126 matches
-
părinții” se transmit pe filieră epistemic-morală, naturală (precum bunul simț) omului. El este participant în această piesă de teatru, în acest joc; cunoștințele devin reguli de relaționare normal-competitivă între semeni, lucrând binele, cum fiecare s-ar întrece pe el, fără dihonia exacerbată a noului, zeu fără duhul unimii. Înțelepții antici susțineau că numai neștiința poate face răul. Și totuși, amenințarea cu savanta bombă atomică, cu civilizata poluare a tehnologizării, cu disoluția autorității și implicit a intimității, unicității ființei umane. V. Fetescu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să‑i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și‑au răsfirat puterea atrăgând mulțimea credincioșilor, s‑au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vârându‑le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde‑i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor. Lumea se arăta tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pentru ultima dată! Adu-ți aminte, sunt iubita ta, m-ai iubit, te-am iubit. Mă mai cunoști tu oare? Khayyam o Înconjoară cu un braț tandru. Suspină: — Dacă am avea măcar răgazul de a ne lămuri, știu că această dihonie prostească ar fi izgonită, dar timpul ne hărțuiește, ne silește să ne punem la mezat viitorul pe aceste clipe tulburi. La rândul său, simte pe față fuga unei lacrimi. Ar dori s-o ascundă, dar Djahane Îl Îmbrățișează aprig, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este decât o expresie a tensiunilor care existau, la vremea aceea, între el și Cantacuzino, tensiuni izvorând din cine știe ce insatisfacții personale, dar îmbrăcînd adeseori aspectul unor divergențe pe planul teoriei și practicii științifice. Opinia publică era, de altminteri, încunoștințată de dihonia dintre cei doi corifei ai medicinii noastre, căci, într-un articol apărut în "Neamul romînesc", din perioada Războiului balcanic, Nicolae Iorga începea o înșiruire a penibilelor conflicte ce se întețeau atunci în viața social-politică de la noi tocmai cu "cearta medicilor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se vedea mai pe larg “Cuvântul legionar” pe 2012, ca de altfel toată colecția, edificată pe o strictă documentație și onestitate). Mai respirați, Românilor, dacă mai aveți aer, să se mai mire cineva de ce autohtonii se mănâncă între ei, sămânța dihoniei presărată peste tot a rodit; să se mai întrebe cineva, Savele, de ce în 23 de ani românii nu s-au mai scuturat de frica indusă la scară națională de acești factori dezagreganți; de ce-i ascultă și acum pe comuniștii în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
coniac în buzunar, despre socrul lor, Grigore, și despre cumnatul Siminică, pe care-i întâlnise nu de mult în București, la Calul Bălan, bând cot la cot, ca niște frați, de parcă nici usturoi n-ar fi mâncat și nici mare dihonie între ei n-ar fi fost vreodată. Da tu ce mai faci, mă Virgile, că nu te-am mai văzut la față de mult! schimbă în cele din urmă Lazăr vorba, arătându-și dinții într-un zâmbet prietenesc, amețit de lichiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe lângă maica stareță o bârfiseră din nou în fel și chip, în ultima vreme "că gura lumii e slobodă", cum spusese odată maica Severiana, între timp căzută la pat de supărare și de inimă rea. Din ce pricini anume această dihonie monahicească era greu de spus, fiindcă maica Agripina nu stătuse în calea nimănui și nu supărase pe nimeni. Dar se vedea lămurit că invidia, pofta de clevetire și chiar alte păcate lumești se puteau prea bine adăposti și sub straiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
al Moldovei, Povestitor și portretist talentat. A scris „Letopisețul Tării Moldovei, de la Aron-Vodă încoace“, „Viața lumii“, poem filozofic; „De neamul moldovenilor“, „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“. A fost ucis din porunca Domnitorului Constantin Cantemir. footnote>, mare Logofăt. Ș-o apărut dihonia dintre Constantin Brâncoveanu<footnote Brâncoveanu, Constantin, Domn al Țării Românești (1688-1714). A fost un sprijinitor al culturii. În timpul domniei lui s-au tipărit în Țara Românească numeroase cărți romînești, grecești , slave, arabe, turcești și georgiene și s-a creat în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Era la capătul puterilor și a hotărît să încheie conflictul cu vecinul. Vasile, vino pînă la mine, te rog. Ce avem noi de vorbit? Hai, am un rachiu bun și ne-om împăca. Între vecini nu-i bine să domine dihonia. Asta așa este. Dar ce rachiu ai? De gutui. Păi, vin, de ce să nu vin? Cei doi vecini beau cîteva păhărele fără să spună nimic. Apoi limba li se dezleagă. N-am aruncat eu mîța în fîntînă, Vasile. Ei, lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tu ce experiență ai trăit? Prima dată a fost fiul unui bogătan. Doream să fiu bogată. A doua oară a fost cu taică-su. Cuum? Așa. Cînd m-am lămurit ce lichea este fiul am dorit să las o mare dihonie în familia lor. Așa că... Taică-su era alt aluat. Și? Acum sînt bogată, independentă. Încă vă mai întîlniți? Din cînd în cînd. Dorinel simte că inima sa a crăpat, că sîngele țîșnește și că viața se scurge în durere. Apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar acestea au rămas la stăpânii lor. Dacă nu-ți spun ce mi-am adus aminte în clipa asta o să mă ai pe conștiință, dragă ieșene. Hopa! Da’ amarnic mai ești, vere. Ia să auzim ce te frământă? După multă dihonie, încă din vremea lui Radu Mihnea voievod și a lui Miron Barnovschi Moghila voievod, preacucernicii egumeni de la mănăstirile Hlincea și Aron Vodă încă mai purtau în sufletele lor sămânță de vrajbă.. Primul care și-a călcat pe suflet a fost
