KorAP: Find »[drukola/base=dimorfism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

140 matches

Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449

avea mai multe avantaje selective decât femelele subordonate care produc mai multe fiice decât fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers (1972) lansează ipoteza conform căreia dimorfismul sexual este cel mai probabil rezultatul acțiunii selecției sexuale. Astfel, Trivers accentuează asimetria privind implicarea celor două sexe în producerea și creșterea descendenților: la cele mai multe specii de animale, unul dintre sexe (femela) investește mult mai mult decât celălalt sex în

[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419

metabolic. Un studiu efectuat pe a treia generație de pacienți înrolați în Framingham Heart Study a analizat relevanța fetuinei A, a proteinei de legare a acizilor grași (fatty acid binding protein 4 - FABP4) și a RBP 4, și a relevat dimorfismul sexual al acestora, concentrațiile de fetuină A și de FABP4 fiind mai mari la femei, iar cele ale RBP 4 - mai mari la bărbați. Nivelurile circulante de fetuină A, RBP 4 și FABP4 sunt asociate cu insulino rezistența și cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173

ei? Știm că diferența fete/băieți exprimată în raportul 2D : 4D este deja prezentă la copiii mici de 2 ani (Manning, 2002). Pare astăzi posibil să spunem că impregnarea hormonală a fetusului din uterul mamei are deja o influență asupra dimorfismului sexual. Expunerea fătului la hormonii prenatali va determina asimetriile corporale prezente chiar înainte de naștere (Garn et al., 1975). Raportul 2D : 4D slab (bărbați) s-ar datora unei expuneri importante a fătului la testosteron în primul trimestru al sarcinii, mai exact

[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
Snyder, 1995). Alegerea activităților s-a bazat pe modele de joc stabilite anterior pentru a fi diferențiate din punct de vedere sexual (Fagot și Leinbach, 1989). Și mai surprinzător încă: Pentru a evalua diferențele dintre fete și băieți (ceea ce numim „dimorfism sexual”) în domeniul sociabilității și pentru a ști dacă se datorează unor deosebiri biologice sau mai degrabă socioculturale, cercetătorii au avut ideea de a observa comportamentul a 102 nou-născuți. Ei au examinat dacă există o diferență de comportament între băieți

[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449

a sindromului, pentru fiecare criteriu fiind stabilite valori de referință [1]. Două dintre criteriile diagnostice - perimetrul abdominal și HDL-colesterolul - introduc diferențierea pe sexe și atrag atenția asupra faptului că sindromul metabolic este o entitate eterogenă din acest punct de vedere. Dimorfismul sexual are impact atât asupra modalității de debut și progresie a disfuncțiilor metabolice la femei, cât și asupra interpretării riscului de mortalitate, o abordare globală putând pierde din vedere diferențieri importante [2]. Graviditatea, menopauza, consumul de contraceptive orale sau terapia

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
albe (30%), comparabile sau chiar mai mari față de persoanele de sex masculin corespondente rasial (28% versus 35%). De asemenea, în acest studiu se remarcă afectarea cu precădere a persoanelor cu un status socioeconomic defavorizat [5]. Fenotipurile sindromului metabolic - expresie a dimorfismului sexual Un studiu recent [2], care a utilizat datele din studiul menționat anterior, NHANES III, a încercat să contureze diferite fenotipuri ale sindromului metabolic, în funcție de sex și de vârstă. Legat de aceste diferențieri, investigatorii au studiat riscul de mortalitate derivat

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
considerată drept marker uzual al insulinorezistenței, fiind asociată pozitiv cu acest status, cel puțin la vârstnice, iar asocierea este mai puternică decât pentru sexul masculin [8]. Obezitatea de tip abdominal apare la femei în special după menopauză, atunci când se atenuează dimorfismul sexual și diferențele în privința adipozității totale și viscerale [9, 10]. Mecanismele obezității sunt complexe, alături de sedentarism, supraalimentație și factorii hormonali fiind implicat și factorul genetic, care acționează într-o manieră sex-specifică; în acest sens, mutația genelor PPAR (peroxisome proliferator-activated receptor

