318 matches
-
tema aleasă se evidențiază în romanul studiat Desfășurarea epică a romanului are în centru două personaje: Moromete tatăl și fiul său cel mic, Niculae. Cei doi protagoniști evidențiază două tipologii umane și două modele comportamentale diferite. Relațiile dintre ei sunt dilematice și contra dictorii, punând în lumină o criză a comunicării și opțiuni existențiale diferite: Ce era cu Niculae ăsta? De unde mai răsărise și el cu povestea asta a lui cu școala? Și ce vroia la urma urmei? În timp ce tatăl său
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
temă, cea a destinului, îl opune lui Lică Sămădăul, antagonistul care exercită asupra sa o stranie fascinație a răului. Așadar, relația dintre Ghiță și Lică este de tip conflictual, ilustrând erodarea valorilor morale. Protagonistul nuvelei, Ghiță, este un personaj complex, dilematic, de mare forță în reprezentarea omului care se lasă dominat de slăbiciunile sale. El ilustrează, așadar, o tipologie generalumană, dar și o tipologie realistă, socială. Prima ipostază este cea de om moral care respectă codul etic al comunității și valorile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fată admirabilă, o fată superioară pe care no înțeleg. Pentru Stănică, e femeia deșteaptă care știe să se descurce în viață, iar pentru Aglae și Aurica este dezmățata ce sucește mințile bărbaților. Otilia însăși se caracterizează cu luciditate, descoperinduși structura dilematică: Eu sunt o zăpăcită, nu știu ce vreau. Această reflectare caleidoscopică în „oglinzile“ mișcătoare ale conștiinței ce lorlalți pulverizează unitatea personajului, așa încât Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică. Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conștiința eroului. Totalizând 12 tablouri întrun ritm tot mai alert al dezvoltării conflictului drama tic, piesa își structurează subiectul pe ilustrarea conceptelor de justiție și de iubire privite în mod absolut. Duratei reale, obiective îi corespunde însă un timp interior dilematic și reversibil, în care se reconstituie prin amintire „anotimpul“ iubirii dintre Gelu și Maria, ca și existența dramatică a lui Grigore Ruscanu, tatăl lui Gelu. Ca prezență scenică, eroul asupra căruia se focalizează spectacolul se definește mai ales prin prezență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creativă, în timp ce Allan întruchipează iubirea omenească, contra dictorie, ames tec de spiritualitate, pasionalitate și luciditate. Pe de o parte, perso najul narator este și eul conștiință al cărții, întruchipând tipologia intelectualului european, modelat de raționalism și pragmatism. Este o natură dilematică în care sensi bilitatea romantică se combină cu luciditatea extremă, cu gustul experienței cognitive și morale. Aflat întro febrilă căutare a valorilor existențiale, Allan descoperă adevărata iubire, carei realcătuiește ființa după modelul marilor pasionați. Elanul pur al iubirii este însă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în subconștient. O secvență înfățișând un țăran care sărută pământul stă la baza romanului Ion. O altă secvență cu fotografiile soldaților spânzurați va reprezenta punctul de plecare pentru Pădurea spânzuraților. Din ritmurile unui dans argeșean apare Ciuleandra. Romanele au personaje dilematice, aflate în situații de criză, conturate fără note de lirism. Fiind un excepțional observator al concretului, Rebreanu e un constructor de edificii monumentale, atent la plan, la construcție, la episoade și situații, la împărțirea fiecărui capitol în mici diviziuni. El
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se pare că e cam târziu"33. Și iată și câteva reușite: ,,Slavici se simțea în stare și, în consecință, s-a voit ceea ce s-ar putea numi un zugrăvitor de personaje, de situații, de evenimente problematice dacă nu chiar dilematice. Așa și numai așa intuise el din bun început că irepresibila lui vocație de "dascăl" își putea face pereche cu aceea de "scrietor". Și cum aproape invariabil a înțeles să procedeze? Luând-o dinspre starea sufletească axială: iubirea cu toate
