42,368 matches
-
acolo amănunte despre împrejurările în care l-a cunoscut pe Panait Istrati: "Întîlnirea mea cu Panait Istrati a fost dramatică. După o lipsă de ani de zile (...) de cum a venit în țară, Panait Istrati a întîmpinat greutăți «administrative». Între altele, dificultăți cu stagiul militar, pe care nu-l făcuse. Într-o zi, a venit la mine generalul Virgil Economu, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei (...) și mi-a spus: «E Panait Istrati în țară. I-am aranjat situația militară
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
blagian, "au lărgit zarea fiecărei culturi din lumea pînă ieri divizată, iar prima etapă către «cultura planetară» este identificarea locului națiunilor în contextul globalizării". Numai că procesul unei atari integrări care să respecte factorii diferențiali nu e defel scutit de dificultăți. Stupefiant, între privirea "critică" a Occidentului și cea "favorabilă", ultima este adesea falsificatoare, întrucît ne așează, în chip aberant, într-o zonă a "normalității". Astfel mai sus pomeniții Best și Kellner se pronunță vehement împotriva Războiului rece, care a împiedicat
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
de tabele cea mai mare parte a descoperirilor cercetării, o bibliografie consistentă, precum și un indice care îl ajută enorm pe cititor să se descurce prin densitatea celor trei sute de pagini de informații atît de variate. în ciuda unor iminente și reale dificultăți de stabilire a criteriilor diferențiatoare, Monica Mihaela Busuioc ne oferă prin Munca și răsplata ei un studiu demn de toată lauda nu atît datorită caracterului exhaustiv, cît rigurozității cu care reușește - cred, definitiv - să articuleze structura unei întregi și complicate
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
decât noaptea, când chestiile cotidiene dorm mulțumite de cât au îngurgitat din timpul meu. Nu o fac însă sistematic, dar când se întâmplă e o bucurie a unei reîntîlniri esențiale. Care vă pare situația revistelor de cultură? - înfloritoare. Adică, în ciuda dificultăților financiare, revistele de tradiție și cu istorie apar și sunt în general bogate în ofertă culturală, iar cele mai noi sau foarte noi, inclusiv cele de pe Internet, caută să-și câștige prestigiu mizând pe noutate. E și multă maculatură, mult
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
sursă de conflict. Iar acest conflict, după câte știu, nu e rezolvat în chip fundamental. Adaug la acestea faptul că însăși mișcarea monastică a fost greu de condus sub puterea comunistă, pentru un întreg ansamblu de motive, unul, fundamental, fiind dificultatea recrutării. Mănăstirile erau populate de călugări îmbătrâniți, unele mănăstiri fuseseră chiar închise, și de aici a apărut o vie interogație privind șansele de menținere și perpetuare ale mișcării monastice. E o interogație cu atât mai vie după căderea regimului comunist
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional al criticului care întîmpină dificultăți de tot soiul, nu în ultimul rînd din pricina scriitorilor care-l trag de mînecă pentru a-i comenta, desigur cît mai elogios. Cunoaștem prea bine fenomenul. Există scriitori (și deloc puțini, am zice chiar: legiune) care își imaginează că ei
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
Goethe. Ceea ce nu înseamnă totuși că problema delatorilor racolați în RDG (și chiar în RFG, în acea "zonă gri" creată, ca efect secundar, de deschiderea față de RDG inițiată pe vremea lui Willi Brandt - așa-zisa Ostpolitik) ar fi aici rezolvată. Dificultățile confruntării cu propriul trecut și cele ale asimilării lui într-un prezent acceptabil sunt în continuare mari și parțial confuze. Precizările lui Richard Wagner, îndeosebi (și cele ale lui István Eörsi, pentru situația din Ungaria), au meritul particular, cât privește
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
noastră actuală, și nu numai, insistînd ar însemna să vrem să forțăm uși deja deschise. în schimb nu este nepotrivit să constatăm cu satisfacție că versiunea italiană este nu numai fidelă, ci și inspirată. Apropierea limbii noastre de italiană ascunde dificultăți perfide care explică de ce, cu rare excepții, vocea poetică românească sună strident în limba lui Montale. Din fericire, nu este cazul celor trei compoziții lirice, figurînd în juxtă în volumul Poeții melancoliei. Cît de nepotrivit ar fi sunat Dall'avventura
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
