199 matches
-
iese la rampă provocând cu întrebări incitante, în vreme ce politologul nuanțează constant în favoarea conlucrării, a cooperării, a consensului. Împătimit de cunoașterea științifică, autorul taxează drept folclor urban opiniile conform cărora știința îl alienează pe om. Astfel, într-o viziune simplistă, „tehnica dezumanizează și cultura salvează, înnobilând pe om. [...] Drept corolar rezultă că odată ce tehnica este profund utilitaristă, culturii salvatoare îi revine prin contrast menirea să rămână fără scop și să fie un exercițiu gratuit al spiritualității. Nimic nu este mai absurd ca
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
limpezimea, liniile clare, intensitatea, economia, violența lui. Amintiți-vă țipătul lui puternic În mijlocul acelui peisaj creat prin grație și teroare. Putere și puritate” (ibid., p. 187; sublinierea Îmi aparține). După cum putem observa, Le Corbusier avea și tendința de a-i dezumaniza pe oponenții săi și pe săracii din orașe: „Totul depinde de Înțelepciunea planurilor... Mă refer aici la o societate care s-a dotat deja cu o economie planificată și care s-a descotorosit de toți paraziții ce există În societatea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Uneori aceste narațiuni inocente, perfect circumscrise genului, trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei lumi căzute sub dominația unei rase care o înrobește dezumanizând-o, golind creierele, în imagini de infern dantesc. Salvarea nu poate veni însă numai dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul memoriei celor nemutilați sufletește. Povestirea e astfel o parabolă vizionară asupra universului
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
reconceptualismului. Este vorba despre un curent care nu s-a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă, profund umană, necaricaturizată prin concepte behavioriste și dezumanizată prin metafore tehniciste. 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efectul acestor relații: „Din toată perioada cât am lucrat am amintiri deosebit de plăcute. știți de ce? Relațiile interumane de dinainte de ’89 erau deosebit de bine organizate. Nu exista interesul economic, nu exista averea, nu existau cei care să te perturbe, să te dezumanizeze. Erai om în interesul tău. Conlucram, colaboram, te ajutau colegii și prietenii și numai datorită acestor relații umane eu și alți colegi am reușit să rezistăm... Nu a existat în întreaga mea activitate un caz măcar ca unul care cădea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu funcția exercitată, nu sub impulsul unui fanatism fie și pseudorevoluționar, ci al arivismului, stimulat de soție. Cu următoarele două romane, Vitralii incolore (1985) și Cenușa din ornic, proza lui P. încercuiește alt domeniu, acela al existenței individuale
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Pitești au existat doar patru alternative: moartea, pierderea minții, căderea sau salvarea divină, rezistența fiind imposibilă. El identifică factorii care conduceau la cedare: atacul prietenilor, tortura neîntreruptă și epuizarea fizică, toate acestea ducând la pierderea lucidității, a rațiunii și personalității, dezumanizând victimele. Voinea vede mai multe categorii de deținuți: morții prin tortură și sinucigașii, masa de robotizați care executa ordinele (majoritatea), voluntarii (în jur de douăzeci, la care s-au adăugat cei care trebuiau compromiși, dar și cei cu firi slabe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mușc! De o vreme începusem să mă suspectez că devin pe zi ce trece un cinic. De abia de ieri am descoperit că nu este vorba doar de un simplu cinism, ci transformarea mea este cu mult mai gravă. Mă dezumanizez! Da, un om născut și crescut pe cele mai mirifice locuri pe care le are Moldova, în Curseștiul acela ascuns într-un fund de județ printre păduri, unde aerul, apa, florile, liniștea pădurii, caracterul oamenilor, mi-au dat pornirile mele
