5,779 matches
-
a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca Începutul acestei noi experiențe lirice să fie de bun augur În spațiul literar românesc.” - Dan Stanca scria despre „Anotimpuri ostile” : „Volumul ne pune din nou În fața veșnicei dileme: este poezia o experiență personală, incomunicabilă sau are forța și Îndreptățirea să comunice tuturor?” Ce este poezia pentru Viorela Codreanu Tiron? - Este o formă de a comunica, firește, de a Împărtăși, și de ce nu? o formă de-a dărui. Un
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Franța, un film despre viața băștinașilor din Papua Noua Guinee, bine premeditat, cursiv și foarte colorat, cu un subiect exotic și un tip de demers nu foarte îndepărtat de intențiile unui antropolog. Premiul Centrului Național al Cinematografiei i-a revenit filmului german Dilema lui Duka, gândit oarecum în aceeași cheie a explorării minuțioase a unor culturi îndepărtate. Mențiuni au revenit filmelor Tinutul din nord de Furedi Zoltan (Ungaria), Brigada de Liivo Niglas (Estonia) și Cheia de Dan și Noit Geva (Israel) - ultimul fiind
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum s-a putut constata și la această ediție a Astra Film Fest, antropologia vizuală își formează în ultima vreme tot mai mulți specialiști, surclasând astfel vechea dilemă. Care rezistă, totuși, cât privește jurizarea. Va fi apreciat materialul documentar și gradul de implicare a cercetătorului, sau calitățile intrinseci, estetice și cinematografice ale filmului? Se va prefera un stil pur expozitiv, ori construcția ficțională? Denaturează, aceasta din urmă, faptele
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
o evadare din Babelul cotidian: Nu plânge,/ la capăt e moartea,/ în sfârșit același/ grai./ Acum/ șoptim/ limbi străine/ unul celuilalt,/ împotmoliți mereu/ din spuse,/ în nespuse,/ în răuspuse." Nimic din zbaterea dureroasă a poeților iconoclaști, pentru că orice început de dilemă este anulat de conștiința unei omniprezențe divine care sfârșește întotdeauna prin a repune gândurile rătăcite în matca lor: "Vaporul se clatină/ cu valurile,/ între mare și cer/ sunt călătorul care/ transpiră privind/ prin hubloul împăienjenit,/ sub forța dorinței/ de a
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
din bîrfă eliminăm răutatea, un element adevărat și adesea interesant tot rămîne. Ați spus un lucru extraordinar: există o "bîrfă", din păcate tot mai rară, admirativă, o bîrfă fără răutate, cu efect pozitiv și îmi amintesc de un număr al Dilemei dedicat acestei teme. Ne neliniștește, spuneați, comparația cu ceilalți, ni se pare că nu ne reușesc cele mai simple lucruri, pe care toți ceilalți le obțin ușor. Ne ajută cărțile să ne liniștim? Ne ajunge asta? Bineînțeles că nu ajung
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
ar fi casa părintească de la Perchiu-Huruești, emoționantă în simplitatea (și chiar sărăcia) ei ca o construcție de la Muzeul Satului. l Un număr anterior al revistei se ocupa de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție. l DILEMA a ajuns la numărul 500. Asta înseamnă ceva mai puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
de Tristan Tzara, iarăși cu multe fotografii rare. De pus la colecție. l DILEMA a ajuns la numărul 500. Asta înseamnă ceva mai puțin de un deceniu. Pe ultima pagină, directorul fondator, dl Andrei Pleșu, publică un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziții". Ideea responsabilului de număr care semnează R.C. (cin' să fie? cin' să fie?) este de a sărbători aniversarea solicitînd cititorilor revistei un răspuns la întrebarea: "Vă mai place ceva pe lumea asta?" Textele sînt epatante. Cititorii scriu uneori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
consemnez ce (cred) crede ea. Ceea ce urmează sînt doar simple conjecturi. Iar asemănarea cu o realitate oarecare nu este deloc întîmplătoare. Olympia își cunoaște bine rostul, rolul și destinul. Poate că e vanitoasă, însă nu e ipocrită. Iar din această dilemă i se trage, vom vedea, destinul tragic. Asumat. Căci Olympia îmi pare a fi un personaj de tragedie sau măcar de dramă. Nu un țap ispășitor, cum poate că ar fi dorit Coppelius. Coppelius a creat-o spre a-și
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
