194 matches
-
reflecții pe marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter moral, social etc. Autodidacți cu o vocație enciclopedică ce demonstrează că tradiția CantemirHașdeu încă rodește pe pămîntul românesc, remarcbili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărîmul arheologiei, istoriei, etnografiei, dialectologiei, cei doi învățători din Dăneștii - Vasluiului oferă o carte document, o expresie sintetică și de singulară frumusețe literară a originalului muzeu în care și-au transformat casa. Ceea ce fertilizează întreaga meditație a autorilor și determină crearea unor pagini de autentică
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
inspirație tradiționalistă, prin frumusețea peisajului descris, sensibilitatea sentimentului idilic, mlădierea stilului, versuri ilustrând cadrul naturii pitorești. Poezia doamnei Ghivireac nu este numai artă și frumusețe ci și o fină invitație la liniște, Împăcare, generozitate. Lăzărescu Paul - cercetător științific În domeniul dialectologiei, ziarist, autor la Noul Atlas lingvistic român, autor al lucrărilor: Texte dialectale Oltenia, Muntenia, coautor la Tratatul de dialectologie românească. Colaborează la ziarele Dreptatea, Cotidianul, România Liberă. Este un sprijinător consecvent la „Societatea Culturală Ținutul Herța”. Pavel Vasile - s-a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
nu este numai artă și frumusețe ci și o fină invitație la liniște, Împăcare, generozitate. Lăzărescu Paul - cercetător științific În domeniul dialectologiei, ziarist, autor la Noul Atlas lingvistic român, autor al lucrărilor: Texte dialectale Oltenia, Muntenia, coautor la Tratatul de dialectologie românească. Colaborează la ziarele Dreptatea, Cotidianul, România Liberă. Este un sprijinător consecvent la „Societatea Culturală Ținutul Herța”. Pavel Vasile - s-a născut la Probotești plasa Herța. După o scurtă perioadă de activitatea În regiunea Cernăuți se stabilește la Chișinău. Doctor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
În regiunea Cernăuți se stabilește la Chișinău. Doctor În filologie profesează la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. Cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Moldova ( Basarabia). S-a impus În studii ample de dialectologie În Transnistria, Transcarpatia și În enclavele românești din zona Niprului, Donbas și Caucaz. Are peste 200 publicații În țară și În străinătate. A realizat numeroase hărți lingvistice și a participat la editarea Atlasului Lingvistic Român, pe regiuni. Sion George ( 1822-1892
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fost membru al societății Prietenii Istoriei Literare, al Societății Române de Lingvistică și al Societății de Științe Istorice și Filologice. Unele contribuții le-a semnat Danu Tudor. Ș. unește în activitatea sa, în spiritul școlii lui Ovid Densusianu, preocupările de dialectologie cu cele folcloristice și etnografice. A adus contribuții fundamentale la cercetarea vieții și obiceiurilor pastorale în lucrarea Printre ciobanii din Jina (publicată în revista „Grai și suflet” în 1931-1934 și scrisă în colaborare cu Felician Brânzeu), în care examinează latura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
a unor lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei (1923), Sugestia și aplicațiile ei educative (1924), Tăria și statornicia sufletească. Pilde pentru mari și mici (1927). În domeniul lingvisticii sunt de menționat Introducere în studiul limbii mittelhochdeutsch (germana medievală) (1942), Introducere în dialectologia germană (1943), Deutsche Kulturwörter im Rumänischen (1941), Dicționar german-român (1943) ș.a. Membru al Societății Scriitorilor Români și al altor instituții culturale, a fost distins cu numeroase medalii și decorații. Activitatea de germanist a lui T. cuprinde în special studiul limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
numit conferențiar suplinitor în specialitatea filologie romanică la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. În 1916, a devenit docent, iar în 1922, conferențiar definitiv. Între anii 1927 și 1936, a activat ca profesor titular la Catedra de dialectologie și folclor romanic a aceleiași facultăți. În anul 1938, s-a pensionat pentru limită de vârstă. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Arhiva românească”, „Buletinul Societății Filologice”, „Curentul”, „Grai și suflet”, „Junimea literară”, „Magyar román szemle”, „Noua revistă română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
române. Elementele latine (fasciculele I-IV, 1907-1914) și, cu Gh. Adamescu, al Dicționarului enciclopedic ilustrat „Cartea Românească” (1931). C. este un cercetător erudit, preocupat de cunoașterea și studierea folclorului dintr-o perspectivă interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra literaturii poporane române (1893), demonstrație ale cărei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
