140 matches
-
Nymphaea alba/nufărul alb, Potentilla anserina/ coada racului, Butomus umbellatus/crinul de baltă), frunze (ex: Cardamine pratensis/stupitul cucului, Barbarea vulgaris/bărbușoara, Veronica becabunga/bobornicul, Crataegus monogyna/păducelul, Chenopodium album/spanacul sălbatic, Humulus lupus/hameiul sălbatic, Rumex acetosa/măcriș, Urtica dioica/urzica, Nasturtuim officinale/măcrișul de baltă, Symphitum officinale/tătăneasa), tulpini (ex: Cirsium palustre/pălămida de baltă) sau fructe și flori (Sambuccus nigra/socul, Malus spp./ mărul pădureț, Trapa natans/castanele de baltă) sunt comestibile, dar a căror utilizare este imposibil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
adică adăpostesc În aceeași floare ambele sexe. Dintre angiosperme, plantele ce-și adăpostesc semințele Într’un fruct, 72% sunt astfel, restul fiind alcătuit din diverse „excepții“. 4% au sexele separate nu doar În flori diferite, dar pe indivizi diferiți: plantele dioice. Urzica, Urtica dioica, urzicătoarea cu două „case“, este una dintre ele. Există o urzică și un „urzicoi“. Dar, cum stau pe loc, cu nunta se Însărcinează vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceeași floare ambele sexe. Dintre angiosperme, plantele ce-și adăpostesc semințele Într’un fruct, 72% sunt astfel, restul fiind alcătuit din diverse „excepții“. 4% au sexele separate nu doar În flori diferite, dar pe indivizi diferiți: plantele dioice. Urzica, Urtica dioica, urzicătoarea cu două „case“, este una dintre ele. Există o urzică și un „urzicoi“. Dar, cum stau pe loc, cu nunta se Însărcinează vântul... Și atunci, nu data calendaristică fixată de tradiție deși În preajmă, e importantă, cât suportul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În schimbare o dă numai sexualitatea, prin sensibilitatea la factorii de mediu a momentului fecundării. De asta și urzica are nevoie de „pui“ și, implicit, să ajungă nedecimată vara... Și alte plante, deși la fel perene, deși Încă nu și dioice, copie urzica și obiceiul nuntirii. O face leurda, numai bună de salată acum, nu după ce Înflorește, păzindu-se astfel de noi, dar și socul pe care nu l paște nimeni, mai mult, e apărat de Însuși dracu’, ca lemn al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apoi planta o venerez, deși dintr’un motiv cât se poate de egoist adică, prin excelență, uman: pe „spinarea“ frunzei ei trăiesc... Dar, despre familie Îmi vine mult mai greu să vorbesc, chiar dacă fie doar vreo 4% dintre specii sunt dioice, adică alcătuite din niște Ele și niște Ei; precum urzica. Chiar și așa, nu pot vorbi decât despre o familie monoparentală, o urzică de pildă care poartă de grija urmașilor, În timp ce „urzicul“ Își vede de ale lui. À propos: Cineva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorba de plante monoice, fără separarea sexelor pe indivizi deosebiți, la iarba Poa vivipara ori arborii din mangrove, la care puiuții cresc chiar „În cîrca“ mamei, așteptând fie vreo ploaie, precum acea iarbă, fie refluxul precum mangrova. Dacă lăsăm deoparte dioicele, vedem că planta mai e și perversă. Căci plantele monoice, dar cu sexe separate În flori deosebite, precum porumbul, adică 7% din specii, Își bazează familia monoparentală pe un fel de incest atunci când polenul vine de la ea Însăși care, rămânând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai gustos și consistent... De fapt, momentul coincide cu Înflorirea. Credința mai relevă ceva: E vorba de o constatare, Între multele, a unui popor inteligent și fin observator. Căci urzica e, Într’adevăr, una dintre cele puține - doar 4% - plante dioice, adică cu sexele separate pe indivizi diferiți, așa ca noi. Există deci o urzică și un urzic... Care cunosc și ei suferințele dragostei, e drept Într’un fel cu totul deosebit, spun eu fără Însă a fi verificat dacă nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