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Oxford. Eu abia am închis laptop-ul după discuția cu Jowida, textul începea să sune a reportaj de ziar, a interviu banal. Și Kristina m-a tras de mânecă, arătându-mi încă o dată că am o nenorocită de tendință să dezumanizez ce scriu, din cauza accentului pe evenimente politice. - Ai auzit ce a spus femeia asta (Walizada)? Toată copilăria a lucrat pe străzi spălând și vânzând pâine și că asta o face paria, îi e rușine și nu se poate mărita acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se uite la mine În mod ciudat! Și pentru o clasă socială determinată, de asemenea, ea pare să fie fixă. Vreau să spun că oricine se depărtează prea mult de ea se prăbușește Într-una dintre direcții; moare sau se dezumanizează (pierde total conștiința sau trece Într-o altă clasă socială!). În fine, nu e prea important mecanismul În sine cât modul În care mă gândesc eu acum că poate fi „gripat“: ce se Întâmplă dacă cineva Încearcă să traverseze aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
el știe deja! Dar ceea ce mi se pare mie fascinant la Ilarie e ușurință cu care acceptè tehnologia modernè, ca pe ceva firesc, natural, Dacè pe cei mai mulți dintre internauți, tehnologia virtualè, acaparându-i, îi îndepèrteazè tot mai mult de Dumnezeu, dezumanizându-i, în schimb, pe Ilarie, care o folosește în spiritul credinței sale că pe un mijloc și nu ca pe un scop în sine, tehnologia virtualè îl apropie de divinitate! Nu crezi cè e extraordinar?! El a intuit cè pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Pines și Aronson (1988), burnout-ul este o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea prelungită în situații solicitante emoțional. Este definit ca un sindrom de stres ocupațional ce apare când persoanele devin epuizate emoțional, încep să își dezumanizeze clienții și pierd sensul împlinirii personale la munca (Malasch & Jackson, 1981). Burnout-ul în muncă nu se limitează la specialiștii care lucrează cu persoanele traumatizate. El este cel mai adesea caracterizat ca un rezultat al factorilor de stres din mediul de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt - dezumanizează. Dacă le adăugăm nenoro cirea dublajului la filme, în locul subti trării, scopi rea mental-emoțională a noilor generații e asigurată. 215 Mi-am întrebat profesorii congeneri de când n-au mai îndrăznit să le recite elevilor, în liniște, din eufoniile eminesciene, familiarizându
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
fumeze în fața unui bărbat - fără să se ascundă - era chiar și mai plăcut. Îi spuse toate temerile ei legate de Mark: că ar putea să-și facă singur rău. Că o să se ivească un nou simptom bizar, care o să-l dezumanizeze și mai tare. Că medicamentele or să-l facă și mai greu de recunoscut. —Mă sfâșie, Robert. Îmi făcusem bagajele și eram gata de plecare. Nici măcar asta n-am putut să fac. Mark are mare dreptate în ceea ce mă privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
reciproc. Proprietatea în interesul responsabilității Prin această cerere Isus a interzis planificarea, prevederea? Nu a interzis-o, dar a atras atenția asupra unei planificări excesive. De fapt, printr-o planificare excesivă, prin care totul este prevăzut în amănunt, omul este dezumanizat, devine un robot. Biserica apără proprietatea privată, sub motivul că omul are nevoie de un mediu în care să nu fie doar guvernat, dar și să poată decide el însuși, încât să se poată dezvolta. Prin urmare, nu putem să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
moschee din apropiere. În câteva clipe acesteia i se alătură altă moschee, apoi alta și alta. Chipul Zelihăi se schimonosi de neplăcere. Nu-i plăcea faptul că o rugăciune ce fusese la origini destinată tonalităților pure ale vocii omenești era dezumanizată, preschimbată Într-un muget electronic ce se ridica deasupra orașului, răbufnind din microfoane și boxe. Curând larma deveni atât de asurzitoare, Încât ea Își Închipui că era ceva În neregulă ce sistemul de difuzoare al moscheilor din apropiere. Ori asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a României - nu este decât fenomenul acestei conversiuni. Învingerea laturii ei negative înseamnă lansarea în lume, intrarea în pozitivul istoriei. Procesul dialectic al României este mântuirea ei. Dacă omul are un destin eroic, resemnarea este un viciu. În fond ne dezumanizăm, resemnîndu-ne. Cum de-au putut exista patrioți care să facă din resemnarea noastră seculară o virtute? Să fie chiar atâta inconștiență în entuziasm? Pe când renunțarea este un act de autonomie a spiritului, fiindcă este un refuz activ al lumii, resemnarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acord cu filosofiile raționaliste de factură idealistă sau pozitivistă, care consideră că este posibilă cunoașterea întregii realități și a omului însuși prin concepte și definiții logice. Marcel are o extremă neîncredere în privința tehnicii și a științei, el le reproșează că dezumanizează omul desacralizănd lumea. Filosoful francez va refuza, în numele experienței subiective, „să considere relația imanență - transcendență ca expresie a unei veritabile antinomii”. Absolutul nu va mai fi căutat, ca în teologia creștină, în afara „relativului”, ci în intimitatea experienței interioare, deoarece explorarea
