440 matches
-
recent s-a conturat și o abordare care desființează liniile de demarcație dintre etapele procesului și pune sub semnul întrebării raționalitatea economică a acestuia. S-au dezvoltat numeroase tipologii care explică formarea strategiei și altfel decât sub aspectul unui plan dihotomic de tip formulare-implementare. Unii autori sugerează că formarea unei strategii este reprezentată cel mai corect de o spirală. Specific, pentru noile modele sunt multitudinea de „actori” implicați în formarea strategiei, cu interese și așteptări diferite, uneori chiar contrare, precum și comportamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizației (al firmei) atât în faza de formulare a unei strategii, ca determinant al acesteia, cât și în faza de implementare a strategiei alese, ca instrument. Separația determinant/instrument devine dificilă dacă strategia este percepută ca un proces continuu, nu dihotomic, de tipul formulare-implementare sau dacă se analizează o strategie emergentă. O abordare modernă postulează chiar că organizațiile cele mai performante ar trebui să adopte o atitudine culturală proactivă, astfel încât procesul de modificare a culturii organizaționale să fie continuu (Senge, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
control desăvârșit al umanității. Scenariul este numit evolutiv, adică științific, fiind plasat în antiteză cu cel speculativ al clarvăzătorilor. Situarea epistemică a celor două scenarii nu cred că este întâmplătoare. Fetișizarea unuia (evolutiv) și dezavuarea celuilalt (speculativ) trădează insuficiențele gândirii dihotomice, a raționamentului de tip maniheist. Unul este în totalitate bun, iar altul cu desăvârșire rău. Adevărul poate că este la mijloc. Există clarvăzătoare veritabile, femei oneste care au mai păstrat câte ceva din străvechile învățături inițiatice precreștine, pe nedrept stigmatizate sau
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
două afixoide grecești între care se stabilesc relații de sinonimie parțială: endoantigen/ autoantigen. Relațiile de sinonimie se pot stabili și pentru elementul secundar: micrococ (fr. microcoque; gr. μικρο- "mic", kokkos "boabă"). Microsistemul afixoidelor dispune de paradigme antonimice, cu caracter binar, dihotomic. Nu se poate vorbi de o repartizare egală a clasei antonimelor în diferitele subdomenii ale științei. Categoria termenilor care denumesc valori cantitative este cea mai predispusă la a contracta relații de antonimie, prin antonimele graduale: brandi-/tahi-; hyper-/hypo-; macro-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
propus anterior, atunci vei fi nevoit, pe bază de contraexemple, să accepți o nouă relaxare și așa mai departe, până la epuizarea întregului univers de discurs ce poate fi investigat pe baza respectivului criteriu. Structura argumentului pantei alunecoase presupune trecerea de la dihotomic la gradual prin spargerea dihotomiei și instituirea unui continuum pe care criteriul merge în direcția permisivității, asemenea unui cursor, prin admiterea unor cazuri care inițial erau îndepărtate. Sensul argumentului poate fi însă schimbat prin acceptarea unui criteriu mai puternic, care
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
românești, al căror rol era să întârzie contraofensiva sovietică, și prezintă realitatea pe care trebuie să o înfrunte soldații deveniți „carne de tun”. Mulți încearcă să se întoarcă acasă după ce fuseseră trimiși în linia întâi, la Rostov. Figurile sunt privite dihotomic: cei plini de stoicism își îndură soarta chiar dacă înțeleg că sunt sacrificați, în timp ce alții, aflați în poziții înalte, încearcă orice stratagemă pentru a părăsi frontul. Memorialistica lui M. realizează o sinteză a existenței autorului, prezentând două momente esențiale, unul plin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
războaiele dintre bizantini și persani, chiar dacă interesul său nu depășește granițele imperiului (spre deosebire de ceea ce face Sozomen). În primele trei cărți care cuprind evenimentele din sfera istoriei civile a Orientului și a Occidentului, în afară de istoria Bisericii, narațiunea lui Evagrie rămâne oarecum dihotomică, oscilând între cele două subiecte tratate, în timp ce cărțile a patra, a cincea și a șasea sunt mai omogene și conținutul e axat pe istoria civilă. Relatarea este cam prolixă, fără îndoială amplă și senină, însă stilul e agreabil și tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
