5,722 matches
-
de față, era fiul inginerului Floru Dianu, cu studii la prestigioasa Ecole des Mines din București, care mai există și în zilele noastre la colțul străzii Batiștei cu strada Vasile Lascăr. Diplomatul Nicolae Dianu a fost căsătorit cu Margareta, fiica diplomatului Mihail Pâcleanu și a soției sale Maria, născută Simionescu-Râmniceanu, sora esteticianului Marin Simionescu-Râmniceanu și strănepoata arhitectului Ion Mincu. Dacă intrarea la Ministerul de Externe a lui Lucian Blaga se datorează în bună măsură cumnatului său Caius Brediceanu, trebuie amintit faptul
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
a fost compatriot cu Tristan Tzara, fondatorul mișcării Dada. Totodată, Cugler și-a scris opera în perioada în care Cioran și Eugen Ionesco ( al cărui precursor a fost) începeau să se afirme pe scena europeană. După o fructuoasă carieră de diplomat, desfășurată în principal în capitalele țărilor scandinave în deceniul al patrulea al secolului trecut, Grigore Cugler temîndu-se că mișcarea comunistă ar putea cuprinde întreaga Europă hotărăște să părăsească vechiul continent. Instinctul lui "apunakist" îl duce la Lima, în Peru, unde
Grigore Cugler omagiat în Peru by Dan Shafran () [Corola-journal/Imaginative/13928_a_15253]
-
din urmă să se afle că are strînse relații cu un anume Max Obler, director al Casei de filme germane «Avia-Film» și unul din cei mai primejdioși agenți ai Gestapoului. Sorana Gurian avea relații întinse. Relații cu oameni politici, cu diplomați străini, gazetari veniți din toate colțurile lumii și cu indiferent care ministru se plimba pe la indiferent care minister. Avea, cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
talent. După masă s-a făcut muzică, iar Maiorescu mi-a arătat însemnata sa colecție de vechi rarități românești - îl interesează tot ce are legătură cu dezvoltarea țării sale. Mai spre seară au început să vină invitații; se întâlneau aici diplomați și politicieni, oameni de știință și scriitori, nume precum Rosetti, Balș, Hasdeu, Gaster, Slavici și J. Negruzzi. Acesta din urmă scoase un manuscris din buzunar, începând a-l citi cu glas tare. E o mică piesă într-un act, plină
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
occidentală!) fusese ilustrat în Franța de un cunoscut anatomist, Ernest Djuvara, iar alt Djuvara, bunicul autorului, avea o sumă de bani depusă la o bancă din Marea Britanie cu mulți ani în urmă... Iar noul venit fusese el însuși un valoros diplomat de carieră - după ce făcuse parte din „micul grup de la Externe", în România (cunoscut în Occident) care susținuse, clandestin, cauza Aliaților, împotriva Germaniei naziste. Toate aceste atribute confereau noului refugiat politic, în 1948, dreptul - și accesul direct la elita politică românească
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
motive politicianiste. Comitetul trece sub președinția lui Constantin Vișoianu, iar Ghiță Ionescu îl înlocuiește pe Emil Ghilezan în postul de secretar general... Mai tîrziu și Ghiță Ionescu, numit la conducerea radio-ului Europa Liberă, este înlocuit de Ion Vardala, alt diplomat român în exil - pînă la încetarea activității Comitetului - „guvern în exil" românesc, prin anii '60. De altfel, legăturile d-lui Djuvara cu instituțiile politice românești se reduc: d-sa mărturisește că „nu a fost înscris în nici un partid politic", nici
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
înființează, cu agrementul autorităților franceze, Comitetul Român de Asistență (CAROMAN) care funcționează, cu mult folos pentru refugiații români, multă vreme (pînă prin anii '60). Dar, bineînțeles, un angajament de muncă, un emploi (un job, cum se spune astăzi), dl Djuvara, diplomat român care participase, în felul său, la ieșirea din alianța cu Germania, nu-și găsea! Mai întîi și-a vîndut unele bijuterii de familie, mai tîrziu, soția sa a colaborat la Radio Paris (ajutată de un mare filo-român, profesorul Marcel
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