flori uscate de coada șoricelului (Achillea millefolium) din care se beau zilnic câte 500 ml ceai, fracționat În 4-5 reprize, Înainte de mese, având efecte antibiotice, analgezice, antispastice și dezinfectante În dischinezia hipertonă. -Infuzie din vârfuri Înflorite de talpa mâței (Antennaria dioica) din care se bea câte o cană pe zi. -Infuzie din frunze și ramuri tinere de lemnul Domnului (Artemisia abrotanum) din care se beau câte 1-2 căni pe zi. -Infuzie din frunze sau decoct din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
-Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool 700); se macerează timp de 14 zile și se iau câte 15-20 picături, de -3 ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Atât În hematemeză, melene cât și În sângerările nazale sunt recomandate infuzii, decocturi și tincturi cu plante medicinale care conțin cantități ridicate de taninuri și vitamina K, cu acțiuni astringente, hemostatice și cicatrizante. -Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) din care se beau 2-3 căni pe zi, cu efecte imediate de oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură cu ceaiuri de urzică, completate cu supe din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Petroselinum crispus) sau din rădăcini de bujor (Paeonia officinalis) (2 lingurițe fierte timp de 10 minute În 500 ml vin roșu) care se Îndulcește cu miere și se consumă În cursul zilei cu efecte cicatrizante. *Sirop de urzică vie (Urtica dioica) preparat din 250 g frunze uscate care se macerează timp de 12 ore Într-un sirop fierbinte; se beau câte 50-100 ml de 3 ori pe zi. Sunt recomandate și câteva rețete complexe cu amestecuri de plante. *Infuzie din ceaiuri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe zi, având efecte antidiareice și antiinflamatoare. În uz extern se utilizează cataplasme din frunze de zmeur și băi din herba de coada racului. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris, Crataegus monogyna, Melilotus officinalis, Mentha x piperita, Potentilla anserina, Quercus robur, Urtica dioica, Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu o alimentație de cruțare, folosind sucuri diluate de legume și fructe. În perioada cu scaune diareice și sângerânde, regimul va fi mai strict până la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
infuzare 10 minute); se bea Întreaga cantitate În cursul unei zile, având proprietăți antihemoroidale. În caz de constipație cronică se adaugă scoarța de crușin (1 linguriță) și fructe de fenicul (1/2 linguriță). Infuzie din frunze de urzică vie (Urtica dioica) (1 lingură la 200 ml apă clocotită cu infuzare 5 minute); se beau 2-3 căni pe zi, având efecte În oprirea hemoragiilor hemoroidale datorită prezenței vitaminei K. *Infuzie din rădăcini de cicoare (Cichorium intybus) (1 lingură la 250 ml apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la 250 ml apă rece; se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2 ceaiuri pe zi, având efecte antihemoragice, analgezice, antiinflamatoare și protectoare a mucoasei anorectale. Rețeta autorilor pentru hemoroizi interni *Achillea millefolium + Matricaria chamomilla + Urtica dioica + Quercus robur + Rhamnus frangula + Artemisia absinthium + Symphytum officinale + Juniperus communis. Tratamente externe a. Băi de șezut, comprese și cataplasme Băile de șezut se fac după o igienă locală, folosind un lighean cu 2,5-5 litri lichid, În așa fel ca să
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
linguriță de 4 ori pe zi și se ține sub limbă timp de 5 minute, după care se Înghite cu puțină apă, având efecte imunostimulatoare. Rețeta autorilor Lycopodium clavatum, Chelidonium majus, Symphytum officinale, Acorus calamus, Buxus sempervirens, Trifolium pratense, Urtica dioica, Viscus album. În uz extern se pot folosi: *Comprese cu decoct din rădăcini rase de tătăneasă, aplicate pe zona ficatului, timp de 2 ore seara, la culcare. *Comprese cu Bitter suedez sau cu decoct de coada calului, aplicate dimineața și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Circea intermedia, Circea lutetiana) Familia Crassulacee. Risipiș (Sedum glaucum, Glandulosa pubescens), Urechelniță (Sedum heuffeli, Sedum maximum) Spulber, Iarba împăratului, Țâtron de friguri, Vârtolomei (Sepervivum montanum, Sempervivum soboliferum, Sempervivum tectorum) Familia Urticacee. Urzica mică, urzica mare, urzica crăiască (Urtica urens, Urtica dioica) Familia Saxifragacee. Suschin (Saxifraga moschata), Foaie măruntă (Saxifraga adscendens), Gonitoare (Saxifraga luteoviridis), Floare de turc măruntă (Saxifraga cuneifolia), Căpșunele (Saxifraga stellaris), Agrinj (Ribes grosularia), Rozinchin (Ribes rubrum) Familia Umbellifere. Cucuta (Conium maculartum, Cicuta virosa), Amărăciune, Hașmăciucă (Anthriscus silvestris), Ștevie (Helosciadium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ulm de câmp) - Ph., Eur.Spor., z.silvost.