1,624 matches
-
dy dz, vom obține următoarea expresie Condensarea și sublimarea vaporilor de apă din atmosferă determină formarea picăturilor de apă sau a cristalelor de gheață, din care sunt formați norii și cețurile. Ecuația (2.20) reprezintă cea mai generală ecuație a difuziei vaporilor de apă, ecuația în care se ține cont de toate procesele fizice care participă la transportul vaporilor de apă în atmosferă. Conform ecuației (2.20) variația umezelii relative într-un anumit punct din spațiu într-o unitate de timp
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
se produce de pe sol uscat sau insuficient de umezit condițiile relațiilor (2.32) și (2.33) nu se îndeplinesc. 2.2.4. Repartiția umezelii relative pe verticală în stratul atmosferic de lângă sol. Formulele teoretice pentru viteza de evaporare Rezolvarea ecuației difuziei turbulente a vaporilor de apă obținută în paragraful precedent: m y s (2.34) prezintă mari dificultăți, care până în prezent nu au fost încă rezolvate deoarece coeficienții acestei ecuații (D, D, U, V, W) în cazul general sunt funcții de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
termenul Q0. Ținând seama de aprecierile făcute în ceea ce privește ordinul de mărime al fiecărui termen din ecuație (2.37), precum și de faptul că la măsurarea fluxurilor vaporilor de apă și a caracteristicilor de umiditate se fac greșeli mari, ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă din stratul atmosferic de lângă sol o putem scrie, Ultima ecuație ne arată , că în stratul de lângă sol fluxul turbulent al vaporilor de apă se poate considera că nu variază cu înălțimea. Umezeala specifică în acest
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este întocmită după datele obținute prin măsurătorile executate de V. V. Suleikin cu ajutorul experimentului de bord de construcție proprie. În această figură pe axa coordonatelor este trecut raportul dintre viteza de evaporare (Q) CAPITOLUL 3. ATMOSFERA TURBULENTĂ 1. Caracteristicile schimbului turbulent, difuzia vaporilor de apă și a impurităților din atmosferă În compunerea aerului atmosferic intră întotdeauna părți componente variabile (vapori de apă, bioxid de carbon și azot) precum și tot felul de impurități atmosferice, care reprezintă cele mai fine particule solide și lichide
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
staționară. Proprietățile atmosferei, inclusiv distribuția componentelor sale, rezultă din bilanțul a două categorii de procese contrare: cele care tind să o uniformizeze și acelea cu tendință spre variabilitate. În condițiile obișnuite din atmosferă, amestecarea turbulentă a aerului poate masca ușor difuzia gazelor atmosferice, pentru volume de gaz ale căror dimensiuni depășește câțiva milimetrii. Ținând cont de dimensiunile enorme ale atmosferei, rezultă că în atmosfera inferioară, difuzia este incapabilă să concureze amestecarea, cu excepția scărilor mici. La înălțimi mari însă, aerul este suficient
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
tendință spre variabilitate. În condițiile obișnuite din atmosferă, amestecarea turbulentă a aerului poate masca ușor difuzia gazelor atmosferice, pentru volume de gaz ale căror dimensiuni depășește câțiva milimetrii. Ținând cont de dimensiunile enorme ale atmosferei, rezultă că în atmosfera inferioară, difuzia este incapabilă să concureze amestecarea, cu excepția scărilor mici. La înălțimi mari însă, aerul este suficient de rarefiat, încât drumul liber mediu al moleculelor să crească considerabil și, întrucâtacestea au viteze comparabile cu viteza sunetului, rata de difuziune poate înregistra valori
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
suficient de înalt (o coloană de aer cu înălțimea > 1 km), încât gravitatea să producă o micșorarea semnificativă a densității între bază și vârf, cele două tipuri de amestecare vor avea tendința de a produce distribuții verticale diferite. În cazul difuziei într-o coloană înaltă de aer, fiecare sort de molecule se află într-o distribuție de echilibru, în care driftul vertical al moleculelor sub acțiunea gravitației este contrabalansat de difuzia netă menținută de gradientul vertical de concentrație al particulelor respective
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
avea tendința de a produce distribuții verticale diferite. În cazul difuziei într-o coloană înaltă de aer, fiecare sort de molecule se află într-o distribuție de echilibru, în care driftul vertical al moleculelor sub acțiunea gravitației este contrabalansat de difuzia netă menținută de gradientul vertical de concentrație al particulelor respective, indiferent de specia moleculară. Moleculele mai grele vor difuza, tinzând spre un echilibru caracterizat printr-o scădere mai abruptă a concentrației decât în cazul moleculelor ușoare; în fapt, fiecare constituent
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
