192 matches
-
voia întâmplării alte câteva bărci cu tineri îndrăgostiți care lăsaseră vâslele deoparte și se sărutau, contopiți parcă cu freamătul codrului și șoaptele apelor. Pătru îi privi cu admirație, apoi, după câteva clipe de reverie privirea îi alunecă agale pe coapsele dezvelite ale soției și atunci parcă resimți fiorii dragostei. Privirile învăluiră voluptoase trupul frumos conturat al femeii, cu sânii îmbietori și ostentativi ce-i jucau la orice mișcare pe sub decolteul fără sutien. O dorință posesivă puse stăpânire pe el și din
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
față de scris are valoare de domesticire a cărnii și de reprimare a unui anumit libido comunitar; ca și cum cei ce alcătuiau elita urbană ar fi fost siliți să ascundă tot adevărul trupurilor și limbajul gesturilor pentru a putea redescoperi singuri corpul dezvelit al cuvîntului lui Dumnezeu. Și este adevărat că protestanții nu sînt niște petrecăreți înnăscuți. Tipărirea semnelor prejudiciază expresia sufletelor; Rousseau, cetățean al Genevei, va trăi sfîșiat între lege și sărbătoare. După frenezia vitală a unui Ev Mediu foarte decăzut, secolul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și lumea externă. Pudoarea este corelată corporal cu spațiul intim al persoanei. Acesta din urmă delimitează zona unui tabu corporal. El se dezvăluie numai Într-o situație de reciprocitate a intimității acceptate de două persoane. În cazul În care este „dezvelită public”, avem de-a face cu trei situații care implica fiecare semnificații psiho-morale și circumstanțiale diferite: aă examenul medical este o anulare a pudorii cu caracter de necesitate, dictată de observarea directă a corpului persoanei bolnave, dar care Își păstrează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ambarcațiunea! strigă Starbuck. Privește-ți ambarcațiunea, bătrîne! Harponul lui Ahab - cel făurit în forja lui Perth - rămăsese bine înfipt la prova ambarcațiunii, prelungindu-se dincolo de ea, dar talazul care sfărîmase fundul ambarcațiunii smulsese teaca de piele a harponului; din vîrful dezvelit al acestuia, țîșni deodată o flacără lividă, ca o limbă de șarpe. în vreme ce harponul ardea în tăcere, Starbuck îl apucă pe Ahab de braț și-i strigă: Ă Dumnezeu îți stă împotrivă, bătrîne! Renunță! Expediția asta a început prost și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ne-am născut. / Totul fusese înainte. / Timpul se făcuse bătrân și rău, / era un golem de lut, / enorm, fără minte, / înainte legănându-se, / și sugruma tot ce era încă viu, / sugruma cu laba lui moale, mâloasă. / Ne aflam acolo, goi, dezveliți, / ca niște melci fără casă, / în calea sa. / Undeva, departe, aproape, / trebuia să existe alt spațiu, / alt timp. / Trebuia să găsesc, trebuia...” Maniera poetică se revizuiește radical, imagistica se modifică, reapar elementele vegetale (flori, arbori, iarbă, ferigi, fructe), iar metafora
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Întunecate, Încercând să fie mai rapid decât contracțiile ei... ...iar Zizmo străbate gheața În viteză. Acul vitezometrului se ridică. Motorul duduie. Lanțurile de pe cauciucuri lasă o dâră Învolburată În zăpadă. Packardul se avântă În beznă, alunecând pe porțiunile de gheață dezvelită și derapând cu spatele. ― Ați pus-o la cale amândoi? strigă Jimmy. Ca Lina să se mărite cu un cetățean american și să Îți fie garant? ― Despre ce vorbești? Bunicul meu Încerca să rămână rațional. ― Când te-ai Însurat tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu un glas melodios, cu un timbru ușor, tremurător, franțuzesc. Răspunsul, cu toate că încetișor, era dat fără ezitare, întreg, explicit. Însă cu tot glasul franțuzesc și sigur, picioarele dezvelite și fardul mi se păruseră exagerate. Și în altă sală, în aceeași zi, impresie diferită. Pe neașteptate o zării la spatele meu. Într-o bluză albă, capul ei mi se păru mic, cu părul, din cauza căldurii, ud de transpirație și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