-se.go.; L5T7C3U3R7N6; Querco - Fagetea, Me., In. FAM. CANNABINACEAE *Humulus lupulus L. (Hamei) - H., Euras. Spor., z.st.-se.fa.; L7T6C3U8R6N8, Alnion glutinosae, Alnion incanae, Rhamno - Prunetea, Al., Md. FAM. URTICACEAE *Urtica dioica L. (Urzică mare) - H., Cosm. Frecv., z.step.-e.sa.; LXTXCXU6RXN8; Rumicion alpini, Artemisietea, Galio - Urticetea, Sambuco - Salicion capraeae, Alnion incane, Al., Md., Tx., In. ORD. FAGALES FAM. FAGACEAE *Fagus sylvatica L. ssp. sylvatica (Fag) - Ph., Eur. centr.-atl., Frecv
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
nucă pentru mâncat și frunzele pentru băi. 7. Rostopasca - Chelidonium majus. Tulpinile fragede cu frunze. 8. Salvie - Salvia officinalis. Planta fără rădăcină. 9. Sunătoarea - Hypericum perforatum. Inflorescența cu o bucățică de tulpină. 10. Tătăneasa - Symphytum officinale. Rădăcina. 11. Urzica - Urtica dioica. Vârfurile de tulpini fragede cu frunze. 12. Hrean sălbatic - Cochlearia armonicaRaphanue rusticans. Rădăcina. Jean Valnet în „ Tratamentul bolilor prin legume fructe și cereale” atrage atenția că uleiul volatil degajat de hrean, a produs îmbolnăvirea muncitorilor care îl mânuiesc: tuse, cefalee
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a Alindorei. PAGINI DIN JURNALUL MINODOREI Aprilie 1951, în Brodocul nostru din Baraba Am cules "CIUBOȚICA CUCULUI" (Primula oficinal) din vâlceau care parcă ar fi acoperită cu o cuvertură galbenaurie. Pe Vasili lam RUGAT să culeagă frunze de urzică (urtica dioica), fincă degetele lui sunt mai aspre ca ai mele. Impreună am cules mlădiți de soc și am scormonit pământu ca să scoatem rădăcini de păpădie (taraxa oficinal) pe care leam spălat bine în părâu și leam pus la uscat la soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sau consumptive, iar acestea se tratează conform prescripțiilor de la tumorile maligne. Ceaiuri: Equisetum arvense Se bea trei căni pe zi între mese din decoct, o linguriță de plantă la 200 ml apă rece, după care se fierbe cinci minute. Urtica dioica (urzică) conține multă vitamină B12. Se bea trei căni pe zi înainte de mese dintr-o infuzie cu o linguriță plantă la 200 ml apă clocotită. Fructus Phaseoli sine semine (teci de fasole fără semințe). Conțin vitamina C și aminoacizi. Se
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
repens, Medicago falcata,Thymus marschallianus, alături de care o frecvență mare au Achilea setacea, Teucrium chamaedrys, Centaurea rhenana, Centaurea austriaca, Linum austriacum, Scabiosa ochroleuca, Euphorbia cyparissias, Echium vulgare, Ajuga reptans, Dianthus membranaceus, Dianthus cartusianorum, Campanula persicifolia, Stipa capilata, Polygonum aviculare, Urtica dioica, Cynodon dactylon și multe alte specii xerofile, xeromezofile și ruderale, determinate de microclimatul secundar mai uscat și influența antropozoogenă. Ferigile se instalează frecvent în fisurile și părțile umbrite ale stâncilor, fiind reprezentate îndeosebi prin Asplenium ruta-muraria și mai rar, Asplenium
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) 3 exemplare de 55 ani, Bd. Carol I, nr. 9, Casa Universitarilor 1 exemplar de 60 ani, Strada Berthelot nr. 3, vis-à-vis de Spitalul de urgență Gymnocladium dioica 3 exemplare de 80 ani, Bd. Carol I, Complexul studențesc „Titu Maiorescu” (vechea Grădină botanică) Albizia julibrissin 1 exemplar de 50 ani, strada Lascăr Catargi nr. 24, lângă școala „Mihail Kogălniceanu” Evodia hupensis 1 exemplar de 60 ani, strada Toma
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]