131 matches
-
partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a pierde mijloacele minime de subzistență și frica de a pierde privilegiile. Amândouă - dezumanizante, dar cu efecte de valoare morală diferită. Dacă prima a putut atrage acte și gesturi scuzabile până la un punct, a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar câți au avut „curajul” să renunțe? Este de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a pierde mijloacele minime de subzistență și frica de a pierde privilegiile. Amândouă - dezumanizante, dar cu efecte de valoare morală diferită. Dacă prima a putut atrage acte și gesturi scuzabile până la un punct, a doua este o „suferință” personală de care te puteai vindeca renunțând. Dar câți au avut „curajul” să renunțe? Este de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
despre idealul de camping, cum îi spune Steinhardt, este nonsens. Înfometarea, lipsurile extreme, umilirea, tortura, izolarea sau dimpotrivă, privarea de intimitate, războiul psihologic ar putea transforma omul în fiară, în bestie ori în nebun. Și când colo, tocmai aceste condiții dezumanizante, transfigurează. Intrăm într-o lume a lui nonA. Abia deposedat de tot, abia scos din sfera lui a avea, omul intră în sfera lui a fi. Dar nu orice om. Ci cel înzestrat, omul excepțional. Sfântul, martirul sau eroul. Aceștia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
administratorilor, constată ignoranța dascălilor și efectul acestei stări de lucruri, „copiii goi și bolnavi”. Ce-l Împinge, ca și pe Cehov, să se aplece asupra acestor „rele”? De ce simt ei, acești scriitori, că e datoria lor să pătrundă resorturile contextului dezumanizant? A doua: Gulagul, ca metodă de dezumanizare și neantizare, nu s-a născut din senin, a avut un model, a fost mai Întâi Școala Sahalinului. (13.02.2010) Sindromul Grecia Willem Doise a fost profesor de psihologie socială la Universitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care nu necesită automatizarea benzilor și care fac din ci un fel de aristocrație muncitorească, dar care nu reprezintă decît o fracțiune minoritară a personalului utilizat în marea industrie. Ei sînt cei care efectuează operațiunile cele mai grele și mai dezumanizante ale muncii din industrie, cei care suportă efectele demoralizatoare ale unui mediu în care s-au intensificat procedurile de supraveghere și de cronometrare care fac ca uzina să semene cu o "ocnă", iar lucrul pe bandă cu o formă modernă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un om, dăruirea unei sume de bani, exprimarea unei păreri, scrierea unei poezii, trimiterea unei scrisori (...) Milioane de ani de închisoare au fost ispășiți de oameni care (aceasta era suprema crimă) făcuseră un gest normal, refuzînd să se supună absurdului dezumanizant din jur. Ca să nu mai vorbim de pedepsele capitale". Vor fi reparate, vreodată, juridic, dar și moral, aceste numeroase, mîrșave injustiții, proferate și aplicate în numele poporului și totdeauna cu unanimitate de voturi? (Convorbiri literare, nr. 7, iulie, 1998) NOUA MITOLOGIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tensiune provocată de criza economică din jurul anului 1930, de către germanii KARL JASPERS (1883-1989) și MARTIN HEIDEGGER (1889-1976), de francezii GABRIEL MARCEL (1889-1973) și JEAN-PAUL SARTRE (1905-1980). În deceniile următoare, existențialismul s-a definit ca o filosofie neliniștită de unele consecințe dezumanizante ale progresului tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane constă în năzuința de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adică vulnerabil, destinat să moară. În filmul lui Tarkovsky, Stalker, la un moment dat personajul principal spune : slăbiciunea, fragilitatea, înseamnă frăgezime și viață ; puterea, asprimea, înseamnă rigiditate și moarte. Eugen Ionescu a denunțat mereu, încă din tinerețe, cultul forței ca dezumanizant și a combătut ca stupidă și falsă teoria că totul în lume se decide numai prin raportul de forțe. În teoria aceasta nu cred decât imbecilii, impotenții morali, idolatrii, adoratorii minciunii. Exaltarea energiei și dominației, a pretinsei „vitalități”, nu duce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lăcomia corporatistă a celor bogați”. O altă soluție budistă la problemele sociale cauzate de sistem este meditația. Ea oferă posibilitatea creșterii stăpânirii de sine, a compasiunii și a altruismului. Menține sănătatea și tonusul necesare unei munci sociale solicitante și, deseori, dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