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
factori de risc mai importanți pentru femei decât pentru bărbați [13]. Alterarea metabolismului glucidic Hormonii sexuali feminini, estrogenii, sunt importanți în reglarea metabolismului insulinei și glucozei, în timp ce testosteronul, vârsta și rasa unui individ sunt alți factori care contribuie la manifestările dimorfismului sexual al sindromului metabolic [14, 15]. La femei, disfuncția metabolică incipientă se manifestă preponderent la nivelul metabolismului glucidic, prin scăderea toleranței la glucoză, iar la bărbați această disfuncție se reflectă în apariția hipertrigliceridemiei, hipertensiunii arteriale și a obezității. Substratul afectării

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
reflectate de modificarea testului de toleranță orală la glucoză [16, 17], iar insulinorezistența are drept consecință în special modificarea glicemiei bazale [17, 18]. Frecvența cu care apar aceste modificări depinde de fondul genetic al indivizilor, de sex și de vârstă. Dimorfismul sexual al insulinorezistenței se manifestă încă din copilărie, de-a lungul pubertății și adolescenței, diabetul zaharat și alterarea homeostaziei glucozei fiind legate de loci de pe cromozomul X [19-21]. Din punctul de vedere al dereglărilor metabolismului glucidic, alterarea glicemiei bazale este

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
și pentru boala cardiovasculară, numai în cazul sexului feminin [22, 23]. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială sistemică este un alt criteriu de diagnostic al sindromului metabolic care tinde să diferențieze cele două sexe. Anterior menopauzei operează diferențele hormonale evidente, dar la dimorfismul sexual contribuie și particularitățile legate de sex ale arborelui arterial. Astfel, femeile au un arbore circulator de dimensiuni mai mici, datorită staturii mai joase, ceea ce induce frecvențe cardiace mai mari și o reflectare precoce a undelor de puls arterial. Aceste

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
obezității, care induce creșteri tensionale prin mai multe verigi patogenice, unele fiind sex-dependente: activarea neurohormonală, efectele la nivel renal (glomerulare și tubulare) și creșterea presiunii intraabdominale [27]. Mecanismele renale ale hipertensiunii sunt foarte importante la femei și sunt implicate în dimorfismul sexual. Înainte de menopauză, femeile au o sensibilitate redusă la sare, dar devin sensibile în mod accelerat după instalarea acesteia. Natriureza, hemodinamica renală și răspunsul tubular la sare sunt influențate de hormonii sexuali și de sistemul renină angiotensină-aldosteron [28]. La rândul

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
renină-angiotensină este reglat diferit la femei și la bărbați, estrogenii endogeni inhibând expresia receptorului de angiotensină tip 1 și sinteza angiotensinogenului. Această activare specifică pe sexe a sistemului renină angiotensină poate fi responsabilă de creșterea post-menopauzală a tensiunii arteriale. Suplimentar, dimorfismul sexual al hipertensiunii arteriale, ca o componentă a sindromului metabolic, se manifestă prin asocierea cu polimorfismul unui coactivator al PPAR-gamma (peroxisome proliferator-activated receptor gamma) (PPPARGC 1) și al receptorului angiotensinic tip 2 (AT2) [29-31]. Biomarkerii sindromului metabolic - aspecte particulare la

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
1.3.2. În mod indirect, tratamentele estrogenice transdermice sau pe cale orală au dovedit un efect de scădere a markerilor inflamatori, cu excepția matrix metaloproteinazei-9 (MMP-9) și a proteinei C reactive [36]. Mai multe studii de dimensiuni relativ mici au evaluat dimorfismul sexual al markerilor inflamatori, în special în legătură cu riscul de diabet zaharat tip 2, rezultatele fiind adesea contradictorii. În Hoorn Study, un studiu olandez, proteina C reactivă (CRP) s-a asociat în mod semnificativ cu riscul de diabet zaharat tip 2

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
ceva mai mici se înregistrează pentru adiponectină [42]. Nivelurile de CRP mai înalte la femei se mențin la nivelul tuturor grupurilor etnice [43]. Aceste date sugerează faptul că inflamația cronică are o importanță aparte în patogeneza sindromului metabolic la femei. Dimorfismul sexual al CRP-hs sugerează existența unei intervenții hormonale în mecanismul inflamator, care necesită investigații suplimentare. Biomarkerii țesutului adipos Dimorfismul sexual al sindromului metabolic derivă, în mare parte, din modalitatea diferită de acumulare a lipidelor la femei și la bărbați; în timp ce