curmarea celei mai crâncene prigoane dezlănțuite vreodată împotriva creștinilor”. Trimiteri la „războiul sfânt” apar în pastoralele elaborate în anul 1942 de către episcopii Policarp al Cetății Albe-Ismail, Ghenadie al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului și Efrem al Chișinăului. De acum înainte, logica dihotomică devine principalul instrument cu care operează mediile ortodoxe pentru a decripta noile realități interne și internaționale. Un exemplu elocvent de logică maniheistă este oferit de raportul secției culturale a adunării eparhiale din episcopia Aradului, raport ce înfățișează activitatea secției respective
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
trebuie să stabilească: conținutul întrebărilor - de regulă acestea putând fi factuale sau de identificare, (prin care se cer date obiective despre subiect, cum ar fi vârsta, sexul, studiile), de cunoștințe, de opinii și atitudini, de motivație; tipul întrebărilor - cu răspunsuri dihotomice, închise, da-nu, cu răspunsuri libere, lăsate la inițiativa subiectului; cu răspunsuri în evantai - mai multe răspunsuri din care subiectul alege 1-2 care i se potrivesc modului de fi sau de a gândi sau pe care le ierarhizează în funcție de valoarea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
ton civilizat și cu vădită îngrijorare, deoarece conducerea US a oferit, din păcate, destule motive pentru critică în acești ani. Nu reiau aici rechizitoriul, oricine se poate edifica răsfoind colecția Contrafort-ului. În altă ordine de idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura dreaptă a profesionalismului și a moralității. Dl Mihai Cimpoi este o personalitate culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
studii se concentrează pe construcțiile competitive ale Turciei, Balcanilor, Rusiei și regiunii Mediteraneene nu doar ca fiind radical diferite, ci ca zone ambigue sau ca punți de legătură între Est și Vest.705 De asemenea, este discutată posibilitatea schimbării construcției dihotomice a NATO și renunțarea la auto-percepția Vestului civilizat antagonistic Estului.706 5.2.2. Transformarea comunităților politice Ramesh Thakur afirmă că securitatea umană este văzută, pe de o parte, ca fundamentându-se în tradiția drepturilor omului care percepe statul ca
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
una dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din domeniul Relațiilor Internaționale, afirmă în cercetările sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
inversiune derridiană pe care o prefer în vremea din urmă, dau prioritate grafiei asupra logosului - altfel, aș fi spus, ca mai toată lumea: istorie, povestire și, ca liant între ele, istorisirea. Să vedem însă, schematic, ce nume au primit dimensiunile dihotomice ale narațiunii de-a lungul timpului. Mai puțin schematic acum, dar fără a intra în foarte multe detalii, nici o teorie a narațiunii n-a uitat să opereze o distincție apăsată între pre(-)text și text. Au pus-o în centrul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin excluderea celeilalte; fiecare depinde de relația ierarhică între istorie și povestire pe care cealaltă o inversează”. Logica semnificațiilor, așadar, arată că Oedip Rege cere o lectură dublă, în acord cu două principii incompatibile ce decurg din cele două dimensiuni dihotomice: pre(-)textul și textul. Istoriile de caz freudiene, în măsura în care sînt narațiuni cu fabula și sjuzhet, ilustrează aceeași logică dublă (Culler. 1981:178). În căutarea unui eveniment care, plasat într-o secvență de alte evenimente, este cauza stării actuale pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ne face să ne gândim la universul social ca fiind, în primul rând, unul al mobilității. "Această reprezentare pe scările de standing ale unui social continuu se opune modului de clasificare pluridimensională în care sistemul de poziții trimite la opoziții dihotomice și implică ideea de dificultate a trecerii de la un rang la altul. Dacă scara ierarhică este făcută pentru a fi urcată, structura socială este făcută pentru a fi reprodusă" [Duriez et al., 1991, p. 52]. Scările de stratificare sunt astfel
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
însă s-a transformat într-un cult al prejudecății „împotriva prejudecăților”, conducând în felul acesta la negarea operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine. Patosul negativist al modernității față de tradiție sau prejudecăți se explică și prin analiza dihotomică aplicată momentului inaugural al istoriei culturii europene, reprezentat de nașterea filozofiei în Grecia antică. Până la Nietzsche, filologii și istoricii germani au văzut apariția gândirii speculative ca pe o trecere de la mythos la logos. Romantismul nu face decât să inverseze polaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