prin voința arbitrară a admi nistrației statului au apărut odată cu Statul Național-Legionar. Practic, instaurarea legionarilor la conducere a adus la nivelul puterii centrale și locale din România posibilitatea de a transforma antisemitismul simbolic în decizii sau acțiuni cu efecte directe, dezumanizante pentru evrei. Membri ai Mișcării Legionare instalați în primării sau prefecturi au dispus, după bunul plac, ca evreii să fie adunați și obligați la diverse munci considerate a fi în folosul comunității. Matatias Carp, în Cartea neagră, prezintă mai multe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mari ale discriminării evreilor din România. A blocat accesul pentru toți bărbații evrei cu vârsta între 18 și 50 de ani la îndeplinirea unei îndatoriri patriotice importante. Un serviciu al onoarei s-a transformat într-o obligație stigmatizantă, umilitoare și dezumanizantă. Munca obștească obligatorie a cunoscut în cei peste trei ani și jumătate de existență mai multe reglementări cu putere de lege la care s-au adăugat regulamente și instrucțiuni de aplicare, organizări și reorganizări instituționale. Responsabilitatea covârșitoare revine armatei (doc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o predispoziție spre acte criminale. Modul În care este perceput romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup etnic să se schimbe, atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele administrative și juridice ale statului român ce ar putea să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor din România, indiferent de apartenența etnică? Care este gradul de implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
adverse, devenind modele pentru alții (de exemplu, Eleanor Roosevelt); 11) eroi birocrați, conducători ai unor organizații mari, care au rezistat unor presiuni intense (Louis Pasteur, Edward Tolman, Barry Marshall); 12) cei care au conștiința că au participat la acțiuni ilegale, dezumanizante, dar mărturisesc acest lucru fără a urmări vreo recompensă (de exemplu, Joe Darby, care a raportat fărădelegile de la închisoarea Abu Ghraib). Tabelul cu cele 12 tipuri de eroi poate fi completat cu alte nume. Personal, l-aș include și pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mare de respondenți (o treime) care nu au o definiție a durerii ceea ce semnifica nu doar lipsa de pregătire în acest domeniu, ci și lipsa de reflecție cu privire la acest subiect cu care se confruntă zilnic, într-o rutină insensibilă și dezumanizantă. Mulți respondenți consideră că durerea ține de starea psihică și deci nu intră în „obiectul muncii lor”. De aceea, ei consideră că exprimarea durerii, locul potrivit de exprimare a ei, este mai ales în cadrul familiei și între prieteni. Considerarea durerii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în zona Canalului Mânecii, între altele. În mai multe țări, inclusiv în Ungaria, au fost introduse măsuri legislative specifice care încalcă legile naționale, dreptul internațional și drepturile refugiaților. Adesea media apropiată de cercurile guvernamentale reprezintă refugiații într-un fel umilitor și dezumanizant; afișe xenofobe apar pe străzi și anchete xenofobe sunt trimise oamenilor pentru completare. Există până și extremiști care propun ca refugiații să fie vătămați fizic. Între timp, statele afectate nu sunt capabile să acționeze comun și coordonat, dorind să acorde
Organizațiile progresiste maghiare cer politici adecvate pentru refugiați () [Corola-website/Science/296078_a_297407]
-