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
tuturor grupurilor etnice [43]. Aceste date sugerează faptul că inflamația cronică are o importanță aparte în patogeneza sindromului metabolic la femei. Dimorfismul sexual al CRP-hs sugerează existența unei intervenții hormonale în mecanismul inflamator, care necesită investigații suplimentare. Biomarkerii țesutului adipos Dimorfismul sexual al sindromului metabolic derivă, în mare parte, din modalitatea diferită de acumulare a lipidelor la femei și la bărbați; în timp ce femeile în premenopauză au tendința de depozitare periferică, subcutanată a țesutului adipos, în post-menopauză și la bărbați predomină pattern

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
și raportul leptină/adiponectină, efectele estrogenilor exogeni fiind dependente și de calea de administrare - orală sau transdermică [34, 50]. În prezența sindromului metabolic și a patologiei cardiovasculare conexe se regăsesc niveluri crescute ale unei alte adipocitokine: rezistina. Nu există un dimorfism sexual clar pentru concentrația serică bazală a rezistinei, dar numai la sexul feminin rezistinemia pare a fi strâns corelată cu parametrii antropometrici, cu tensiunea arterială sistolică și cu unii dintre parametrii lipidici (trigliceridele serice, raportul ApoAI/ApoB, HDL-colesterolul) [51, 52

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
sindromul metabolic, așa cum este definit la ora actuală, reprezintă o modalitate de abordare clinică a pacientului aflat la un risc cardiovascular și metabolic înalt. Prevalența fiecăruia dintre elementele definitorii pentru sindromul metabolic este diferită în funcție de sex, astfel încât se conturează un dimorfism sexual în ceea ce privește combinația criteriilor de diagnostic, în funcție de sex [53]. Dincolo de elementele simple de definire se ascunde o realitate etiopatogenică mult mai complexă, relevată de cercetările genetice, moleculare și biochimice actuale. Inclusiv la acest nivel se manifestă o diferențiere între cele

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
ale testosteronului de prezența receptorului androgenic funcțional [68]. Parametri cardiovasculari utilizați în studiul efectelor hormonilor sexuali Presiunea arterială Cel mai important parametru evaluat în studiul efectelor cardiovasculare ale hormonilor sexuali este presiunea arterială. Modelele folosite în acest scop sunt: Evaluarea dimorfismului sexual al presiunii arteriale - presiunea arterială este mai ridicată la sexul masculin ► studii clinice - evaluarea sfigmomanometrică repetată a presiunii arteriale; monitorizarea ambulatorie a presiunii arteriale (ABPM) ► studii experimentale - modele de hipertensiune la animalele de laborator (spontane - SHR, DS; induse - deoxicorticosteron

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944

implicată În dezvoltarea osoasă, prin modificările de metabolism ce au loc. Hipofiza, prin hormonii săi, influențează creșterea celulelor nervoase și stimuleză intens producerea hormonilor sexuali și implicit maturizarea. Epifiza, la fel ca și suprarenalele de altfel, este mai angajată În dimorfismul sexual și maturizare, contribuind și la depunerea de grăsimi de pe piept, pe abdomen, pe gât etc., stimulând dezvoltarea organelor genitale, pigmentarea pielii, Îngroșarea generala a corpului. Organele genitale intră În funcțiune la 15-16 ani la tinerele fete și la 1718

MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979

sporilor conțin o cantitate mult mai mare de lipide comparativ cu celulele vegetative, ceea ce le conferă acidorezistență și hidrofobie. Constituenții anorganici Pe lângă apă, peretele celular al drojdiilor conține unii cationi divalenți (Ca2+, Mg2+) și ionul fosfat . Ionii de Ca2+ reglează dimorfismul, dovedindu-se necesitatea lor pentru creșterea hifelor. Absența Ca2+ determină reversia ciupercii la forma de drojdie. 1.1.1.3. TOPOGRAFIA CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale

Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391

implicată În dezvoltarea osoasă, prin modificările de metabolism ce au loc. Hipofiza, prin hormonii săi, influențează creșterea celulelor nervoase și stimuleză intens producerea hormonilor sexuali și implicit maturizarea. Epifiza, la fel ca și suprarenalele de altfel, este mai angajată În dimorfismul sexual și maturizare, contribuind și la depunerea de grăsimi de pe piept, pe abdomen, pe gât etc., stimulând dezvoltarea organelor genitale, pigmentarea pielii, Îngroșarea generala a corpului. Organele genitale intră În funcțiune la 15-16 ani la tinerele fete și la 17-18

Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]