19,268 matches
-
Mircea Morariu Ivona, principesa Burgundiei Unei tinere regizoare căreia până acum i-am văzut doar spectacole mai curând neizbutite, i-a fost încredințată în pripă montarea uneia dintre cele mai frumoase, dar și mai dificile piese din literatura dramatică a secolului trecut - Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz. Dacă e să-i recunosc vreun merit Alinei Hiristea e că, deși a operat drastice reduceri în text, a izbutit să-l expună scenic clar, așa încât până
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții. Maniera în care Matei Călinescu atacă problema simpatiilor legionare ale lui Eliade este exemplară. Matei Călinescu face o demarcare clară între hermeneutică și document, între interpretare și dovezi. Este una dintre cele mai dificile distincții în stadiul actual al dezbaterii - atît Laignel-Lavastine, cît și cei care o contestă (majoritatea lor) nu discern între ipoteză și dovezile certe. Cartea lui Matei Călinescu îmbină elemente de memorialistică (autorul rememorează cîteva întîlniri esențiale cu Ioan Petru Culianu
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
Doar după cîteva luni, am plecat într-o seară, din nou, către o altă întîlnire cu Ionesco, intermediată de aceeași echipă de artiști. Este vorba despre Regele moare, în traducerea lui Dan C. Mihăilescu, una dintre cele mai frumoase (și dificile, totodată) piese ale dramaturgului. Din perspectiva mea, desigur. Amplasat într-un loc anume transformat și creat parcă pentru a găzdui povestea, spectacolul recent al lui Victor Ioan Frunză de la Theatrum Mundi este, mai întîi de orice, o provocare spirituală ce
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Să rostești textul lui Eugène Ionesco este una din probele importante pentru un actor. Chiar și din Franța. Topica, filosofia ce circulă în voie prin spatele replicilor, tipul de imagini pe care acestea le adună abrupt sau elaborat, frazarea sînt dificile. Nici experiență de scenă nu prea există în sensul acesta, avînd în vedere că artiștii (mă gîndesc în primul rînd la regizori) nu se dau în vînt după piesele dramaturgului. Tipologiile clare din piesă - Béranger și Marguerite - au fost urmărite
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
Bodochi este, probabil, cel mai important rol de la Marrat-Sade încoace, lucrat tot cu Victor Ioan Frunză la Teatrul Național din Cluj, la începutul anilor '90. Și-a modelat chipul, trupul, și-a pregăti corpul și psihicul pentru întîlnirea, atît de dificilă și de specială, cu Bérenger I, un Rege ce-și trăiește la vedere, finalul. Zbuciumat, paradoxal, subminat și el finalul, ca și autoritatea Regelui. Nu mă îndoiesc că în spatele apariției se află un enorm travaliu. Lipsește însă un tip de
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
pe care o încearcă un vînător atunci cînd știe că se întîlnește cu ocazia de a obține o pradă rară. Acest neastîmpăr era însă dublat și de conștiința expunerii la un risc major: Alain Robbe-Grillet trece drept un interlocutor foarte dificil, agresiv și provocator, în ochii căruia ziariștii par a nu fi cea mai îndrăgită specie... Am "reluat" deci informațiile despre autor și Noul Roman, dar mai ales, am citit atent ultima carte a lui Robbe-Grillet La Reprise. Înarmată și cu
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
reluat" deci informațiile despre autor și Noul Roman, dar mai ales, am citit atent ultima carte a lui Robbe-Grillet La Reprise. Înarmată și cu dosarul de presă pus la dispoziție de Institutul Francez din Köln, avertizată încă o dată asupra "firii dificile a maestrului", mulțumită și neliniștită în același timp de asigurările organizatorilor că Robbe-Grillet nu a acceptat în ziua stabilită nici un alt interviu decît cel pe care mă pregăteam să-l obțin, am pornit "la luptă". Ca și restul invitaților la
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
sale filosofice. Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă”: poziție dificil de acceptat într-un Paris dominat, la nivel academic, de un raționalism de mare și solidă tradiție (v. Benjamin Fondane între Lunea existențială și Duminica istoriei). Un studiu foarte dens și pătrunzător e consacrat, în același capitol, relațiilor dintre Fondane
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