în postul de conferențiar la București îi oferă posibilitatea prezentării lecției de deschidere din 19 noiembrie 1913, Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice. Pentru cercetările sale orientate spre folcloristică, ca de altfel și pentru cele privind dialectologia sau istoria limbii, care au necesitat anchete de teren, C. folosește metoda investigației directe, precum și anumite chestionare, între care Chestionarul folcloric (1933), publicat sub auspiciile Institutului de Filologie și Folclor; acesta, îmbogățit, a fost lansat, ulterior, la Seminarul de dialectologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
dialectologia sau istoria limbii, care au necesitat anchete de teren, C. folosește metoda investigației directe, precum și anumite chestionare, între care Chestionarul folcloric (1933), publicat sub auspiciile Institutului de Filologie și Folclor; acesta, îmbogățit, a fost lansat, ulterior, la Seminarul de dialectologie și folclor romanic și este structurat pe câteva capitole tematice ample: Pământul, Apa, Cerul și fenomenele atmosferice, Focul, Interiorul pământului, Flora, fauna, Ființe supranaturale, Neamuri legendare, Neamuri străine, Personalități și tradiții în legătură cu Vechiul și Noul Testament, Tradiții istorice și legendare, Omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
metodologice: „o știință n-ar putea progresa fără să încerce mereu ipoteze nouă”. Cercetările sale sunt susținute de savante demonstrații etimologice. Faptele de cultură sunt analizate dintr-o perspectivă incipientă la noi, a antropologiei culturale. În conformitate cu orientări europene, în cursul Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură (1929-1930), autorul evidențiază rolul psihologiei în studiul limbii. Spirit deschis progresului în cercetarea umanistă, C. oferă lucrări care rămân modele de metodologie și rigoare științifică. SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența țiganilor asupra literaturii poporane române, București, 1893; Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice, București, 1913; Iarba fiarelor. Studii de folclor, București, 1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură, București, 1929-1930; Lumea basmelor, București, 1932; Folclorul român în legătură cu al altor popoare, București, 1933-1934; Privire generală asupra folclorului român în legătură cu al altor popoare, I-II, București, 1933-1935; Folclorul medical român comparat. Privire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
11-20. Munteanu, Eugen, 2013, Hapax legomanea în versiunea "Milescu" a Vechiului Testamnt (Ns. 45), în: Rodica Zafiu/ Adriana Ștefănescu/ Carmen Mîrzea Vasile/ Raluca Brăescu (edit.), Limba română: variație sincronică, variație diacronică. II Stilistică, pragmatică, retorică și argumentare, istoria limbii, filologie, dialectologie. Actele celui de-al 12-lea Colocviu Internațional al Departamentului de Lingvistică (București, 14-5 decembrie 2012), Editura Universității din București, 2013, p. 275-2812. Grant, Robert M., 2001, Early Cristians and Animals, Routledge, New York, 2001. Ursu, N.A., 1976, Dosoftei necunoscut, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de studii și comunicări referitoare la specificul limbii germane vorbite în Transilvania și la interferențele lingvistice româno-germane. Este coautoare a Dicționarului graiurilor săsești. Părăsind țara în 1978, se stabilește în Germania, la Mosbach, mai târziu la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-IV, 1969-1989). Adept al școlii lui Ov. Densusianu (care a pus un deosebit accent pe metoda monografică în studiul graiurilor), cercetătorul realizează una dintre cele mai complete monografii folclorice, zona Vrancei fiind investigată dintr-o perspectivă largă, interdisciplinară. Particularitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
s-au altoit, în numeroase texte, teme din varianta Alecsandri: „însurătoarea alegorică” și „cadrul păstoresc”. Culegeri: Ținutul Vrancei, București, 1930; Folklor din Râmnicul Sărat, I-III, Focșani, 1933-1948; Reflexiuni despre cântecul și versul popular, Focșani, 1946; Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie, I-IV, București, 1969-1989; Cântăreți și povestitori populari. Câteva criterii asupra monografiei folclorice, București, 1980. Ediții: Tradiție și actualitate românească, I-III, Focșani, 1936-1937. Repere bibliografice: N. Iorga, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, RI, 1931, 1-3; Dan Simonescu, „Folklor din Râmnicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