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bancă tot contul editurii și l-a vîrît în contul propriu. Cîștigul e privat, pierderea e națională. Acceptăm situația asta cu fatalismul nostru zîmbitor: Așa-i la noi, ce să-i faci? Care e cea mai gravă problemă a breslei? Dihonia. Ce i-ar putea cataliza pe scriitori? Adineaori, la publicitate, am aflat cum poți fi de trei ori femeie bînd Alexandrion și bărbat de 4x4 cu Bergenbier, dar leacul contra dihoniei nu-l știu. Relații agreabile? Goethe-Eckermann? Poveste! Amorul propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
faci? Care e cea mai gravă problemă a breslei? Dihonia. Ce i-ar putea cataliza pe scriitori? Adineaori, la publicitate, am aflat cum poți fi de trei ori femeie bînd Alexandrion și bărbat de 4x4 cu Bergenbier, dar leacul contra dihoniei nu-l știu. Relații agreabile? Goethe-Eckermann? Poveste! Amorul propriu dă în răfuială una-două. Ce Preda mea? Ce Sorescu meu? Ce DRP-ul mamei lui? "Zdamăsii" de Cezar Ivănescu! Fiecare face sindrom alergic la fiecare: la cartea celuilalt, la revista celuilalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cere să răspundem la întrebarea dacă conștiința noastră de oameni l-a slujit pe Dumnezeu sau pe un surogat al său. Tommaso, în lungile sale predici, a amintit și de dreptul de a fi judecat de un tribunal ecleziastic. Cunoștea dihoniile existente între puterea imperială și puterea Bisericii, în fiecare zi scotea în relief câte una, astfel încât să le pună una împotriva celeilalte și să accentueze că nu de el se discuta, ci de supremația privind deținerea puterii. Știa și că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a făcut plimbări pentru prozelitism și prin Corint dar cu mai mulți ani înainte, pe unde a lăsat sămînță de zîzanie în mintea celor care l-au ascultat pe el și care mai înainte vreme îl ascultaseră pe Saul. Această dihonie l-a făcut pe Saul să le scrie o epistolă pe la anii 40 corintienilor pentru a-i lămuri că atît el cît și Apolo propovăduiesc în fața iudeilor o nouă credință care să îi mîntuie și să îi salveze de la întuneric
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin acțiune în prezent. Cu discursul inaugurativ rostit de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
multe atenanse au fos t înstrăinate. Dar nu mai arată ca pe vremea lor... Duh Nou, Bârlad, anul III nr. 3‐4 martie - aprilie 1938, p. 18 - 19 se ocupă despre faptele de arme ale regimentului bârlădean - 12 Infanterie „Cantemir”. * Dihonia intrată în „Asociația învățătorilor” de la județul Tutova, venită în conflict și cu „tagma” profesorilor, pentru interese sindicale, dar mai ales profesionale, este descrisă și de I.C. Antonovici când vorbește despre Ștefan Toporaș, ajuns la un moment dat conducătorul Asociației și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru țară, mi-a lăsat un gust amar. E dezolant de jos nivelul dezbaterilor, al loviturilor și al mesajului. E apoi o încrâncenare primitivă, umorală, care arată trista plasare a țării noastre departe de civilizație, în plin deșert al subdezvoltării. Dihonia și spurcăciunea viscerală exhibate indecent în public arată că nu am depășit, încă, atmosfera contondentă creată de securiști, măcinată de ură și haos, care a făcut legea spațiului public (în tranziția postcomunistă), gândită și aplicată pentru a permite rețelelor subterane
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
impecabilele mumifieri. Ce baghetă de maestru (la urma urmelor, unul de joasă speță) în "Cartea albă a Securității"! Nu mai e bîrfa, de altfel cu hazul ei aferent și cu efectul ei benign, dintre un Cioran și un Ionescu, e dihonia generalizată, întreținută de cea mai abjectă dintre... instituții, made in bolșevismul rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în "Cartea albă a Securității"! Nu mai e bîrfa, de altfel cu hazul ei aferent și cu efectul ei benign, dintre un Cioran și un Ionescu, e dihonia generalizată, întreținută de cea mai abjectă dintre... instituții, made in bolșevismul rusesc, dihonie la care este împinsă mai toată lumea scriitoricească, de la onestul cu operă importantă la condeierul delator. Că bagheta n-a fost chiar de ici, de colo, se vede în reculul, iată, după șapte ani de la prăbușirea comunismului, reculul ca stigmat al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soare și de luna nu ne prevestesc nimic bun. Cu toate că știința naturii le poate explica în fel și chip, firea însăși e vătămată de evenimentele care urmeaza: iubirea se răcește, prietenia decade, frații se despart; în orașe răscoale; la țară dihonie; în palate trădare; și legătura ruptă,-ntre tata și fiu. Ticălosul asta al meu se potrivește cu prevestirile: iată fiul împotriva tatălui. Regele se abate de la calea firească, iată tatăl împotriva copilului. Vremurile noastre cele bune s-au trecut. Intrigi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]