239 matches
-
spatele. Îl aud chemând-o pe asistentă, dobitoaca asta cretină nu mă lasă în pace, mă hărțuiește, dați-o afară de aici. Când asistenta ajunge la noi, pe chipul ei se poate citi aceeași expresie de politețe, mă grăbesc să mă dezvinovățesc, ca și când ar fi o profesoară venită să despartă doi copii care s-au luat la harță, l-am întrebat doar ce i s-a întâmplat, iar ea îmi zâmbește, nu vă faceți griji, este rău cu oricine încearcă să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și cu glas mai ursuz ca totdeauna, aruncă în obraz primarului că până mai deunăzi și el a spus că nu-i bine ce face Luca, iar azi o întoarce pentru că simte rost de chilipir. Pravilă se roși, răcni, se dezvinovăți, dar Toader Strîmbu îi acoperi glasul, strigând din tindă: ― Decât să umblați împotriva sărăcimii, mai bine ne-am duce cu toții la boierii cei mari să-i rugăm să împartă moșia la oameni, dacă tot nu-i mai trebuiește cucoanei și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Parcă a fost vorba că mâncăm din aceeași prăjitură. Hai, îndrăznește. Ai vreo reținere? Poți să iei din partea de care nu m-am atins. Dar să știi că nu sunt contagioasă. Absolut deloc. Paul fu din nou nevoit să se dezvinovățească; în clipa următoare întinse mâna și luă cu lingurița, ostentativ, chiar din locul unde lingurița Getei săpase adânc în prăjitură. Geta îi urmări atent fața și păru să găsească în gestul lui vitejesc și precipitat un nou motiv să se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acțiunii persoanei, ci este rezultatul unui întreg complex de factori care condiționează persoana: istoria acesteia, contextul în care se află, precum și zona inconștientă a acesteia. Dar, astfel, este condiționată libertatea și deplina opțiune a persoanei, formându-se tendința de a dezvinovăți omul de toate greșelile și păcatele sale. Păcatul, din această perspectivă, poate fi scuzabil, fiind interpretat drept o consecință a temperamentului sau a structurii emotive ce caracterizează persoana în cauză; b) „teleologia persoanei” - concept care susține faptul că, pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a dat o cină mare, și a poftit pe mulți. 17. La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiți: "Veniți, căci iată că toate sunt gata." 18. Dar toți, parcă fuseseră vorbiți, au început să se dezvinovățească. Cel dintîi i-a zis: Am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd, rogu-te să mă ierți." 19. Un altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc: iartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
înlănțuia din nou, storcind trupurilor vlaga până la sleire. Mi-aduc aminte că într-un moment de relaxare Mihaela îmi șopti la ureche: ― Nu te-am înșelat, Dor... Dor... N-a fost decât o năpastă la mijloc... Tăceam. Încerca să se dezvinovățească, să-și justifice infidelitatea, tincturînd-o fără necesitate și cu puțin tragism. Trudă zadarnică! Mai convingătoare decât orice argument pleda pentru cauza ei chiar situația în care ne găseam: era a mea din cap până-n călcâie și își trăda cu mine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai ții la ea... Trebuia să mă apăr, să-i dovedesc că se înșală, că am iubit-o pe sora ei tot atât cât mă iubise ea, poate chiar mai mult. La ce-bun. Ce-aș fi câștigat dacă mă dezvinovățeam invocând nu numai dovezile pe care le cunoștea Alexa, ci însăși evidența? Și ce pierdeam rămânând vinovat față de ea? Mihaela nu mai era pe lume și această plecare fără întoarcere făcea zadarnică, fără sens, orice susținere. M-am ridicat să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
care a făcut să ni se despartă drumurile pentru totdeauna. Dar nu vinovată fiindcă te-am înșelat, așa cum ai crezut mereu, ci numai pentru că am nutrit nebunescul gând de a te înșela. Să nu-ți închipui că încerc să mă dezvinovățesc. La ce bun? În fața veșniciei, omul leapădă masca minciunii și ipocriziei și simte nevoia unei purificări desăvârșite, pe care nu ți-o dă decât spovedania sinceră, deznădăjduită. E ceea ce se întîmplă cu mine, acum ― în pragul unei lumi necunoscute. Dar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