de ani (tocmai acest jubileu îl sărbătorește volumul), la îndemnul inegalabilului mentor al Cercului științific studențesc de Filologie Clasică, profesorul Mihai Nichita. El este cel care a încetățenit un fel de ritual pentru tinerii cercetători: descoperirii unui subiect fructuos, documentării - dificile, pe timpuri, astăzi ușurate de accesul la Internet - îi urma etapa prezentării în public, în cadrul susnumitului Cerc, unde se desfășurau, pasionant, confruntări de opinii, apărări argumentate, exerciții de demonstrație logică și de cristalizare a gîndului și a expresiei. Așa, decantate
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
sînt parte a lui însuși (iar pînă la momentul mîntuirii, 1956, mai e destul). Încă sînt anii încrîncenării de dinainte de Ungaria, de „teoria adevărului integral”, de Isaac Babel. Debutul și dispariția lui Radu Costin e, probabil, unul din cele mai dificile texte pe care un scriitor le va fi pus vreodată pe hîrtie: e o poveste despre păcate ale tinereții (o acuzație de intimism adusă, e de presupus, Mariei Banuș, publicată în Scînteia, și prozele angajate din Servim Republica...), despre acceptarea
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și o explicație sociologică a fenomenului. În perioadele de prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică poate
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
devitalizat și ritmurile frazelor ce derivă de aici. E o încercare deloc simplă. Și pentru actor, și pentru regizor, și pentru spectatori. Textul pare să aibă o structură laxă și, în același timp, indicațiile și notele autorului trasează un drum dificil, riguros, definind o altă manieră de a simți o replică, o poveste, de a structura tensiunea și emoția dinăuntru personajului. Și toate astea la vedere, în timpul real în care se întîmplă un gînd, un gest, o stare, cu ochii și
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
la nivelul expresivității), o oarecare superficialitate (lipsa de implicare a personajelor care acționează cumva mecanic) coabitează (experimental ?) cu o tehnică narativă foarte sofisticată, elemente de filozofia limbajului și teorii lingvistice și de comunicare dintre cele mai pretențioase. Este un roman dificil de citit, la sfîrșitul căruia nu poți fi niciodată sigur că ai înțeles exact ce a vrut să spună autorul, dar care, pe de altă parte, oferă un sens, o grilă de lectură acceptabilă, chiar și pentru cititorii inocenți în
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
în legătură epistolele lui Missir cu scrisorile adresate de destinatar acestuia, publicate în vol. VII al ediției Cioculescu, relevînd devotamentul total al juristului și profesorului universitar ieșean care îi mărturisea cu admirabilă umilitudine prietenului său cu un temperament atît de dificil: „Sînt atît de legat de tine, încît prietenia ta îmi pare că face parte din viața mea și mă mulțumesc cu cît mi-o acorzi... Mă cred a fi dintre acei ce pun sămînța idealului în relațiile de afecțiune și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
de fascinanta lucrare de atelier istorico-literar. Neclintire în căutarea precisului și durabilului din documente. Implicare și reflectare pe marginea unor valori majore care, în ciuda specificului lor strict de informație, nu lipsesc întregul de imaginație creatoare. De jubilație firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor volume
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
a fost însă constant minimalizată. Argumentația tipică subordonează asemenea „devieri” unor scopuri neapărat serioase: „ghicitoarea, pentru a-și spori atractivitatea, uzează uneori de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci pentru a pune în situații dificile pe cei care trebuie să răspundă, să dezlege enigmele. Există însă doar o aparentă predilecție pentru aluzia indecentă” (I. Datcu, în prefața la retipărirea culegerii lui Artur Gorovei; sublinierile îmi aparțin). Un aspect imposibil de negat e anulat prin argumentele
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
acestea se joacă. Ați revăzut „Unchiul Vanea” după un an, la un festival în Mexic, și apoi după doi ani aici, pe scena „Bulandrei”. Este o punte în timp: cum ați trecut-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din păcate, după un timp, majoritatea spectacolelor realizate se schimbă într-o direcție deloc bună. În ceea ce privește „Unchiul Vanea”, am simțit nevoia să mai lucrăm cîte ceva la întîlnirea cu trupa în Mexic
