153 matches
-
N-(2,4-dimetilfenil)-3-oxobutiramidă] (CI 21100) Colorant pentru păr 2-[(4-clor-2-nitrofenil)azo]-N-(2-metoxifenil)-3-oxobutiramidă (CI 11738) Colorant pentru păr Pimenta Acris Oil este uleiul volatil obținut prin distilare din frunze de Pimenta acris, Myrtaceae Agent de denaturare/emolient Pimenta Dioica Extract este un extract din fructe necoapte de Pimenta dioica, Myrtaceae Tonic Pimenta Officinalis Extract este un extract din fructe de ardei roșu, Pimenta officinalis, Myrtaceae Tonic Pimpinella Anisum Extract este un extract din fructe coapte uscate de anason, Pimpinella
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
4-clor-2-nitrofenil)azo]-N-(2-metoxifenil)-3-oxobutiramidă (CI 11738) Colorant pentru păr Pimenta Acris Oil este uleiul volatil obținut prin distilare din frunze de Pimenta acris, Myrtaceae Agent de denaturare/emolient Pimenta Dioica Extract este un extract din fructe necoapte de Pimenta dioica, Myrtaceae Tonic Pimenta Officinalis Extract este un extract din fructe de ardei roșu, Pimenta officinalis, Myrtaceae Tonic Pimpinella Anisum Extract este un extract din fructe coapte uscate de anason, Pimpinella anisum, Umbelliferae Agent de îngrijire orală/agent de mascare Pinus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Agent oxidant Polimer de uree, formaldehidă și 1,3,5-triazin-2,4,6-triamină Agent de reglare a vâscozității Acid 6-ureil-D-glucuronic Agent de condiționare a părului Urează Agent de reglare a vâscozității Acid uric Agent tampon/agent de întreținere a pielii Urtica Dioica este produsul constituit din urzică mare uscată, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
5-triazin-2,4,6-triamină Agent de reglare a vâscozității Acid 6-ureil-D-glucuronic Agent de condiționare a părului Urează Agent de reglare a vâscozității Acid uric Agent tampon/agent de întreținere a pielii Urtica Dioica este produsul constituit din urzică mare uscată, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent /calmant Urtica Urens Extract este un extract din frunze
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Acid 6-ureil-D-glucuronic Agent de condiționare a părului Urează Agent de reglare a vâscozității Acid uric Agent tampon/agent de întreținere a pielii Urtica Dioica este produsul constituit din urzică mare uscată, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent /calmant Urtica Urens Extract este un extract din frunze de urzică mică, Urtica urens, Urticaceae Agent de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
vâscozității Acid uric Agent tampon/agent de întreținere a pielii Urtica Dioica este produsul constituit din urzică mare uscată, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent /calmant Urtica Urens Extract este un extract din frunze de urzică mică, Urtica urens, Urticaceae Agent de întreținere a pielii Usnea Barbata Extract este un extract din planta întreagă
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum vitis idaeus (merișor) - lăstari - Rubus idaeus (zmeur) - lăstari - Helianthus
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica"). Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate de-a
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice, sunt mici și apar înaintea frunzelor; cele mascule, sesile, au 2 sepale și 4 stamine, iar cele femele sunt scurt pediculate și au 2 sepale. Fructele sunt ovoide sau globuloase, lungi de 5-10 mm și late de 4-8 mm, de
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Ginkgo biloba, sau (în limba chineză și limba japoneză 銀杏, pinyin romanizat ca: "yín xìng", Romaniazare Hepburn: "ichō" ori "ginnan"), este o specie de arbore dioic unic în lume, fără părinți vii. Ginkgo biloba era răspândit, în toată emisfera nordică în Jurasic, dar în prezent arealul său natural este redus la o mică regiune din sud-estul Chinei. Este denumit popular „patru-bani”, „arborele templier japonez”, „caisa argintie
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
fosilă vie" a devenit în ultimii ani una din cele mai importante plante medicinale, a început să fie introdusă în culturi extinse, pentru a-i fi recoltate frunzele. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt pețiolate, bilobate, având o nervațiune dihotomică. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad (frunze caduce). Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe ("Lysimachia nemorum"), garofița ("Dianthus carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă a dus la modificări ale florii: diversificarea periantului, a staminelor și a carpelelor etc. Pentru stabilirea filogeniei lor se ia în considerare, în primul rând, în afara caracterelor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic; florile mascule sunt așezate în amenți, iar cele femele alcătuiesc inflorescențe diverse. Deoarece au unele caractere de primitivitate, au fost considerate uneori ca fiind cele mai inferioare dintre dicotiledonate. Aceste caractere sunt, totuși, de origine secundară, ca rezultat al adaptării