spășit: și azi îmi bubuie mustrător în minte cele trei cuvinte pe care mi le-a înfipt în auz Antonie Plămădeală în primăvara lui 1991 la Sâmbăta de Sus. Eu îl tot hărțuiam pe teme de colaboraționism ceaușist. El se dezvinovățea senin, cum că a slujit Biserica, ideea creștină, nu buzunarul propriu. În fine, zice el, și-mi face semn către sutele de credincioși care așteptau cu lingura-n aer semnul de cuminecare al Păstorului: „Oamenii trebuie conduși“. Adăugând în șoaptă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în mijlocul impresiilor de acolo. [VERONICA MICLE] 9/1 1879 Titi al meu, Mai nu îndrăznesc a-ți scrie, atâta mi-e teamă că vei fi supărat pe mine pentru că nu ți-am scris până acuma. Nu voi deloc să mă dezvinovățesc, căci în adevăr nu sunt vinovată; adevărata cauză e că, întîi, n-am avut timp liber, a doua, am fost trei săptămâni // bolnavă. Eu știu că ești supărat pe mine, dar mai știu și alta, adică că tu te vei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mîna scoasă afară, printre degetele desfăcute și Întinse vedea alergînd fațadele luminate ale caselor, Își trăgea apoi iute brațul Înapoi ca să nu se ridice mai departe În noapte la fel ca avionul, da, darling, bună idee. Se Întorcea să se dezvinovățească, să-i spună lui Bobby că e mai bine să nu vină, Juan Lucas și cu ea o să se Întoarcă tîrziu, el trebuia să se scoale devreme ca să Învețe. Termina cu Bobby și Îl descoperea pe Julius, acum ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e mai bine să nu vină, Juan Lucas și cu ea o să se Întoarcă tîrziu, el trebuia să se scoale devreme ca să Învețe. Termina cu Bobby și Îl descoperea pe Julius, acum ce să-i spună și lui ca să se dezvinovățească?, se Întorcea liniștită văzîndu-l complet absorbit În gînduri, ca la aeroport, Își amintea atunci că de fapt nici nu-și luase rămas-bun de la Santiago și de la Lester, acum nu-și mai punea Întrebări fiindcă San Isidro, casele luminate Îi atrăgeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se mută discuția la frondă provincială, dacă încerci să o ataci pe asta din urmă, constați că nu o mai poți prinde din urmă, a devenit expresie a frustrării unor necunoscuți care vor să iasă în față, încerci să te dezvinovățești și deodată constați că altul este subiectul discuției, anume că autoritatea statului este în discuție, apoi iarăși problema cu faptul că ești manipulat de unguri în beneficiul lor și că la orizont, implacabil, pândește regiunea autonomă maghiară care ar fi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pară un vânător cu experiență și crezuse că va reuși. Se ținuse tare până atunci, dar cedase.. ― N-am dormit azi noapte din pricina astmului, s-a scuzat el, jenat, când și-a mai revenit. De ce țin oare oamenii să se dezvinovățească pentru faptul că nu sânt destul de ticăloși? Mințea, evident. După care, ca să se liniștească, s-a culcat pe iarbă, privind cerul fără să mai zică nimic. Pățania lui Dinu a avut un efect ciudat asupra mea; mi-a insuflat o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
execute ordinele pe care i le dau caracterele noastre. Am uitat însă destul de repede acest gând. Dar nu cumva încep să mă justific? Când te aperi, te micșorezi. Pentru asta nu merită să "miști nici un deget. Destui se apără, se dezvinovățesc de dimineața până seara, își plâng de milă, încît te întrebi, dacă toți se dezvinovățesc unde dracul sânt vinovații? nu țin să le sporesc numărul, ratând astfel și ultima mea șansă de a ieși din mediocritate. Odată, i-am spus
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
gând. Dar nu cumva încep să mă justific? Când te aperi, te micșorezi. Pentru asta nu merită să "miști nici un deget. Destui se apără, se dezvinovățesc de dimineața până seara, își plâng de milă, încît te întrebi, dacă toți se dezvinovățesc unde dracul sânt vinovații? nu țin să le sporesc numărul, ratând astfel și ultima mea șansă de a ieși din mediocritate. Odată, i-am spus lui Dinu că Dumnezeu nu e inocent față de mine și că nici la Judecata de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi-am încordat voința și mușchii într-o luptă pe care judecătorul, un tip chel și cu aer de copil bosumflat, nici n-o bănuia. Tăceam când mi se puneau întrebări și pentru nimic în lume nu m-aș fi dezvinovățit; ar fi însemnat să-i fac tatei pe plac. Din pricina asta, judecătorul