173 matches
-
Vasile Costache, vii situate în vatra satului din moment ce se specifică localizarea lor „din sus de moara dumnealui paharnicului”, iar moara nu putea fi decât pe apa Bârladului, în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între numeroasele valori materiale consemnate, aflăm că dispunea încă de un mare număr de stupi, din moment ce lăsa fiecăruia dintre cei șapte urmași ai săi câte 200 stupi, iar fiicei mai mici, fiind nemăritată și neînzestrată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar exemplul dat ne îndreptățește să afirmăm că existau la Umbrărești țărani cu gospodării bine întemeiate, cu avere consistentă în diverse obiecte și nu în bani. Spicuim acum câteva date dintr-o diată (testament), făcută puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se poate desprinde cum arăta gospodăria unui sătean de stare materială mijlocie. El lăsa moștenire „o casă cumpărată de la preotul Ilie”, destul de încăpătoare, cu mai mult de două camere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu apar ca ceea ce de fapt erau, „ființe de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești”, în afara celor dați zestre anterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e una de juriști din tată în fiu și stă bine: casă la Iași, moșie la Medeleni. Un avocat apare în Titanic Vals unde un testament este falsificat în scopuri nobile de Spirache, moștenitor legal de altfel. El inventează o diată care atribuie succesiunea primului copil ce se va naște în familia defunctului său frate și cu acastă stratagemă izbutește pacificarea familiei. În Craii... un testament nenorocește familia lui Mișu Nachmanson. Mișu moare, dar face testament în favoarea Rașelei, nevastă-sa mult
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ar fi fost pedepsită la școală, ne asigură ea și implicit G.Călinescu. Ștefan Gheorghidiu e un student cu lecturi filosofice, dar și literare. Tras în piept de unchiul rapace, în legătură cu interpretarea unui testament, el găsește puteri să compare situația diatei cu obscuritățile lui Kant, care e dificil din exces de preciziune. Tot el îi face nevestei un curs scurt de filosofie în patul conjugal, scenă rămasă de pomină. Apoi se miră că ea îl părăsește pentru un ins mai primitiv
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta numele de Petrimănești (p.63) dar valoare mai mare are tocmai faptul neevidențiat că încă de la 21 martie, 1809 prin Diata dată de boierul Iordachi Balș era stabilit acest lucru (Uricarul, vol. XI, p.322-336). Apoi a vorbi despre reformele administrativ-teritoriale din 1830 și despre împărțirea satelor pe jude țe, când acestea din urmă apar după 1864 (p.143 144) numai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
moral etc. al personajului ales, prin rapor tare la conflictul/conflictele din opera dramatică studiată; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/citate/secvențe comentate; - ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale operei dramatice stu diate semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict dramatic relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici dramatice, limbaje scenice, re gistre stilistice, indicații regizorale, modalități de caracterizare a personajului dramatic, limbajul personajelor etc.); - susținerea unei opinii despre modul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Din această paranteză trebuie să reținem că la 1807, cînd s-a făcut însemnarea de pe cartea numită Mărgăritare, Vasile Iurașcu era om de încredere, administrator, pe moșiile marelui vistier Iordache Balș. La 1809, martie 21, vistiernicul Iordache Balș își scrie diata și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași diată, vistier nicul Iordache Balș obligă pe fiul său, Alecu, să întrețină o școală, la Dumbrăveni, cu dascăl moldovenesc și grecesc iar celălalt fiu, Iancu, să întrețină asemenea școală la Pașcani. Așadar, noul stăpîn al lui Vasile Iurașcu se numea vistierul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
moral etc. al personajului ales, prin rapor tare la conflictul/conflictele din opera dramatică studiată; - evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două scene/citate/secvențe comentate; - ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale operei dramatice stu diate semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict dramatic relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici dramatice, limbaje scenice, re gistre stilistice, indicații regizorale, modalități de caracterizare a personajului dramatic, limbajul personajelor etc.); - susținerea unei opinii despre modul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înainte să nu să mai facă“ Lucrul cel mai important, realizat de către Antim Ivireanul, îl constituie acordarea unui loc capital preotului în acest proces de asumare a domeniului familial ca principală competență a Bisericii: naștere, botez, logodnă, nuntă, divorț, zestre, diată, moarte, fiecare etapă ar trebui să-l aibă întotdeauna în centru pe preotul parohiei, îndrumător, diac, arbitru, sfătuitor, supraveghetor al respectării pravilelor, cutumelor, bunelor moravuri. Cu mitropolitul Neofit Cretanul (1738-1753) un alt pas se realizează, iar Biserica își consolidează și-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rând, Zoița are la mână testamen tul soțului prin care devenise moștenitoarea de drept și de fapt a întregii averi cu misiunea de a se ocupa de cei mai mici dintre frați și de a se îngriji de sufletul răposatului. Diata poartă semnătura episcopului Dositei al Buzăului, devenit între timp mitropolit, și care n-ar avea cum să-și conteste propria autoritate. Apoi ta tăl a hotărât atât asupra diatei, cât și asupra zestrei atunci când avea mințile întregi, după