137,703 matches
-
și valoarea de întrebuințare, ci doar stricta valoare intrinsecă. Acest fapt dovedește un lucru esențial, și anume acela că la nivelul stereotipului, al actului ceremonial, nu există nici o diferență de fond între tinerii actori care intră în viața de familie, diferența intervenind doar la un nivel periferic, acela care privește calitățile adăugate și excedentare funcției. însă dincolo de aceste principii și de filosofia sa generală, zestrea are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
îmi stîrnesc rîsul sau repulsia. Persoanele foarte în vîrstă, care mai spun, de exemplu, muzică lejeră, fotel, garderob pentru dulap sau adresează o rugăminte cu "sînteți gentil să..." (în loc de generalizatul drăguț) mă emoționează. Accentul vulgar (nu regional, e o mare diferență) al unor persoane publice, combinat cu limba de lemn prostovană, hipercorectitudinile de școlar tocilar (este, nu ieste, aceasta nu asta, în limbajul colocvial), clișeele ideilor primite de-a gata îmi relevă impostura. Dacă îmi place la nebunie firescul țăranilor în
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
eventualul entuziasm partizan, însă și cu o miză sensibilă care evită uscăciunea expertizei reci, deschizînd înțelegerii, de cele mai multe ori, porțile adecvate. Două sînt obiectivele de căpetenie ale investigației în chestiune: situarea poetului abordat atît în raport cu genul propriu cît și cu diferența specifică, ergo integrarea și singularizarea lui din care să rezulte un profil pe de o parte înscris în istoria literară, pe de alta detașîndu-se prin tulburătoarea unicitate fără remediu a creatorului. Să le luăm pe rînd. Dintru început, Gellu Naum
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
aici de substituirea tipică și radicală a unei influențe prin alta: substantivul confort a fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
le-am găsit ale lui comfort nu atestă sensul "sprijin, întărire, încurajare", pe care în engleză cuvîntul continuă să-l aibă. Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranță a normei grafice românești. Pentru că problema pronunției nu se pune: diferența dintre confort și comfort apare în mod normal doar în scris (și în pronunțări intenționat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenței între n și m: înainte de f se pronunță pur și simplu o nazală
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
suspiciunea de ignoranță a normei grafice românești. Pentru că problema pronunției nu se pune: diferența dintre confort și comfort apare în mod normal doar în scris (și în pronunțări intenționat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenței între n și m: înainte de f se pronunță pur și simplu o nazală. în contexte de neutralizare (descrise cu precizie, cu decenii în urmă, de Andrei Avram), erorile de grafie sînt foarte dese (obțiune/opțiune, apsent/absent) și norma însăși
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse în respectarea tendințelor pronunției sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație în care, tocmai pentru că e mai puțin certă legătura dintre scriere și pronunțare, o normă convențională trebuie să existe și trebuie respectată. Altminteri s-ar
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria contactului lingvistic - originea, cronologia, tipurile de influențe produse de engleză asupra fiecăreia dintre limbile tratate. Subsectiuni speciale urmăresc succesiunea fazelor puriste din istoria culturală respectivă, diferențele regionale și de registru stilistic în acceptarea englezismelor, limbile care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus în circulație în defavoarea formei spicher, grafia meeting e uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre purism și toleranța (teamă față de "invazia" anglicismelor se manifestă pretutindeni, dar
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
să surprindă auzul cititorului și să-l mire pe Povestitor la fel de mult ca asemănarea portretului cu Pașadia. Pentru a ne reprezenta corect scena trebuie să vedem două personaje aproape identice. Unul mai tînăr, cum repede observă Povestitorul. Și o altă diferență, oarecum simetrică. Cel de dincoace de portret poartă haine europene - nemțești li se spunea totdeauna în epocă, însă Mateiu Caragiale nu folosește niciodată cuvîntul - și un nume oriental. Celui de dincolo de portret, îmbrăcat în "urîtul port boieresc de acum o
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
portretul trupesc și sufletesc al armașului e citit de Povestitor în bună parte după semnele portretului din salon. Restul - e chipul lui Pașadia, căci stirpea coborîtoare din armaș, ni se spune, i-a moștenit felul și firea. Cu această constatare, diferențele dintre secvența de la început și cea care ni-i aduce în față pe străbunic și pe ultimul dintre urmașii săi devin semnificative. De la Pașadia, Povestitorul află că armașul era un Bergami, un italian poate, după rezonanța numelui. în orice caz
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
le știe prea bine. Și acest lucru este cu atât mai evident cu cât spiritul critic al autoarei iese la iveală abia atunci când scrie despre autorii vechi. Eseurile despre Slavici, Filimon, Rebreanu, Sadoveanu, Camil sunt mult mai reușite. Este o diferență enormă în felul în care îi tratează pe acești autori. Dacă Lumea în două zile este unul dintre cele artistice romane ale noastre, Cartea de la Metopolis - un roman perfect, Paul Georgescu scrie romanul total, Fănuș Neagu realizează (vai!) un roman
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