găsi multă emoție în aceste poeme și chiar vor detecta un firav sentiment de revoltă, e-adevărat, sufocat sub stratul gros de sarcasm și damnare. Poemele lui Vasile Gârneț aparțin, de fapt, unei întregi generații, acelei generații care trăiește zilnic dilema de a pleca din țară, de a nu ști ce-i de făcut sau, dimpotrivă, de a nu se mai întoarce acasă niciodată. O generație condamnată să ezite, ca și această poezie, între sensibilitate și intelectualism. Efectul pervers al acestui
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
sprijinim, într-un alt context, pe celebra formulă. Al doilea nivel ține de viziunea construcției, mai exact de spiritul dinapoia ei, care o animă și menține pe cât de vie, pe atât de solidă. Spirit antic sau spirit modern? În locul falsei dileme, al disjuncției care divide conștiința europeană de cel puțin un mileniu încoace, Gramatopol propune o mult mai profitabilă ecuație: spirit antic, adică spirit modern. Reluându-l pe Flaubert, vom spune și noi, închizând paginile eseului preliminar care dă titlul volumului
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
se baza. Știa și urmărea ce se întîmplă în lung și-n lat. A suferit teribil cînd revista a trebuit să dispară. Ceva s-a rupt în el. Dar și-a asumat, tot tăcut și interiorizat, durerea. Rubrica săptămînală din Dilema îi dădea confortul prezenței, al esențializării unei idei, unei chestiuni. Un extraordinar exercițiu al condeiului scriitorului pus în pagină în una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură și atitudine. Diogene cîinele, Platon, Socrate, Apa, Repetabila scenă a balconului, Transfer
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
laudatio, atunci când a fost investit cu titlul de doctor honoris causa al Universității Complutense: că a fost lingvistul cel mai important al celei de a doua jumătăți a secolului. "Mai mult decât Jakobson?", a încercat Fontan să mă pună în dilemă. Da, mai mult decât Jakobson; eu cred acest lucru în mod ferm, deși am fost și continuu să fiu un fervent admirator al acestuia din urmă, care mi-a limpezit atâtea lucruri, cu care am fost în atâtea privințe de
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
și cît aparține documentelor ca atare din diferitele dosare consultate, ca să ne putem da seama ce și cît îi aparține d-sale. Așa cum sînt alcătuite fișele, ele lasă loc la interpretări dezavantajoase pentru intențiile și efortul autorului. Le citim în-tr-o dilemă perpetuă: cine afirmă ce se afirmă, documentul de Securitate ori dl Pelin? ce adaugă dl Pelin literei documentului? dar, ce să mai spun, spiritului său? Anumite lucruri par să fie neîndoielnic aprecieri ale autorului, completări. Dar nu putem fi siguri
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]
-
primele să convingă prin ele însele. Or, tocmai asta nu fac. Ravelstein trece, pentru Chick - și implicit în ochii cititorului - drept o autoritate infailibilă în probleme dintre cele mai diverse, începând cu cele filosofice și politice și sfârșind cu felurite dileme și tactici practice, vestimentare, sexuale, sentimentale, ori în general de viață (și de moarte, ținând seama de sănătatea precară a celor doi). Nici o umbră asupra personajului, nici un credit sau drept la îndoială acordat cititorului. La fel de perfectă (dacă se poate spune
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
pe Constantin Chiriac (Othello), Virgil Flonda (Iago) și Anca Florea (Desdemona). Și de data aceasta înțelegi că pentru Zholdak, teatrul este, după cum el însuși o declară, "o artă dură, animalică, ritualică, de instinct". Unele "rezolvări" regizorale sunt recurente, născând fireasca dilemă a distincției dintre stil și manieră. Sacrificarea Desdemonei amintește de uciderea Elevei din Lecția lui Ionesco. Othello și Iago sunt niște profesioniști ai crimei pe care îi leagă gustul pentru sânge, o relație explicitată de scenografia mirobolantă. Simbolurile curg într-
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
e bine! Piața mijește, lumea se mișcă și vine eclipsa. Cealaltă, pentru că aceea despre care e vorba aici a trecut nu de mult! P.S. O variantă a acestui text a fost scrisă, cu vreo doi-trei ani în urmă, pentru revista Dilema. Sau poate pentru puiul său Vineri! Cam așa se vedea atunci artistul și se întrezărea piața de artă. Și acum este exact la fel în ceea ce privește relația artei cu mediul economic, însă cu mica diferență că instrumentele pieței s-au diversificat
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