cum o dovedește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mici dintre frați și de a se îngriji de sufletul răposatului. Diata poartă semnătura episcopului Dositei al Buzăului, devenit între timp mitropolit, și care n-ar avea cum să-și conteste propria autoritate. Apoi ta tăl a hotărât atât asupra diatei, cât și asupra zestrei atunci când avea mințile întregi, după cum o dovedește iscălitura analiza tă cu atenție de mi tropo lit, găsind-o „aleasă, des lu și tă, de om în toată firea, să nătos“, semnă tu ra nu s-ar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi foarte greu să găseas că pe altcineva la care „să slujească și să-și scoață pâinea“, iar mama cere cu insistență capreotul „să primească pe fată în cârca lui, să o chivernisească“, aceasta devenind obligație morală majoră și ime diată, căci trecerea timpului lucrează împotriva fetei, „vremea trece și în vârstă se înalță“. Totodată deflorarea apare ca un delict pentru care preotul trebuie să plă teas că, deoarece numai o zestre bogată poate să răscumpere virginitatea salvare. As pra crede
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Silvestru Cipriotul (1724-1766), în cea de-a doua vizită (1744- 1749) pe care acesta o efectua în țara Românească, și pe patriarhul de Ierusalim, Partenie (1737- 1766). Toți au căpătat danii, după cum mărturisește boierul în cea de-a doua parte a diatei sale. O altă cheltuială de prestigiu obligatorie o constituie cumpărarea de haine și bijuterii necesare apariției în public, la sărbători sau la ceremoniile și alaiurile domnești. În tot acest proces îndelungat de construire și menținere a unei strategii politice, Ilinca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver niseală o fi avut Pătrașco diacon nu putem ști, dar diata tatălui arată că protopopul nu era atât de sărac. Dinastie de preoți, protopopul Radu este fiul popii Necula din Câmpulung, frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este fiul popii Necula din Câmpulung, frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot. Averea o testează în favoarea ginerelui său, popa Ivan, și a fiului acestuia Scarlat. Prin diată asigură că toată lipsa de zestre a diaconesei a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50, în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doi se nu mă ra și o fată cu numele de Marica, dar ea nu putea fi soția marelui ar maș Costandin Bre zo ia nu dintr-un motiv foarte simplu: la 21 martie 1736, când tatăl ei își alcătuia diata, ea nu era căsătorită încă, iar tatăl stabilea ce se va vinde pentru a-i face nunta și pentru a fi înzestra tă de către mamă și cei doi frați. Scri soa rea de angajament a Ma ri căi Brezoianu, năs
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sate și moșii care aparțin de generații patrimoniu lui Filipeștilor, adică moșiile de la Bucov, Filipești, Păpeni, Chiliani, Berilești, Cășcioarele, munți în Prahova, țigani, rumâni, scule. În schimb, Brezoianu a plecat din casa părintească „numai cu trupul“, după cum singur mărturisește în diata sa. Casa din București a trebuit s-o răscumpere de la ceilalți frați și pentru că se afla în ruină a cheltuit „mulți bani, făcând și curtea și ceale ce să văd“. Ba mai mult, Costandin a fost obligat să se ocupe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
respectată, Marica măritându-se, probabil în 1742, cu Iordache, fost mare portar. Cei doi au trăit împreună numai cinci luni, dar se pare că aceste luni au fost fericite și cu liniște sau cel puțin așa lasă să se înțeleagă diata acesteia. Prin testamentul soției, Iordache intră în posesia moșiilor de la Filipești și Măgureni, lucru pe care Costandin Brezoianu n-a reușit să-l obțină după mulți ani de căsnicie. Aceste documente pun față în față două mari familii boierești cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar soția este obligată să se reîntoarcă acasă. Deși interdicția de recăsătorire este clar formulată, populația îi dă o cu totul altă interpretare și consideră că separarea de corp are aceeași valoare ca și divorțul. Divorțul reprezintă o soluție ime diată pentru cazurile de părăsire a do mi ci liu lui, boală, călugărie, amesteca re de sânge, curvie, în mare parte, și devine și pentru trai rău numai după epuizarea celorlalte compromisuri. Dar nici în această etapă di vor țul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte elegantă și scum pă. diată = testament. dulamă = haină lungă boierească de ce re mo nie încheiată în față cu cea pra zuri și uneori cu câte 24 de nas turi de fir. epitrop = tutore, dar și executor testamentar. fi li gea = ceaș că mică fără toar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aplicare. În loc să lucreze noaptea, așa cum a poruncit soacra, ea pregătește bucate bune și petrece cu cumnatele ei, spunând a doua zi că în timp ce baba dormea au venit părinții ei și i-a ospătat. Apoi rânduiește și moștenirea babei prin o diată nemaipomenită până atunci. ―Cumnatelor, zise ea într-o zi, când se aflau singure în vie. Nu putem trăi în casa aceasta de n-om face chipurile să scăpăm de babă. Ei, cum? Să faceți cum v-oiu învăța eu și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Miza“ expe rien ței care survine în urma șocului este cea a memoriei care ajunge să cuprindă, deopotrivă, obiectul și subiectul, iar rezultatul ei, orașul, devine o „hyper-realitate“ de consistența umbrei. Orașul lui Benjamin nu este o închipuire, nici o percepție ime diată. El reprezintă o imagine adeverită prin intermediul faptului concret al experienței și construită, de fapt, de aceasta. Textul de față va încerca, așadar, să relateze povestea unui oraș, plecând de la multiplele povești care se spun despre el. Materialitatea orașului este compusă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]