dovleci, schelete, păianjeni. Totul trebuie să culmineze cu seara de 31 octombrie, când copiii merg din casă în casă să amenințe și să sperie. Gazda, ca să scape de micile blestemății deghizate în toate chipurile, le dă bomboane bune, învelite. Bomboanele dezvelite nu mai sunt apreciate fiindcă unii cetățeni sadici au pus în ele ace de gămălie. Ce minte turbată! Probabilitatea să se fi ivit la ușa mea copii era foarte mică și eu nu am fost acasă. De obicei, copiii merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai puțini la număr, nu mai înțelegeau nimic. Începuse tăvălugul, meșteșugit și programat. Marga Popescu își puse picioarele unul peste altul, că în mișcarea scurtă a schimbării i se văzu, parcă întâia dată, poate chiar întâia dată, drumul, în parte dezvelit, în parte ghicit, al coapselor, cu linii perfecte, că fără să vreau îmi ridicai ochii către ea, întrebând-o: „Cine ești?”, dar fără să audă, vorbeam în mine, ușor tulburat. „De ce ai venit să mă feliciți, schimbându-ți programul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cheie, puncte de răscruce în timp, cele care ne călăuzesc de-a lungul vreunei linii de flux. în caz că înțelegi ce vreau să spun. Vultur-în-Zbor clătină din cap - nu - în timp ce se uita atent la cel de-al doilea glob de cristal dezvelit. Globul nu era umplut cu apă, ci cu un fel de fum. — Mă tem că îți arată întotdeauna lucrurile printr-un abur ușor, spuse Grimus. Ah, dar tu nu înțelegi! Hai să mă refer la niște incidente pe care ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Eftimiu tolănit pe un fel de sofa, cu o fetișcană tot roind în jurul lui. Mi s-a părut atât de orbitoare femeiușca aceea, într-o fustiță mai mult decât scurtă, cu o bluză cu decolteu larg, lăsându-i sânii aproape dezveliți, încât nu-mi dezlipeam ochii de pe silueta ei fremătătoare. Știu că Eftimiu mi-a vorbit ceva tot despre Moarte, era plictisit, poate chiar bolnav. Rostea rar cuvintele, parcă le mlădia voluptuos, cu r-uri parșive, insinuante, cu vocale răsunătoare, perverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din camere și de pe coridoare, pînă cînd căzuse moartă În camera ei de la ultimul cat. Mobilul, potrivit poliției, Îl constituise gelozia. Pe cît se pare, În clipa morții, nevasta potentatului era Însărcinată. Marisela, se spunea, desenase un craniu pe pintecele dezvelit al doamnei, cu ceară roșie fierbinte. Cazul, asemenea buzelor domnului Jausá, rămase pecetluit pentru totdeauna cîteva luni mai tîrziu. Lumea bună din Barcelona comenta că niciodată nu se mai Întîmplase așa ceva În istoria orașului și că oamenii absolut mizerabili care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prind pe plăcile sensibile, ci dau clișee voalate, atunci când nu privești printr-un interes viu. Pentru acel care e un locuitor indiferent, care nu și-a pus acolo mobilul existenței, realitatea orașului are încă o membrană învăluitoare și defensivă; pe când dezvelită, dă acelui care își converge spre ea tot sufle! ui, o ating, TO vie. Mini se opri un minut, întrebîndu-se dacă vroia să cotească pe aci sau pe dincolo. Xu. Cetatea ei vie nu o clădise un păstor!. Un călător
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ușă. Nu sunt alți clienți, așa că toate femeile sunt în salon, beau ceai și ronțăie dulciuri cu nucă de cocos. Un rând de fețe zâmbitoare care ronțăie. Bridgeman bate din palme fericit la vederea unei astfel de expoziții de carne dezvelită și imediat o trage de pe canapea pe Tereza, care le depășește în volum pe toate aceste consumatoare de binge și o duce într-unul din dormitoarele cu perdele de mărgele. Bobby străbate salonul în sus și-n jos, fumând gânditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. 4. Orice bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său. 5. Dimpotrivă, orice femeie, care se roagă sau proorocește cu capul dezvelit, își necinstește capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă. 6. Dacă o femeie nu se învelește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învelească. 7. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12. Căci dacă femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie și toate sunt de la Dumnezeu. 13. Judecați voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu dezvelită? 14. Nu vă învață chiar și firea că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15. pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i-a fost dat ca învelitoare a capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
trezit de dimineață: Slavă Domnului c-a fost doar un vis. M-am prăbușit pe partea cealaltă, ca să apăs butonul de închidere a alarmei de la ceas. Începuse să sune tocmai când Vivian zbura către mine, cu niște colți de vampir dezveliți, țipând din cauza incapacității mele de a edita un manuscris redactat, în întregime, în sanscrită. Al doilea gând: O să vomit. Am ajuns în baie dintr-un singur salt. Un avantaj, deseori uitat, al faptului că locuiești într-o cutie de pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