că nu este mare și sobornică ca Sionul, carele îl făcu Solomon, nice ca Sfânta Sofia, care o au făcut marele împărat Iustinian, iar cu frâmsețea este mai pre desupra acelora”. Lăudându-l pe Neagoe Basarab, Gavriil Protul îi blamează dihotomic pe potrivnici, face adică o „publicistică” politică de bun nivel, în care adversarii (ai lui Neagoe, dar și ai Craioveștilor) - Mihnea cel Rău, fiul său Mircea, Stoican, Vlad cel Tânăr, Bogdan vornicul - sunt desființați pentru viitorime. Așa se face că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
naturii” și „științele spiritului”, a exercitat o influență pe cât de profundă, pe atât de puțin remarcată asupra autorului român: ceea ce este creat de om (istoria, arta, filosofia, psihologia ș.a.) nu poate fi judecat, spune Dilthey, după normele extranee ale logicii dihotomice carteziene, întrucât subtilitatea gradațiilor și tranzițiilor infinite ale experienței interioare nu se lasă explicată prin („redusă la”) schema metodologică subiect/obiect. Înțelegerea formelor obiectivate ale existenței umane presupune o conștiință fatal subiectivă a identității, care traversează, în dinamica aceluiași impuls
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
nu-mi ieșea în relația dintre factorii educației. Îl aud încă: „Dacă ți-ai pus întrebarea, e bine, e foarte bine!” Pe ogorul deja pregătit semăna semințe vii, care angajau, personalizau. Pentru domnu’ Fetescu întrebările noastre nu erau strict evaluate, dihotomic, ca bune ori rele. Important era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Dar, după părerea mea, se pot pune două întrebări critice: ce și cum putem cunoaște prin știință? Prima întrebare reprezintă „ontologia”, iar cea de-a doua „epistemologia”. Răspunsurile la fiecare întrebare sunt diverse, dar putem să le aproximăm prin categorii dihotomice. Lumea, așa cum o distingem prin știință, este fie accesibilă percepțiilor noastre, fie construită de către mintea umană. Putem cunoaște lumea fie pornind de la probe externe, fie prin logică internă. Rezultatul este un tabel cu două coloane de opțiuni posibile. (Eu găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult, relația trebuie să prezinte și regularitate. Anumite stări ale lui X trebuie să fie asociate în mod regulat cu anumite stări ale lui Y. Asociația poate fi dihotomică (când poate fi observat X, poate fi observat și Y), continuă (când X crește, crește și Y), sau combinată (când X este prezent în valori peste un anume prag, apare și Y). Asocierea poate fi pozitivă (dacă X... atunci Y
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
astfel de limbaj metaforic în modelarea formală și de a-l înlocui cu o specificare riguroasă. Cel mai ușor mod de a reprezenta perechile potrivite de valori este printr-o imagine. Să ne imaginăm o relație cauzală între două variabile dihotomice. De exemplu, să presupunem că o țară mică, fără sau cu o superputere nucleară în vecinătate, ar intra sau nu într-o alianță militară cu acea superputere. Acest fapt poate fi descris cu ușurință de un grafic cu 2 × 2
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
această imagine în limbaj algebric, formula din ipoteză pentru Y dependent de X în acest exemplu este pur și simplu Y = X. La fel de ușor ne-am putea imagina o situație diferită, cu o relație ipotetică negativă între cele două variabile dihotomice. De exemplu, în cazul în care o națiune mică are o superputere nucleară ca aliat militar, am putea susține că națiunea mică respectivă nu își va dezvolta propriul program nuclear. În cazul unei valori pozitive pentru X, am anticipa o
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ceva mai formală, programul nuclear al unui vecin puternic este considerat suficient, dar nu și necesar pentru a determina națiunea să-și dezvolte propriul program nuclear. În continuare, să ne imaginăm o relație cauzală bivariată pozitivă între o variabilă dependentă dihotomică și o variabilă independentă continuă, modelată ca valoare cardinală cu un zero natural. Ipoteza este că atunci când valorile lui X sunt egale sau deasupra unui anumit prag (t), Y va exista, dar (presupunând că nu există alte cauze relevante) atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
valorilor pozitive false” în care un rezultat eronat poate apărea drept valid din pricina unei specificări incorecte a modelului. Voi ilustra în continuare modul în care intervin variabilele de control cu un exemplu care, de dragul clarității prezentării, va folosi doar variabile dihotomice. Să ne imaginăm că aș organiza un examen de admitere la universitate și aș descoperi că dintre candidați, cei înalți au în mod sistematic rezultate mai bune decât cei scunzi. Înainte de a putea trage concluzia că variațiile de înălțime influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]