devenea din ce în ce mai pornit, mai nervos, reușind din ce în ce mai greu să-și ascundă enervarea. Habar n-avea că în sala procesului el nu era decât un simplu martor, că adevăratul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o parte din umbră pe mese. Ea pricepuse că în dușmănia lor se cuibărise dorința, că fiecare ar fi vrut s-o răstoarne acolo în praf poate, și stătea cu ochii în pământ, înfruntîndu-i tocmai prin refuzul de a se dezvinovăți. Un puștan obraznic, slab, numai piele și os, cu capul ascuțit ca o pasăre, a venit atunci prin spatele ei și i-a sfâșiat bluza. Marta s-a întors fulgerător și l-a pleznit peste obraz, de l-a podidit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pară un vânător cu experiență și crezuse că va reuși. Se ținuse tare până atunci, dar cedase. — N-am dormit azi noapte din pricina astmului, s-a scuzat el, jenat, când și-a mai revenit. De ce țin oare oamenii să se dezvinovățească pentru faptul că nu sunt destul de ticăloși? Mințea, evident. După care, ca să se liniștească, s-a culcat pe iarbă, privind cerul fără să mai zică nimic. Pățania lui Dinu a avut un efect ciudat asupra mea; mi-a insuflat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
execute ordinele pe care i le dau caracterele noastre. Am uitat însă destul de repede acest gând. Dar nu cumva încep să mă justific? Când te aperi, te micșorezi. Pentru asta nu merită să miști nici un deget. Destui se apără, se dezvinovățesc de dimineața până seara, își plâng de milă, încât te întrebi, dacă toți se dezvinovățesc unde dracul sunt vinovații? nu țin să le sporesc numărul, ratând astfel și ultima mea șansă de a ieși din mediocritate. Odată, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gând. Dar nu cumva încep să mă justific? Când te aperi, te micșorezi. Pentru asta nu merită să miști nici un deget. Destui se apără, se dezvinovățesc de dimineața până seara, își plâng de milă, încât te întrebi, dacă toți se dezvinovățesc unde dracul sunt vinovații? nu țin să le sporesc numărul, ratând astfel și ultima mea șansă de a ieși din mediocritate. Odată, i-am spus lui Dinu că Dumnezeu nu e inocent față de mine și că nici la Judecata de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
mi-am încordat voința și mușchii într-o luptă pe care judecătorul, un tip chel și cu aer de copil bosumflat, nici n-o bănuia. Tăceam când mi se puneau întrebări și pentru nimic în lume nu m-aș fi dezvinovățit; ar fi însemnat să-i fac tatei pe plac. Din pricina asta, judecătorul devenea din ce în ce mai pornit, mai nervos, reușind din ce în ce mai greu să-și ascundă enervarea. Habar n-avea că în sala procesului el nu era decât un simplu martor, că adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
parte din umbră pe mese. Ea pricepuse că în dușmănia lor se cuibărise dorința, că fiecare ar fi vrut s-o răstoarne acolo în praf poate, și stătea cu ochii în pământ, înfruntându-i tocmai prin refuzul de a se dezvinovăți. Un puștan obraznic, slab, numai piele și os, cu capul ascuțit ca o pasăre, a venit atunci prin spatele ei și i-a sfâșiat bluza. Marta s-a întors fulgerător și l-a pleznit peste obraz, de l-a podidit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
era de partea dreptății, puțin probabil să condamne un nevinovat... Așa voia să creadă Endō, care era încă tânăr. Și totuși... Pe măsură ce trecea timpul, Endō distingea printre rândurile scrisorilor fratelui său o disperare din ce în ce mai neagră. „Nu mai vreau să mă dezvinovățesc sau măcar să mai explic. Mi-a adus cineva Biblia... și o citesc. Nu mai vreau să trăiesc pe lumea asta plină de minciuni și de nedreptăți, dar vreau să sper că măcar tu crezi în nevinovăția mea.“ Endō i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu e numai aceea de a fi abjurat. ― Ce păcate îmi mai atribuie lumea? ― Nu te-ai opus în nici un fel filosofiei inchizitorilor. Nu le-ai opus o altă morală. ― Dar filosofia lor este rugul. Eu m-am împotrivit rugului. ― Dezvinovățindu-te. ― Și ce trebuia să fac? ― Să contești rugul ca mod de a gândi. Dacă Roma s-a umplut de cadavre în timpul lui Caligula, a fost pentru că ea a acceptat rațiunea crimei. Altfel, n-ar fi fost posibil ca un
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]