Un rol important în timpul revoluției l-au jucat și revoluționarii moldoveni, care în vara anului 1848 s-au aflat în Bucovina. În casa familiei Hurmuzaki din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a mai avut câteva inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
civilizație, 1845), el așeza, pe de o parte, lupta omului pentru supunerea naturii (prin industrie, știință, artă), pe de alta, relațiile dintre oameni, organizarea politică a statelor. Progresele științifice care, îmbinate cu cele politice, asigură civilizația, au ca urmare „emancipația”, „dezrobirea” tuturor oamenilor de sub apăsarea condițiilor naturale sau a unor relații sociale nedrepte, bazate pe privilegii. De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, legea rurală, proclamarea Independenței) i-au pus în valoare spiritul constructiv și capacitatea de a alege, cu simț istoric și luciditate critică, din tradiții și din influențele străine, elementele utile pentru accelerarea procesului de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]