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
dăltuite în stâncă la Vaslui, autorități clare. Dar ... cunosc bine și câteva judecătoare, absolut influențabile, în același timp imperturbabile și nemiloase ! La judecătorie și la popă nu ajunge nimeni de bunăvoie. E o realitate că judecătorul, ca și doctorul, se dezumanizează parțial, se însingurează și-și trăiește o altfel de viață. De aici și până la R|UTATE mai este însă destul ... Ei, oamenii de pe holuri, împotriva unor asemenea formulează reclamații. împotriva judecăților strâmbe ! Și-s "condamnați" dinainte, neavând bani decât pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un pedigri onorabil, ci doar să asigure sufletele încă în viață ale acestei țărișoare cu lumină, căldură și mâncare. E un îndemn pragmatic, dar care cade perfect pe orizontul de așteptare al unei populații pe care mizeria aproape că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni consilieri în plan economic nu de ideologi agramați, pe care mai recomandabil ar fi să-i trimită - chiar e sezonul, acum după căderea primei brume - la cules
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
apropiați sau de familie. Comunitatea globală, legată prin intermediul rețelelor, înlocuiește comunitățile locale, reale. În acest context, comunitățile virtuale sunt denumite, după modelul lui Mills, "comunități de mâna a doua", în care indivizii conectați la computere experimentează existența prin intermediul tehnologiei care dezumanizează, mai mult decât prin intermediul contactelor umane și al intimității dezvoltate în cadrul relațiilor nemediate. În același sens, Rheingold (2000) accentuează rolul coroziv pe care îl are tehnologia care stă la baza comunităților virtuale asupra spiritului comunitar: " Faptul că avem nevoie de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
studiului stau sub semnul obiectivității; - este replicabil, adică poate fi repetat În condiții similare; În cazul În care se obțin aceleași rezultate, crește Încrederea În validitatea teoriei. Dintre limite se pot menționa: - dezumanizarea (se consideră că metoda experimentală depersonalizează și dezumanizează subiectul; - opinia participanților (subiecții se pot comporta diferit, din mai multe motive; - interpretarea pe care cercetătorul o dă datelor obținute (există tendința ca interpretarea să prevaleze asupra teoriei testate; - eșantionarea subiectivă (adesea, sunt folosiți În experiment voluntari, care sunt nesiguri
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
aspectul negativ al acestor mutații nu trebuie într-adevăr neglijat, dar nu trebuie nici exagerat. În toate cazurile, identitatea este dislocată din accepția umanistă tradițională, însă acest lucru nu înseamnă că postumanismul vine în serviciul tehnologismului, a mecanologiei menite să „dezumanizeze” subiectul uman. Într-adevăr, în numeroase cazuri, identitatea și corporalitatea umane ajung să depindă de suportul tehnologic, de o proteză, de o genă sau de o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o simplă „asimilare de cunoștințe”, ci trebuie să devină o dezvoltare „totală” (psihosocioculturală) a personalității. Soluția trebuie căutată la alt nivel, nu se mai poate reduce la o „cursă disperată de urmărire” care, în final, l-ar „obosi”, „umili” și „dezumaniza” pe om, ci reprezintă organizarea proceselor formative școlare și postșcolare într-o strategie capabilă „să-l învețe pe om cum să stăpânească, să evalueze și să utilizeze informația, punând-o în serviciul idealurilor sociale și personale”. În aceste condiții, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I, cu pitoresc necesar pentru surpriza ce urmează să vină; sunt lungimi; replică inteligentă; se poate face un spectacol cu bucurii pentru toată lumea; e caldă, cu mult omenesc; conține o umanitate diversă. MARINA SPALAS, redactor radio-tv.: O
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]