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nesfârșit al celor care pleacă, odiseea întoarcerii, sinonim cu schimbarea, cu mântuirea, cu calea dintre Coșmarul istoriei și vis (Le Clézio, Magris, Primo Levi, Maurensig). La fel de fertilă d.p.d.v. epic este și revizitarea ironică, tandră, parodică a unor teme delicate, existențiale, dilematice, cum ar fi erosul delirant, viața de cuplu, căutarea propriei identități într-o lume tot mai debusolată, și tocmai de aceea beoțiană și egolatră (Nick Hornby, Péter Esterházy, Martin Page). Cel mai important lucru, totuși, pentru naratorul postmodern, și implicit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un mandat de deputat ș.a.m.d. Toate aceste „duplicități” sunt analizate cu finețe și competență de un exeget care apelează la mijloace și metodologii mai puțin cultivate la noi. Rezultatul este un portret cu totul nou, al unui Caragiale dilematic, care s-a opus „unei lumi pe care a descris-o de mai multe ori ca fiind o lume pe dos”, dar de la care aștepta o recunoaștere a meritelor personale. Portretul mișcat al unui clasic al literaturii române ce părea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Într-o primă instanță, ca arhitecți, am putea fi tentați să asociem conceptul de muzeu de artă contemporană exploziei numărului de muzee din anii 1970, multe dedicate artiștilor În viață, dar acest aspect nu poate rămâne În afara chestiunii, mult mai dilematice, a transformării artei de-a lungul secolului al XX-lea. Nu este atât vorba de ideea de a expune operele artiștilor În viață Într-o instituție muzeală, care nu este nouă. Ea nu aparține nicidecum momentului actual, deși nu este
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
se pot desprinde câteva coordonate teoretice privind fantasticul. Esențialul este că fantasticul constituie, în primul rând, o categorie estetică, textualizată în diferite forme (specii) literare, care își are originea în dialectica real-nereal, logic-ilogic, obiect-semn, finit nedefinit, care are un caracter dilematic, instituind prin aceasta ambiguitatea percepției și a labirintului de semnificații, care implică felurite modalități de insolitare (straniul, enigmaticul, miraculosul etc), care produce sentimente de neliniște, teamă, spaimă, teroare, iar instituirea lui nu poate avea loc decât pe baza unei convenții
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei, e „bolnavă de poezie”. Culegerea Țara extremelor (1994) probează un echilibru artistic matur. Tensiunea „știrilor” dramatice e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă se aseamănă hainei „cu stofa întoarsă pe dos”. Cartea de proză Schițe pe portativ (1995) are un aer comun cu lirica, cel puțin tematic. Evocarea teroarei kafkiene din ultimii ani de regim ceaușist stă alături de instantanee din cotidianul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
și responsabilitate ce caracterizează normal serviciile de informații prin comparație cu alte agenții guvernamentale, Shulsky și Schmitt schițează totuși diferența dintre accesul la informații și cunoștințele suficiente pentru a controla eficient lumea informațiilor. Spre disperarea scepticilor, ilustrarea oferită acestei situații dilematice este însă fundamental favorabilă serviciilor de informații, care, prin „negarea plauzibilă” (p. 201), le creează „stăpânilor politici” avantajul de a nu fi niciodată vinovați în caz de eșec. Situația este ilustrată cu referire la documentele - sau, mai precis, absența acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
comportă ca un un cod ce trebuie răstălmăcit până la pagina 100. Despre ce este vorba? Scrie sub titlu: trio-ul scrieri, autori, lecturi. Rațiunea de a fi, caracterul ontologic al subiectelor alese și acoperirea largă de stiluri scriitoricești “împle” paginile Dilematicei. Pornind de la scurte pilule în ”INFO”, cu Bazar și 3,14teca (cu acel altfel despre altceva care mie îmi place mult), revista se adresează celor avizi de scriere cu fobie clișeică. După un studiu deloc amănunțit veți observa că acel
Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
cu acel altfel despre altceva care mie îmi place mult), revista se adresează celor avizi de scriere cu fobie clișeică. După un studiu deloc amănunțit veți observa că acel mod de a scrie altfel despre altceva va fi și cheia Dilematicei. Dar asta mai târziu.... Rubrica ce implică atât creionarea unui personaj celebru/celebrat cât și parcurgerea unui drum inițiat de o întrebare poartă numele “Dosar”. În general revista de față lansează interogații spre meditare, spre a le elucida la finalul
Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
cu care par a fi scrise recenziile și cumva și aerul superior pe care îl au cei ce pun problema, ce debutează dilema, sunt cel mai caracteristic punct de atracție al întregului mod de scris ce reprezintă colectivul Dilemateca redacțional. Dilematicul, sau Dilematecul, nu știu exact, va fi cel care personifică grupul, după părerea mea destul de divizat. Acesta își ia rolul de a ține un discurs “cu de toate”,atingând sensibiloasele probleme artistice sau psihologice dar și critica de carte, ludicul
Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