de pe cărare, Bacău, 1972 (în colaborare); Folclor literar vâlcean, introd. edit., Râmnicu Vâlcea, 1979; Folclor literar din Suceava, Iași, 1989. Repere bibliografice: E. Ionașcu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, LR, 1960, 2; Matilda Caragiu Marioțeanu, Traian Cantemir, „Texte istroromâne”, „Fonetică și dialectologie”, 1960, 173-175; Marin Buga, „Folclor literar vâlcean”, ATN, 1979, 4; Datcu, Dicț. etnolog., I, 135-136. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
București, 1962, 4, p.19-28. 6. Avram , A. Sistem general și sistem individual în vorbirea copilului, București, Editura Academiei R.S.R., 4, 1962, p. 19-28. 7. Avram, A. Observații asupra duratei sunetelor în limba română în legătură cu înălțimea și intensitatea. Fonetică și Dialectologie, Editura Academiei R.S.R., 7, 1971, P. 51-83. 8. Avram, A. Voyelles nasales et diphtongues. Estrato di Richerce Linguistiche, Roma, VI, 1974 p. 289-295. 9. Avram, A. Remarques sur la substitution des sons dans le langage enfantin. Procedings of the Phonetic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în 2004, cuprinde 184 de unități școlare, din care 14 licee și colegii și 163 de școli generale (datele provin din aceeași lucrare a lui Corneliu Stoica). Se adaugă biserici, mănăstiri și monumente istorice. În ceea ce privește structura populației, cu implicații în dialectologie și toponimie, o problemă importantă și mult discutată o reprezintă originea ceangăilor, cei mai numeroși fiind trăitori în județul Bacău. Cercetările semnate de Dumitru Mărtinaș ( Originea ceangăilor din Moldova ), I. H. Ciubotaru (Catolicii din Moldova) și ale altor folcloriști, etnografi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
hîrtii! La rusă sînt mai puțini concurenți, ca și la latină! Te vei gîndi tu mai bine cum să faci! Eu tocmai am primit programa pentru anul III! Am cîteva examene aiurea, încîlcite din perspectiva preocupărilor mele actuale (economie politică, dialectologie). Aștept vacanța! Iubesc diverse femei, dar nu pot renunța la T. (timp în care ea a cam renunțat la mine!). M-am săturat de singurătate! Aștept să plec la București mai multe zile, după Anul nou! Și aș vrea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
definitiv al Sibiu. E librar acolo. Am probleme cu iubita mea, puștoaica. Sper să nu iasă un dezastru. Nu vreau nici copii și nici căsnicie. Recunosc: sînt oarecum crispat. La Iași a fost în regulă! Am dat trei examene (sintaxa, dialectologia și psihologia). Ultimele două le-am luat cu 10, primul l-am picat (cu țăcănitul acela de C. Dumitriu și gramatica-i contestatară!). Nu-i nimic. Între timp, prietenul meu (!) Radu Călin Cristea a publicat în FAMILIA nr. 4 un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-ți reiei obsesiile fără a pica în manierism, deși eu unul cred că toți marii poeți, sau, în orice caz, poeții adevărați au fost manieriști în propria-le formulă. Mi-a revenit și gustul pentru citit în vederea examenelor. Citesc la dialectologie. Nu prea rețin, observ, dar îmi place! Tot ceea ce e oarecum nou și nesfîrșit îmi place. Îmi place pînă ce mă satur și de aceasta. Nu știu dacă ne vom găsi vreodată mulțumiți în ceva. Eu, acum, de cînd cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care ni le ofeream pentru fumat. Îngurgita nesățios cunoștințe și rezultatele se vedeau: examenele le lua pe toate cu brio și mărturisesc că-l invidiam pentru cât de bine se descurca la discipline mai tuturor repugnante, ca slava veche sau dialectologia. Cursul de lingvistică romanică al lui Iorgu Iordan, de opt sute de pagini, constituia pentru mulți o tortură. Nu și pentru Velea, ale cărui răspunsuri la examene bătrânul profesor, de toți temut, le nota întotdeauna cu nota maximă. Într-o zi
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean", în: V. Rusu (coord.), Tratat de dialectologie românească, Craiova, Scrisul românesc, p. 163-208. Iordan, I., 1937, Gramatică limbii române, București, Editura Cartea Românească. Iordan, I., 1948, Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", ed. a II-a, București Socec; ed. I: 1943. Iordan, I., 1956, Limba romînă
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
născut la 5 octombrie 1941, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Al. I. Cuza din Iași, în anul 1965. A fost încadrat, după o scurtă experiență didactică în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, în colectivul de dialectologie al Institutului de Filologie Romană A. Philippide din Iași (1967). Cercetător principal gradul I și secretar științific al Institutului din anul 1985. Doctor în filologie din anul 1982, cu teza Terminologia fierăriei în mediul rural din Moldova și Bucovina. Coautor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]