poți să-ți schimbi natura: dîndu-ți în jurnal un profil începi să semeni cu el, dar numai dacă pornește de la un adevăr interior". Indecis cu o sumbră candoare care seamănă cu vinovăția, Livius Ciocârlie îngrămădește în calea d-sale scriptică dificultăți peste dificultăți. D-sa face parte din rîndul acelor penitenți disimulați care nu se simt bine decît autoacuzîndu-se în maniera indirectă a examenului ce se vrea obiectiv, a raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
-ți schimbi natura: dîndu-ți în jurnal un profil începi să semeni cu el, dar numai dacă pornește de la un adevăr interior". Indecis cu o sumbră candoare care seamănă cu vinovăția, Livius Ciocârlie îngrămădește în calea d-sale scriptică dificultăți peste dificultăți. D-sa face parte din rîndul acelor penitenți disimulați care nu se simt bine decît autoacuzîndu-se în maniera indirectă a examenului ce se vrea obiectiv, a raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă nu și
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
das Seiende hinsichtlich seines Seins." (ultima bucată din penultimul paragraf din recapitularea de după § 2, recapitularea cu titlul "To pseudos als Gegensatz zum alethes" etc.) Traducerea românească pentru acest text pe care l-am redat în germană tocmai pentru a demonstra dificultățile de transpunere, sună: "S-ar putea atunci întâmpla ca, față în față cu uitarea ființei, omenirea să-și aducă aminte și să-și îndrepte gândurile spre ființa însăși și doar spre ea, în măsura în care va fi gândită ființa însăși - pe ea
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
că singura psihanaliză autentică este cea clinică (există deja unele indicii în acest sens). Credem însă că o atare situare este doar o problemă trecătoare de identitate, inerentă oricărui debut profesional, care traduce, în fapt, în termeni diametral opuși, aceeași dificultate de mai înainte, dar cu semn schimbat. Pentru a-și face o idee asupra necesității psihanalizei aplicate, cititorul poate începe chiar cu această carte a lui Janine Chasseguet-Smirgel. Janine Chasseguet-Smirgel, Psihanaliza artei și a creativității, trad. Georgeta Mitrea, Editura Trei
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
la începutul lui 1962, din cîte îmi aduc aminte. G. Ivașcu afirma chiar că apucase să-i arate lui Blaga o formă brută a cărții. Cronicarul face aceste precizări de dragul adevărului, fără nici cea mai mică intenție de a minimaliza dificultățile prin care poetul a trecut în anii de după 1947. Chiar împrejurarea, semnalată cu amărăciune de dna Blaga, că Editura Academiei nu i-a tipărit academicianului epurat nici o carte, nici după ce l-a reabilitat, și asta vreme de peste o jumătate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
Național, căruia îi mulțumim și pe această cale, vrem să remarcăm faptul că, dincolo de episodic și conjunctural, există, în cultura română, o constantă a unor spirite alese care, în pofida tuturor vicisitudinilor, s-au situat și se situează de partea Adevărului. Dificultatea cea mare o întâmpinăm noi, cei mulți, în a face delimitările necesare între adevărații nepotoliți (pentru că și aici, ca pretutindeni, există impostură) și potolitori; aceștia din urmă mai ușor de depistat la noi pentru că ei trag clopotele pe toate canalele
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
Lămuriri (1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced al doilea război mondial, sporirea cantității de literatură pune pe critic în dificultăți serioase, fiind obligat de împrejurări să citească tot ce apare nou și să-și spună părerea la modul cel mai obiectiv posibil. De unde nevoia scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
de scrupul moral a autoarei? Nu pot intra în detalii. Ar fi să lungesc peste măsură acest articol. Îi trimit pe cititori la capitolul IX (Memoria și uitarea: trecutul în opere), cel mai scandalos din carte. Lavastine n-are nici o dificultate în a scrie negru pe alb: "Că pozițiile sale ideologice, expuse și argumentate de-a lungul a sute de pagini înainte de 1945, au contribuit în mare măsură la a hrăni gîndirea istoricului religiilor, este un lucru de necontestat..." (p. 453-454
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
înșelăm, însă: concret nu înseamnă neapărat realist. * Dacă vorbim de pedagogie, trebuie să știm cui se adresează ea. Aceasta explică de ce prima chestiune este cea a selecției. La școala de teatru din Malmö ne-am confruntat în permanență cu această dificultate. Cu vreo zece ani în urmă, concursul de admitere consta într-o selecție bazată pe scurte scene sau monoloage "reușite" (de câte ori n-am descoperit cu tristețe că scena aceea "reușită" era de fapt pentru tânărul candidat expresia actorului care vroia