concentrațiile masice ale speciilor moleculare mai grele sunt mai mari la altitudini joase, în timp ce concentrațiile masice ale sorturilor mai ușoare iau valori mai mari la altitudini ridicate. Această situație este întâlnită în atmosferă la altitudini de peste 100 km, unde difuzia este rapidă în aerul rarefiat, iar agitația este relativ slabă. În cazul unei coloane înalte de aer, în care agitația mecanică sau convectivă este predominată în raport cu difuzia, intensitatea procesului de amestecare a diferitelor specii moleculare va fi net
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este întâlnită în atmosferă la altitudini de peste 100 km, unde difuzia este rapidă în aerul rarefiat, iar agitația este relativ slabă. În cazul unei coloane înalte de aer, în care agitația mecanică sau convectivă este predominată în raport cu difuzia, intensitatea procesului de amestecare a diferitelor specii moleculare va fi net superioară (datorită aceluia de separate a lor, de către difuzia moleculară în câmp gravitațional. Pentru a face lucrurile mai clare, să considerăm ciclul de viață al unui vârtej din momentul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
relativ slabă. În cazul unei coloane înalte de aer, în care agitația mecanică sau convectivă este predominată în raport cu difuzia, intensitatea procesului de amestecare a diferitelor specii moleculare va fi net superioară (datorită aceluia de separate a lor, de către difuzia moleculară în câmp gravitațional. Pentru a face lucrurile mai clare, să considerăm ciclul de viață al unui vârtej din momentul formării sale prin amestecarea cu alte particule. În acest interval scurt de timp, de ordinul a 10 s în cazul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ale adâncimii în comparație cu scara extinderii lor pe orizontală, turbioanele turbulente din stratul limită planetar au scări comparabile în plan orizontal și vertical. Scara maximă a extinderii (10-3 m) este cea corespunzătoare celor mai mici turbioane care pot exista în prezența difuziei prin frecare moleculară. Chiar și atunci când observațiile se fac la intervale temporale și spațiale foarte mici, curgerea turbulentă va conține întotdeauna mișcări ale căror scări sunt nerezolvabile. Deoarece acestea au frecvențe mai mari decât frecvența observațiilor iar scările lor spațiale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
medieri pentru a determina dependența verticală a divergenței fluxului de impuls turbulent în funcție de variabilele mediate pentru a se obține ecuații închise pentru variabilele stratului limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de coeficientul vâscozității moleculare, coeficienții vâscozității turbulente depinde de curgerea mai mult decât de proprietățile fizice ale fluidului și trebuie să fie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mai mult decât de proprietățile fizice ale fluidului și trebuie să fie determinați în mod empiric pentru fiecare situație. Cele mai simple metode presupun constant coeficientul de schimb turbulent în toată masa fluidului. Această aproximație poate fi adecvată pentru estimarea difuziei la scară mică a constituenților minori pasivi din atmosfera liberă, dar este o foarte slabă aproximației în stratul limită, acolo unde scările și intensitățile turbioanelor tipice sunt puternic dependente de distanța la suprafață, la fel ca și de stabilitatea statică
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la nivel microscopic pentru realizarea transferului de energie, prin intermediul mecanicii cuantice. O caracteristică importantă a laserilor femtosecundă este reprezentată de intensitatea ridicată a radiației, ce are capacitatea de a crea plasme dense. Pe de altă parte, prin depășirea timpilor de difuzie termică, radiația femtolaser poate fi utilizată, în principiu, pentru o microprelucrare cu deteriorări termice minime ale zonelor adiacente. Au fost dezvoltate diferite metode de generare a fasciculelor cu pulsuri ultrascurte. Spectrul unui fascicul laser este invers proporțional cu durata pulsului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de înaltă precizie a materialelor [41]. Pentru controlul modificărilor rezultante ale topografiei Țintei este esențială o cunoaștere aprofundată a interacțiunii dintre laserii cu pulsuri ultrascurte și material. Utilizarea pulsurilor ultrascurte, cu intensități corespunzător de ridicate ale radiației, reduce gradul de difuzie a căldurii în probă, facilitând expulzarea instantanee de material. Acest lucru face posibilă realizarea de prelucrări cu un grad ridicat de calitate (aspect), fără resturi (picături, așchii) și deteriorări ale zonelor adiacente. Prin urmare, procesul de ablație este stabil reproductibil
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
numărul aferent densității electronice ne este mai mic decât valoarea critică nc [39] Pentru acest regim de timp, energia de puls este absorbită într-un strat superficial subțire, a cărui grosime corespunde adâncimii de penetrare optică (~10 nm). Efectele de difuzie termică în matricea materialului în stare solidă sunt aproape irelevante. În plus, teoria clasică asupra conductivității termice, bazată pe presupunerea că un material poate fi caracterizat de o singură temperatură, nu mai este valabilă. În schimb, trebuie luate în considerare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