imediata, în chiar aceeași dimineață. Se trezise demult, moolesit, buimac.. A des-închis ochii, a întins mâna spre deșteptătorul care nu sunase. Mâna a tremurat pe conturul ceasului, a recăzut lângă cearșaful boțit ghem pe dușumea, la marginea patului. Dormise gol, dezvelit. Își amintea că noaptea ieșise, parcă, pe pragul casei, să se aerisească. Noapte tulbure, încărcată de vise bizare, gonite, odată cu bezna. Se simțea obosit, greoi. Abia după vreo oră recunoscu masa vraiște, fereastra deschisă, papucii. Intrase, până la urmă, în baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
semănat cu nopțile de altădată tot atât cât seamănă chipurile lor de azi cu cele din fotografie. Dar sunt tot ei, chiar dacă trupurile și-au pierdut mirosurile de care se rușinau altădată și nu le mai face plăcere să stea dezveliți, În plină lumină. * —De câteva ori m-am trezit când cineva Întredeschidea ușa și rămânea În prag. Tu știi ce somn ușor am, chiar dacă mi se mai Întâmplă să sforăi câte puțin. Să fi bătut În ușă, să fi tușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
alea la creșă, că mi-e și frică să-l mai dau, da’ n-am încotro... Ce dracu’ să facă? Le știu io și p-alea de la creșă, stă toată ziua la țigări și cafele și lasă copiii neschimbați și dezveliți, vai de mama lor. Mie-mi spui? Sunt pățită cu fata... — N-am decât să stau cu el acasă până o mai crește nițel. Pă banii cui? Copil mi-a trebuit, nășico, așa-i că mă doare-n cur de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
greu, mi se pare că ziua a ajuns deja la final, mă simt atât de obosită, însă mai sunt încă destule ore istovitoare până la noapte. Mă întorc în dormitor, mă așez în tăcere lângă pat și examinez trupul lui frumos, dezvelit și împietrit într-un gest plin de candoare, un trup care nu are nimic de ascuns. Îmi amintesc de trupul acesta încă de pe vremea când eram foarte tineri, când era chiar mai micuț decât trupul meu, micuț ca un bobocel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
anumită strălucire, un ruj pe care fără doar și poate nu-l găseai pe toate drumurile. Apoi zâmbetul ei se restrânse cumva, buzele îi reacoperiră dinții pe jumătate; și la drept vorbind, mai tot timpul dinții ei rămâneau un pic dezveliți. Asta era o noutate în aspectul ei; Paul nu-i remarcase această caracteristică la școală. Ai pe cineva, Paul? îl întrebă ea. Întrebarea iscă în sufletul lui Paul o neliniște vagă. Ba nu, nu vagă acută chiar. Răspunse, emoționat: Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
câmpia nearată cât vezi cu ochii a Beșilegilor de Jos aleargă un mânz. Aleargă normal, ca orice mânz normal. E personajul nostru cabalin. Se oprește, adulmecă în jur și nesimțind nici puterea presei, nici puterea Puterii, mihotește scurt, cu dinții dezveliți a râs și... întinzând o superbă pereche de aripi se ridică spre cer. Alături de el, la fel de liber și fericit, plutește Mișu Bobârnatu, fostul șef de rubrică la Expresul Național. MILIONARII Fie-mi îngăduit să adresez de la bun început un salut
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ton de comandă: — Iar acum mi-e foarte frig și oarecum frică! Veioza se stinse. Lanark sări pe podeaua lustruită, alunecă, se părbuși și se tîrî spre patul bărbatului. O lumină perlată dinspre fereastră trecu pe deasupra corpului, rășchirat, pe jumătate dezvelit, capul și gîtul atîrnîndu-și dincolo de marginea saltelei, și cu un braț măturînd podeaua. O pată întunecată se lățea pe bandajul din care fusese smuls tubul de cauciuc. Lanark alergă spre patul lui, înșfăcă radioul și apăsă pe buton: — Aduceți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O dată o răsturna ucenicul, că era vârlav, și-i mușca țâțele. Mielușică se făcea văduva. Paraschiv dărâma patul cu ea. - Maică Precistă! se închina femeia. În așternutul răposatului! Și-i mai da sfârcurile și-l aprindea. Spre ziuă o lăsa dezvelită, horăind. Îl scula pe Gheorghe. Se apucau să strângă cămășile, cearșafurile, plapuma și rufele din lada de zestre. Făceau două baloturi, le înnodau bine - văduva, moartă-n somn, nu-i simțea. Prin geamuri cădea lumina zorilor. Se auzeau cocoșii. 157
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]