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
de Brandenburg și regină a Prusiei, în probleme precum cele circumscrise teoriei lui Leibniz despre suflet, ori despre substanța simplă. Volumul se structurează mai departe în alte șase secțiuni, uneori convențional numite, subsumând de regulă mai multe scrieri leibniziene: Lămurirea dificultăților ridicate de Pierre Bayle, Despre ceea ce este independent de simțuri și de materie, Discurs cu privire la metoda certitudinii și arta de a inventa pentru a încheia disputele și pentru a progresa în timp scurt, Considerații despre teoria unui spirit universal unic
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
este identificată o problemă lingvistică. Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat ar fi că, o dată cu invazia termenilor străini, în special a celor legați de producția și publicitatea bunurilor și serviciilor, omul simplu din popor ar avea dificultăți de comunicare. Sunteți de acord? Eu cred că există o prejudecată în legătură cu capacitatea populației de a-și însuși anumite sectoare din lexic, din vocabularul limbii. Până când tenismanul Guga nu a ajuns pe primele locuri în tenisul mondial, nimeni nu știa
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
gusturi s-au schimbat. Popularul poet de odinioară, laureat al Premiului Național și membru corespondent al Academiei, are soarta lui Minulescu și a altora: nu mai este aproape deloc citit. O piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii și cu moderniștii, fără să fie limpede dacă este, la rîndul lui, simbolist ori modernist. G. Călinescu îl socotește "simbolist în felul lui", dar
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
cu Puterile Răului); apendicele a fost abandonat (dimensiunile și costurile editării sale fiind considerate prea mari), iar cel de-al treilea volum a apărut decalat (1955) și doar cu un cuvînt de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
trimiteri la pagină, însă într-o variantă abreviată. Este momentul în care, asemeni magicianului Gandalf, confruntat cu o șaradă inscripționată în piatra Porților închise ale Minelor Moria, cititorul trebuie să dezlege enigma cuvintelor autobiografice ale lui Tolkien, pentru a realiza dificultatea situației și a merge mai departe cu sufletul împăcat: Cînd, în cele din urmă, cuvîntul "sfîrșit" a apărut, întreaga poveste a trebuit să fie revizuită și, într-adevăr, în mare măsură rescrisă de la coadă la cap. Și ea a mai
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
tinerilor cititori. Demersul critic necesită, pe alocuri, o zonă prea consistentă a implicitului informațional. Presupunând că monografia se adresează cu precădere elevilor de liceu (mai greu de crezut că se va regăsi în bibliografiile universitare), atunci este ușor de intuit dificultatea primă a învățăceilor: înțelegerea fragmentară datorată lipsei unui substrat teoretic suficient pentru a înțelege diferențele dintre semnificant și semnificat, dintre poetică și poietica ori ce este metapoetica sau metasemantica. Observația este ușor de înțeles în momentul în care capitolul monografic
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
genuflexiunilor din vremea lui Pingelică. Dacă prestația postului public intră în logica de mult împământenită, televiziunea din Dorobanți nefiind decât cornul prin care vânătorul Năstase își buciumă, crede el, victoriile, decăderea fără precedent a Pro TV-ului se explică prin dificultățile financiare ale fostului șef al campaniei electorale a lui Ion Iliescu. Iată că eunucii (cunosc vreo doi) care vedeau în dl. Sârbu un „geniu managerial” s-au înșelat profund. Dl. Sârbu nu e decât coada toporului cu care duoul tragi-comic
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
atît de absorbit de carte, încît nu am timp să-mi pun probleme de ordin teoretic. Tot ce pot face este să încerc să scriu cît mai bine cu putință. A-mi pune astfel de probleme îmi ridică mereu noi dificultăți în cale, îmi creează îndoieli. Iar problema mea este aceea de a nu-i dezamăgi pe cei care, de la început, au în mine o încredere pe care eu nu am împărtășit-o niciodată... Fiindcă de multe ori, cînd se vorbește
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]