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț am o relație aproape familială, am o afecțiune aparte pentru ei, căci uneori îmi amintesc de părinții mei. - Un astfel de sentiment ajută la repetiții? - Bineînțeles. Te ajută să ai încredere. În momente mai dificile ne amintim că vrem să facem împreună un lucru important. - La Cehov există pericolul „mierlehliundie”. Cu ce se pot confrunta creatorii la „Căsătoria” lui Gogol? - Există alte pericole. La Gogol e greu să pătrunzi în suspin, în melancolie, dar ușor
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
calcul mental (ajutată eventual pe computer), ci, în bună măsură intuitiv, apelân-du-se la tezaurul arhetipal subconștient (sau supraconștient?). Atât artiștii, cât și scientiștii știu că, în febra căutării drumului optim, în actul creației, chiar dacă scopul este implicit, există o perioadă dificilă de acumulare a informației (cunoștinței) necesare până când se „aprinde” scânteia inspirației, în luminile căreia drumul căutat apare ordonat și clar, așteptând să fie transpus, de cei chemați, în limbajul conceptual. După mine, cantitatea de informație (în sens Shannon) acumulată în
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
Deși nu ființează în limitele năzuite ale decenței, literatura română supraviețuiește, își găsește, își inventează adăposturi, căi sau măcar cărări, supape. Publicul i-a întors spatele (cum se pot reface punțile rupte cu publicul? - aceasta mi se pare cea mai dificilă problemă...), autoritățile, vedem, nu se topesc de grija sa și atunci literatura s-a retras într-o lume a ei. S-a retras într-o lume a ei, cam așa cum se retrăgeau în păduri locuitorii medievali ai satelor când vremurile
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
am cufundat în lectură și nu l-am mai sunat nici pînă astăzi. De fapt, citind, am uitat cu totul de ce luasem cartea. Și asta pentru că de foarte multă vreme citesc poezia lui Șerban cu o neobosită voluptate. Ea este dificilă pentru cel care nu are un suficient exercițiu al lecturii, pentru cel care citește doar epica unui text poetic, doar anecdotica lui, sau, dimpotrivă, pentru acela care nu vede în poezie decît jocuri de umbre, aerosoli și precipitații atmosferice difuze
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
care s-au ocupat de perioada interbelică și de problemele ei "delicate", adică de extrema dreaptă - de la Dumitru Micu și Ornea la Matei Călinescu -, sînt foarte buni. Eu cred că cercetarea a ajuns la o anumită cuprindere a acestui domeniu dificil și că își face datoria. Că statul român nu-și face datoria, aceea de a realiza o bună propagandă culturală folosind cărțile critice, folosind atuurile pe care i le dau anumite cărți aparținînd literaturii române - cum ar fi Jurnalul lui
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
marca stilistică, dar ei aparțin "școlii vechi", care mai avea cultul muncii bine făcute, niște fraieri care pun mai presus de retribuția ei (mică) pasiunea pentru profesie. Ei știu cel mai bine că traducerea e o muncă de creație mai dificilă decît se crede în general și de ceea cu atît mai mult sînt de apreciat traducătorii buni, fără de care publicul românesc nu ar avea acces la opere importante ale literaturii clasice și contemporane. Nu întîmplător acești traducători buni, activi azi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
spune în nr. 670 Irina Mavrodin: "Simt traducerea ca pe un exercițiu de creație, dar și ca pe un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
numeroase schimbări de perspectivă. Au continuat neîntrerupt să se publice comentarii mai mult ori mai puțin punctuale despre muzica prezentului. Dar nimeni nu părea dispus să riște cuprinderea tuturor orientărilor moderne într-o panoramă coerentă și convingătoare. Meritul împlinirii acestui dificil travaliu de sinteză îi revine Valentinei Sandu-Dediu. Cartea sa, Muzica românească între 1944-2000 (București, Ed. Muzicală, 2002), e o expresie a maturizării tinerilor muzicologi români și, totodată, un reper al istoriografiei noastre muzicale. Valentina Sandu-Dediu s-a remarcat din capul
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]