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a țârii și în jud. Constanța. Sunt plante lemnoase (arbori, arbuști, liane), rar erbacee, adesea cu un latex bogat în cauciuc. Au frunze alterne, simple, întregi, stipelate, iar florile unisexuate, grupate în inflorescențe cimoase sau amentiforme, sunt dispuse monoic sau dioic. Fructul este simplu (achenă sau drupă) sau compus, format prin dezvoltarea receptaculului, a perigonului și a axului inflorescenței. Genul "Morus" (dudul) este reprezentat prin arbori cu florile mascule și femele grupate în amenți scurți, iar fructul este o drupă falsă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
smochinul) este un arbust ce poate fi cultivat și în zonele sudice ale României. Fructul său, în formă de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de pară, se numește siconă (smochină), fiind tot un fruct multiplu și fals. Cuprinde plante erbacee cu flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic. Frunzele și tulpina pot avea peri urticanți. Fructele sunt achene, înconjurate sau nu de perigonul persistent. "Urtica dioica" L. (urzica mare) este perenă, ruderală din zona de cîmpie pînă în etajul subalpin, mai ales prin locuri tîrlite. Frunzele sunt bogate în fier. Se utilizează în boli de reumatism sau de piele, în anemii și hemoragii, iar tinctura de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu proprietăți hipnotice, sedative și excitante, din această plantă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și excitante, din această plantă obținîndu-se hașișul, un stupefiant periculos. "Humulus lupulus" L. (hamei) este o liană cu lăstari lungi de 1-5 m, pe care se găsesc peri în formă de cârlige. Frunzele sunt opuse, digitat lobate. Este o plantă dioică cu florile mascule în cime racemiforme, iar cele femele în amenți axilari, în formă de con. La baza bracteelor se află peri glandulari, producători de lupulină și humulină, care fac ca planta să fie folosită în industria berii (ca aromatizant
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
a lungul apelor, pe coaste pietroase, mai ales pe formațiuni geologice salifere. Este specie pionieră, cu rol foarte important în combaterea eroziunilor și alunecărilor de teren și favorizează procesul de pedogeneză pe terenurile nude. Florile sunt mici, brune-gălbui, unisexuate,dispuse dioic. Fructul este portocaliu, cu miros de ananas și este foarte bogat în vitaminele C, B1, B2, carotenoide, acizi grași, fitosteron, motiv pentru care are o largă utilitate fitofarmaceutică. Fiind considerată ca o adevărată "polivitamină naturală", fructele de cătină albă sunt
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
bisexuată (rar unisexuată), de tipul 4-5, dialisepală și dialipetală, cu 8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar fructul este uscat, mericarpic, o disamară caracteristică. Singura specie cu flori unisexuate, dispuse dioic și cu frunze compuse (imparipenat-compuse) este Acer negundo L. (arțar american), care la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
afecțiuni cardio-renale, în constipație cronică și obezitate. Seva de primăvară ("plînsul viței") se folosește în dermatite și conjunctivite. V. sylvestris Gmel. (vița sălbatică) este răspîndită în România în păduri umede dinvalea rîurilor Nistru și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor au gineceu tricarpelar, trilocular și sincarp. Se remarcă prin hetemorfismul aparatului vegetativ și prin flori unisexuate, cu înveliș floral
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos. Dudul este o plantă dioică, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se plantează un mascul. Există și posibilitatea de a se altoi o creangă masculină pe o coroană feminină. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
de fag, pe substrat calcaros. Se aseamănă cu bradul, de care se deosebește prin frunzele de o culoare mai verde, iar pe fața inferioară verzi palide. Ele sunt dispuse pectinat pe ramurile laterale. Spre deosebire de celelalte conifere, tisa este o plantă dioică. Înflorește din martie până în aprilie. Crește încet, putând să atingă chiar și 14 metri și un diametru de 6 metri sau chiar mai mult. Este un arbust cu ramuri căzătoare și frunze lucioase, verde-închis, plate, aranjate în spirală și lungi
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]