considerare interacțiunile electroni matrice, tratând separat temperaturile aferente ambelor părți. Pentru intensități foarte ridicate (I > 1016 Wcm-2), electronii localizați foarte aproape de suprafață sunt încălziți la temperaturi extrem de mari și, în plus, sunt generați electroni supraîncălziți cu energii de ordinul MeV. Difuzia ulterioară a electronilor încălziți transmite cea mai mare parte a energiei pulsului către zonele adiacente, ceea ce reprezintă motivul gradelor de ablație mai ridicate per 52 puls, comparativ cu mecanismele de ablație asociate pulsurilor lungi. O parte din energia pulsurilor este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
laser în regim nanosecundă. Având în vedere că, la o scală de timp subpicosecundă, se constată apariția topirii atermice, s-a așteptat ca ablația cu pulsuri laser ultrascurte să reprezinte consecința unui proces de ionizare multifotonică, cu efecte minime ale difuziei termice, pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu mult pragul de ablație. Această nouă sursă ar trebui să rezolve sau cel puțin să reducă limitările filmelor PLD, determinate de formarea de picături. În prezent, acest aspect reprezintă încă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sub picosecundă, se constată apariția topirilor fără a exista un transfer termic. Având la bază ideea că ablația laser cu utilizarea ultrapulsurilor (pulsuri laser ultrascurte) va conduce spre un alt tip de comportament al aliajelor inscripționate, cu efecte minime ale difuziei termice, pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu mult pragul de ablație. Astfel, în cazul paletei din aliaj de aluminiu, se poate constata cu ușurință că se obține un profil de marcaj continuu și de adâncime constantă, cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în societate. Marxismul dă o interpretare diferită realizărilor liberalismului. Principala dogmă a lui Karl Marx este doctrina conflictului ireconciliabil dintre clasele economice"1176. Prin abolirea conceptului de drept de proprietate ca un privilegiu elitist 1177 al celor care conduc și difuzia sa în societate, lumea liberă salvează individul și realizează un mod de viață nou, bazat pe speranța fiecăruia la o viață lungă și prosperă. Această schimbare demolează conceptul socialist de proprietate comună și realizare a unei repartiții oarbe, așa-zis
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
stimulată de ADP. La nivelul fosforilării oxidative ADP realizează “controlul respirator”; scăderea ADP inhibă lanțul respirator datorită gradientului protonic excesiv creat prin scăderea activității ATP-sintazei; în mod normal aceasta permite limitarea permanentă a creșterii gradientului protonic prin calea oferită pentru difuzia retrogradă (utilizată ca sursă de energie pentru sinteza ATP). 2.3. Nucleul, ribozomii, sinteza proteică, diviziunea celulară<footenoteid="4">Detalii privind ciclul celular sunt prezentate separat (cap. 6).</footenote> Toate organismele folosesc acizii nucleici ca suport al informației genetice<footenoteid
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este nesemnificativ. Substanțele liposolubile tranzitează liber membrana celulară, dizolvându-se cu rapiditate. Fluiditatea membranară crescută determină și tranzitul intens al substanțelor liposolubile. Identificarea cu înaltă rezoluție a lipidelor în compartimente distincte ale membranei a dus la observarea mișcărilor de rotație, difuzie transversală și laterală; moleculele se mișcă diferit unele de altele și nu la întâmplare. 5.1.2. Plutele lipidice Deoarece colesterolul interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un pol al celulei cu exocitoza la celălalt pol. Microtransferul poate fi pasiv sau activ, după cum se realizează în sensul sau împotriva gradientului electrochimic transmembranar. Transportul pasiv este de fapt un proces de difuziune prin membrană. In general rata de difuzie printr-o membrană este proporțională cu temperatura absolută, gradientul de concentrație și coeficientul de permeabilitate, determinat la rândul său de coeficientul de partiție între membrană și mediu. Substanțele lipofile difuzează ușor prin bistratul fosfolipidic, iar cele hidrofile utilizează diverse căi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
menționat, necesar pentru funcționarea celui secundar. 5.4. Difuziunea prin membrane Toate moleculele dintr-un mediu fluid (lichid sau gazos) sunt într-o continuă mișcare aleatorie (agitație termodinamică), cu atât mai intensă cu cât temperatura este mai mare. Prin definiție difuzia sau difuziunea este un proces fizic prin care moleculele unei substanțe se împrăștie într-un “mediu de difuzie”. Mai precis, difuzia este o dispersie moleculară termodependentă. Astfel, dacă soluțiile apoase a două substanțe vin în contact direct, atât moleculele de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]