Marius Chivu Volumul Diversitate stilistică în româna actuală este o extrem de interesantă "istorie" a limbii române de după momentul '89. Alcătuită din articole publicate în revistele Luceafărul, România literară și Dilema, cartea Rodicăi Zafiu nu este o sinteză teoretică a trăsăturilor esențiale a tipurilor de limbaje actuale, dar nici un puzzle fragmentar cum poate părea la prima vedere. Temele au fost astfel selectate și ordonate chiar cu sistem, încât un fir roșu
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
anvergură: după cîteva recenzii prompte, în cunoscutul registru ziaristic adjectival, cartea recent editată e deja una controversată. În diferend acut cu numitele recenzii și cu prefațatoarea micului tom (M. Cernat), fără a nega calitățile debutantei, Alex. Leo Șerban publică în Dilema (nr. 476) o analiză severă a ceea ce numește "carențele" studiului care pe alocuri "gafează comic", conținînd și o "carență majoră". Personal, aș insista asupra unei judecăți de situare și de existență. Absolventă a UATC (unde D. Carabăț i-a fost
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
și de inerțiile celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este prefața lui Dan Lungu, în care este cuprins și manifestul unui grup de scriitori ieșeni, publicat în fostul supliment al Dilemei, Vineri, în anul 1998. Se știu și luptele "politice" duse de scriitorii ieșeni în ultimii ani, conflicte în U.S. etc. - lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar nu știu cîți dintre noi au înțeles ceva. Literatura vine, paradoxal
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După Viroli, "limbajul naționalismului ia naștere pe ruinele patriotismului republican", când națiunea începe să fie concepută ca spațiu cultural unic, diferențiator. Herder, apărând cultura germană de spiritul francez dominator în epocă, este primul militant pentru națiune în acest sens
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Cronicar Din nou, Securitatea Extrem de interesant, numărul 547 din Dilema în care „tema” este, din nou, Securitatea. Sub titlul sugestiv, A fost odată (ca niciodată) Securitatea, putem citi cîteva articole la obiect, pertinente și îndrăznețe. Pe ultima pagină, un interviu cu dl Andrei Pleșu, acordat dlui Cristian Ghinea. Sigur că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
Între timp, România Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane ale lui Ion Gheorghe (curios, poetul e ignorat de dl Săvescu et. comp.) care are în pregătire o nouă carte, un „memoriu științific (sic!)”, intitulat Tărtăria - Preistoria Secretă. l În Dilema din 12-18 septembrie, iată-l și pe dl C. Rogozanu luînd taurul gerontocrației de coarne: profitînd de tema numărului (Teribilismul), fostul nostru colaborator pare sigur că una din cauzele penuriei de teribiliști în România constă în faptul că generația ’60
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
să ne grăbim pentru a putea ajunge în 2007 în Uniunea Europeană sau cînd le dă cu tifla străinilor care vin ei să ne învețe ce să facem în țărișoara noastră suverană. Să zici că aici premierul ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par vorbiți în privința corupției. Iar după ce ambasadorul american la București, vizat de dl Năstase, a dat un comunicat pe tema luptei împotriva corupției din
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
Patapievici. Dacă Dinescu e suspect din oficiu, fiind un fel de claun nebun ce-ar trebui epurat așa, de învățătură de minte, nici Pleșu ori Patapievici nu stau mai bine. Vă dați seama, Andrei Pleșu a condus o revistă culturală, „Dilema”, doldora de informații explozive, și nici acum, la trei ani de când nu mai are absolut nici o legătură cu ea, nu scapă de gravele acuzații că folosește în avantaj propriu știința de carte dobândită prin frecventarea asiduă a savanților de la Securitate
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
redacțiilor. Enumerarea a urmărit să pună în lumină aprecierea de care s-a bucurat Aron Cotruș, oriunde în altă parte decât în țara lui. Construindu-și poezia ca pe un monument de sensuri simbolice, fascinant prin directitate, straniu sublimat pe dileme sumbre și antrenat de euforii senzuale, aliat al purității spiritului și adept al tot ce este definitoriu emblematic statuarei omenești, Aron Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]