fanatism, din frică și lașitate ori fiindcă a fost șantajat) se autodeconspiră înainte ca dosarul său să fie livrat opiniei publice de către CNSAS? Probabil că autolustrare (lustrația fiind termenul general pentru întregul fenomen de curățare și igienizare etică). Or, chestiunea dilematică este următoarea: în ce măsură autolustrarea este sau, poate fi o soluție reală în România? Vom avea, oare, parte de un confesional abundent și aluvionar, de o hemoragie de mărturisiri ale unor persoane publice care vor admite că au colaborat cu Securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Introducere Dincolo de imagini ne închipuim oamenii și întâmplările lor ca pe o țesătură imensă de istorii individuale sau colective, de momente potrivite, nepotrivite, critice sau dilematice, de posibilități, eventualități, conjuncturi, incidente, cauze, antecedente, precedente, ipostaze sau posturi. Dincolo de imagini ne închipuim obiecte colecționate sau abandonate, uitate, prețuite, asamblate, distruse, mânuite, consumate ori neglijate, aflate în relație cu oameni, cu alte obiecte, cu fluctuații valorice și date
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
artistice atinse uneori în poemele meditative, A. este dezavantajat de inexperiența poeziei românești în mânuirea unui limbaj metaforic pe măsura gândirii speculative. Efectul superior al poeziei vine nu din strălucirea concretului imagistic, cât din dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și permanențele vieții morale notate cu sobrietate clasică în fabule, epistolele și satirele lui A. reunesc gustul reflecției și verva ironică în monologul-autoportret al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
teatru și uzura măștii - rețin în piese ca Manole și Ana (1935; rescrisă în 1940, în umbra dramei expresioniste a lui Blaga) ori Sala de așteptare (1938), un text demitizând condiția actorului, nu și „magia” actului artistic. În fine, cuplul dilematic și predestinat, asociat misterului creației, revine într-un poem dramatic ce improviza pe tema jocului himeric al artistului (Natură moartă, 1941). Atașamentul pentru teatru o face a se regăsi din când în când pe F. și în postura cronicarului dramatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
cine trebuie"39; expresiile lingvistice reprezintă un potențial pentru noi schimbări ale realității internaționale. În acest sens, actorii "respectă reguli care asociază identități specifice la situații specifice, folosesc oportunități individuale pentru acțiune prin evaluarea similarităților între identitățile curente și alegerile dilematice și cele mai generale concepte despre sine și situații"40. Finnemore și Sikkink (1998) au oferit al patrulea răspuns, denumit "analiza stadială"41, care prevede următoarea regulă: cineva ar putea modela alegerea rațională prin producerea de cunoaștere socială, tot așa cum
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
trezesc suspiciuni din partea altor state, care instinctual aceste state își sporesc și ele mai mult capacitățile ofensive și de apărare față de statul considerat potențial agresor. Deci această spirală a neîncrederii în probleme de securitate și de apărare are un efect dilematic, prin faptul că acțiunile intreprinse unilateral de către un stat pentru a-și asigura securitatea sa tind, chiar dacă sunt intenții, să contribuie la creșterea insecurității altor state. Deoarece statul A își sporește capacitățile sale militare pentru a se confrunta cu statul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
reprezintă referințele și asociativitatea în cea mai gravă dimensiune a scrisului/trăitului la acest autor: reevaluarea atașamentelor ideologice ale anilor ’50. Bunăoară, unele pagini din Logica evocă rictusul final din prozele lui Milan Kundera, iar bonomia tolerant-subtextuală în care spiritul dilematic învăluie totul, inclusiv cele mai atroce mârșăvii ale istoriei, nu pedeapsa, ci depășirea prin relativizare a vinovăției o urmărește: „bine, e în ordine, nici un om serios nu poate lua totul în tragic, nu toți legionarii au fost bestii și martiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului a-toate-justificator? Sigur că se poate ficționa și pe marginea Mersului trenurilor, dar cui prodest? Autorul declară cu seninătate că nu a respectat cronologia evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la modul cum se poziționează el față de astfel de incitări. Ca „loc geometric” al Întâlnirii și forjării valorilor, educatul va deveni centrul de acțiune al acestui demers. De ce astfel? Pe de o parte, pentru că peisajul valoric exterior va fi permanent dilematic și conflictual. Câmpul cultural al fiecărei epoci este el Însuși contradictoriu, conținând și bune și rele, și lucruri probate, și ratificări definitive. Pe de altă parte, cultura nu este reglată sau normată explicit de exigențe educative. Scopul ei prioritar scapă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]