intrînd acum în română predominant prin engleză, dar cu corecții aduse în uz de compararea implicită cu alte limbi. în ultima vreme circulă tot mai mult cuvintele consumism și consumerism: ambele, bineînțeles, neînregistrate de DEX. Sensul e de obicei același, diferența de formă explicîndu-se prin sursele diferite ale neologismului. Consumerism provine fără îndoială din engleză. îl găsim, în mod previzibil, în texte traduse din această limbă, în articole și documente din Internet. Cu consumism situația e mai puțin clară: corespunde perfect
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
inscripția." într-un astfel de spirit analizează Cioculescu începutul literaturii române (Văcărescu și Conachi sînt "pe drept necitiți"). Asachi este "omul regimului", Grigore Alexandrescu trebuie tolerat de cititorul contemporan (a se înțelege "cititorul interbelic") pentru unele ieșiri lirice. Alecsandri observă diferența dintre tinerii care studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
cu "un potențial sufletesc de impresionabilitate deosebită". Ar fi neserios să urmărim congruența textului poetic modern cu mentalitatea colectivităților: Nu construim așadar pe scheme psihologice universale, după tipul credinței iluministe în repartiția egală a rațiunii între oameni. Mai puternice (...) decît diferențele intelectuale sînt varietățile noastre de sensibilitate". Un alt reproș de sorginte tradiționalistă vizează o presupusă lipsă de tradiții a poeziei moderne. Trecînd peste ceea ce socotește a fi "predecesorii falși" ai "ermetismului" și anume prețioșii, gongoricii, eufuiștii (chestiunea e, oricum, discutabilă
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
la Facultatea de Teatru, IATC, din București. Spre cimitirul din Piatra-Neamț există o alee de castani unde întotdeauna este o altă temperatură decît cea din restul orașului. Întorcîndu-mă de la cimitir, abia atunci, în studenție, am realizat și am simțit această diferență clară. De ce atunci? Nu știu. Am trecut pe acolo de mii de ori. Doar atunci însă am simțit că am ieșit din- tr-un tunel al timpului, plin de umezeală și am ajuns la soare. - Ce-ți lipsește în Franța? - Prietenii
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale, între două popoare. Deși sîntem francofoni, deși statul modern român îl are ca model pe cel francez. Cu toate astea, deosebirea este mare și altfel sesizabilă cînd începi să intri în sistem, să faci parte din
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
cenaclul virtual îl reflectă (în care s-au ars etape și au coexistat stiluri și școli variate), dar și despre natura mai deschisă a comunicării în rețeaua electronică (solidaritatea creată prin canalul de comunicare ar putea fi mai puternică decît diferențele de orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești de poezie cu unele asemănătoare redactate în alte limbi se pot observa, în linii mari, cîteva tendințe specifice: viziunea poeziei ca meșteșug și artificiu, refuzul
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
în fața unei cărți capabile să dea un răspuns definitiv asupra existenței unui mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra diferențelor dintre felul în care gîndesc și simt oamenii ce aparțin unor culturi diferite rămîne întotdeauna deschisă. Există o nedeclarată, dar evidentă notă polemică în alegerea subiectului. Despre o viziune românească asupra lumii s-a scris mult și s-a speculat
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
măsură, un construct cultural determinat social și istoric. Prin urmare sensul precis al termenilor care denumesc emoții nu poate fi deplin înțeles decît din interiorul culturii care îi folosește și doar de către nativi. De aici importanța studiului lingvistic în descrierea diferențelor culturale în reprezentarea realității emoționale. Analiza comparativă a termenului polonez teskni și a englezescului homesick relevă diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de felul în care realitatea trece în cuvinte? Iată întrebarea ale cărei nuanțe sînt atent dezvoltate
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
nu poate fi deplin înțeles decît din interiorul culturii care îi folosește și doar de către nativi. De aici importanța studiului lingvistic în descrierea diferențelor culturale în reprezentarea realității emoționale. Analiza comparativă a termenului polonez teskni și a englezescului homesick relevă diferențe de nuanță semantică. în ce măsură depind trăirile noastre de felul în care realitatea trece în cuvinte? Iată întrebarea ale cărei nuanțe sînt atent dezvoltate în cartea de față, în încercarea de a identifica chipul în care urîtul e trăit în interiorul culturii
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
-ul e "supertehnologizat", Avignon - în ciuda masivității și seriozității "întreprinderii", reduce totul la scară umană. La Cannes lumea e minuțios stratificată, există o serie de legitimații, de diverse culori, care conferă diverse drepturi; la Avignon, toată lumea e egală. Cannes-ul cultivă diferența, Avignon-ul cultivă fraternitatea (cuvîntul revine, văd, a treia oară). La Avignon, într-un teatru minuscul ("Nu avem WC", scrie pe ușă), fata care vinde bilete la intrare e și actriță. La Cannes, ultima starletă știe să își țină hangul. La
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
un "Express", pe larg, cît de persecutați sînt bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în schimb, fac toate relele, și cît de luminați sînt francezii, care nu fac nici o diferență între români și rromi!)... Revenind la Avignon, aflăm, dintr-un studiu sociologic, că festivalul are un public fidel, peste 120.000 de "pelerini" mereu la datorie (cu o rată de înnoire, anuală, de 21%); 60% din spectatorii Avignon-ului au studii
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]