în picioare pentru perioade foarte lungi, ca și amenințările cu arestarea și executarea membrilor familiilor acuzaților. De exemplu, fiul de 16 ani al lui Kamenev a fost arestat și a fost acuzat de terorism. După luni de introgatorii și presiuni dezumanizante, acuzații erau epuizați și duși la disperare. Zinoviev și Kamenev au cerut drept condiție a "mărturisirilor autoincriminatorii" o garanție directă a Politburo-ului că li se vor cruța viețile și familiile lor vor fi eliberate. Ei nu au obținut decât de
Procesele de la Moscova () [Corola-website/Science/299648_a_300977]
-
Whistler într-un articol cu ocazia unei expoziții că "aruncă un vas de vopsele în fața publicului". Obstinația de a nu pierde legătura cu trecutul l-a determinat să exercite o critică radicală a procesului de industrializare, ca și a efectelor dezumanizante pe care acesta le implică. Spirit utopic, Ruskin nu a ezitat să preconizeze întoarcerea la vârsta breslelor meșteșugărești, încurajând activitatea artizanală, în total dispreț față de realizările tehnologiei. Revolta lui era și una de ordin moral, nu numai economic și estetic
John Ruskin () [Corola-website/Science/299079_a_300408]
-
retragere pasivă. Joyce însuși afirma într-o scrisoare: „Voi numi seria "Oameni din Dublin" ca să trădez sufletul [...] acelei paralizii pe care mulți o consideră un oraș”. Personajele volumului sunt angrenate, mai mult sau mai puțin, într-o formă de sedentarism dezumanizant, par condamnate la inacțiune chiar în momentele care le-ar fi putut aduce fericirea. În "Eveline", eroina își privește nehotărâtă și neputincioasă iubitul, neștiind dacă să emigreze cu el în America sau să rămână în Irlanda, alături de familie. În port
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de Mihaela MichailovGuillermo Gómez-Peňa1</a></sup>, unul dintre cei mai provocatori artiști ai anilor ˈ90, analizează constant în performance-urile sale problematici de-coloniale, radical critice la adresa „teritoriilor ocupate” ale corpurilor prin impunerea unor politici de apropriere dezumanizantă și distrugere identitară, la adresa unor sisteme de reproducere artistică și unor festivaluri mainstream care fetișizează arta vandabilă, și la adresa unei arte politice prin care pozițiile de autoritate sunt relegitimate.</p> Interesat de dimensiunea emancipatorie a performării corpului și de construcția
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
Și, dacă nu-i place ce vede și-l pune prea rău pe gânduri, riscăm să nu ne recuperăm banii, or, asta e tot ce contează, hai să fim cinstiți! O încercare de depășire a acestei perspective foarte cinice și dezumanizante este brusc taxata că ”totalitarism de stânga”. Adică o artă implicată la modul asumat în politică și în generarea unui progres social este o artă împotriva căreia trebuie să luptăm exact ca și pe timpul comunismului. Și ce e curios este
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
dinamici violente, este ceea ce anulează, în <strong>Toni Erdmann</strong>, potențialul emancipator. După cum observă foarte corect Gorzo și Lazăr, „nu s-a schimbat mare lucru - nici violarea etichetei prin dezbrăcare, nici sabotajul prin clovnerie nu sînt arme eficiente împotriva forțelor dezumanizante pe care le descrie filmul”. Or, în aceste condiții, Gorzo și Lazăr încearcă să ne convingă că rezolvările găsite de Ade, într-un film care normalizează, prin edulcorare și banalizare, sărăcia și bogăția, și susține destul de explicit că singurele schimbări
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Replica sarcastică a tatălui care îi repetă fiicei cât de bine se descurcă pe postul ei atrage atenția tocmai asupra naturii morale controversate a jobului, însă acest aspect rămâne un fir narativ fără continuitate. Pentru Winfried, salvarea de acest scenariu dezumanizant este umorul, însă în realitate râsul nu e o salvare propriu-zisă. ci mai degrabă o portiță prin care se strecoară doar Ines. Așa cum însăși protagonista punctează într-o conversație cu tatăl ei, umorul nu-i poate salva pe cei care
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]