multe de spus. în orice caz, în amintirile d-lui Djuvara retrăiesc însemnate - azi, ignorate - persoane din primul - și, poate, cel mai de elită - exil românesc, la Paris: Cristina Tuduri, „fosta bibliotecară a Regelui", Cristina Sturdza, Alexandru Ghika, Ciotori, fost „diplomat din umbră" al lui Titulescu (ulterior cooptat în Comitetul Național Român), Gheorghe Bumbești, Emil Ghilezan, Citta Davila, Ion Pangal, „mare maestru al francmasoneriei românești", Viorel Tilea etc. Precum și unele persoane din România: Victor Rădulescu Pogoneanu, Dinu Hiotti ș.a. (Un indice
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
țineau lanț. Contele Czernin, minisitrul Austroungariei, avea misiunea să-l înduplece pe rege însuși. El îi solicita audiențe repetate, supunîndu-l aceluiași șantaj metodic. Torturat cu datoria sa de sînge, se întîmpla ca bătrînul monarh să izbucnească în lacrimi dinaintea inflexibilului diplomat. Chiar după mărturia acestuia asemenea întrevederi i-au grăbit sfîrșitul. Din fericire, nepotu-său din Germania, Ferdinand, înfiat pentru a-i succeda la tron, nu-și mai făcu aceleași scrupule. Se lăsă condus cu docilitate de liderii antantofili. În ciuda dezbinărilor, țara
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
astăzi aproape neverosimil faptul că simpaticul nostru contemporan a stat departe de țară vreme de mai bine de jumătate de secol. Privit de la înălțime, destinul lui Neagu Djuvara este de-a dreptul fabulos. Descendent al unei vechi familii boierești, tînărul diplomat Neagu Djuvara este trimis la Stockholm de Mihai Antonescu, în chiar dimineața zilei de 23 august 1944, pentru a-i transmite ambasadorului român în Suedia indicațiile privind negocierile de capitulare a României în fața Uniunii Sovietice. Surprins de dramaticele schimbări politice
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
avut privilegiul de a participa la un astfel de seminar la Susai. Între cei împreună cu care am reluat marile texte pe care cursurile insipide ale unor profesori le nedreptățesc și astăzi în facultăți, s-au numărat bancheri, oameni de afaceri, diplomați și activiști civici. După ce ne-am eliberat de reflexele gălăgioase ale controversei de tip talk-show, ajutați de inspiratul nostru moderator, d-rul Todd Breyfogle, directorul seminariilor Aspen din SUA, ideile au căpătat forță proprie, curgând de la una la cealaltă, iar dialogul
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
fapt calul troian al rușilor, pentru că Antonescu nu se aștepta să fie trădat tocmai de rege. Altfel gardă de fier ar fi rezistat în munți și ar fi capitulat în alte condiții mai avantajoase pentru România. Dacă tot este mare diplomat și prieten cu rușii (care și-au ucis monarhii) dece nu le cere teritoriile cum ar fi Basarabia, Bucovina împreună cu R.Moldova și atunci ar vedea tot românul că Regele are putere și că nu e un simplu pion pe
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
acest sanctuar și dacă nu cumva aveam dureri de burtă. Am aflat - nu știam - că oamenii aceștia, supuși zi și noapte unui control sever de la Centrală, nu aveau voie să plece din sediu, nici pentru țigări, decât însoțiți de un diplomat. Cel pe care l-am găsit pe post, la sosirea mea la Madrid, nu ieșise de luni de zile din incintă, decât cu privirea și manifesta, fără să-și dea seama de un început clar de schizofrenie. Diplomații își uitaseră
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
sigur, din clădirea de vis-a-vis, întotdeauna cu storurile trase. Cum aveam să mă conving un an mai târziu, din cea mai autorizată sursă posibilă. L-am scos pe ofițerul de la comunicații "la plimbare", necutezând să dau ordin ca unul dintre diplomați, obligați prin regulament să facă acest lucru. Și-am bătut străzile din jurul casei, vorbind vorbe, până mi-a mărturisit că nu știe unde ne aflăm, deși eram la doi pași de incintă. Contrariată de întârziere, soția sa nu i-a
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
prin Barcelona și se îndrepta spre New York. Linie regulată pentru călători între două continente. Nu era un crucițător, dar după declanșarea războiului Hitler l-a considerat periculos și a ordonat scufundarea. Cine are informația la timp e stăpânul timpului. Un diplomat spaniol, un Beneyto, acreditat la București, a convins proprietarii să i-l vândă la preț de sold - linia se suspendase - cu bani plătibili ulterior. Vaporul a plecat la Barcelona, fără pasageri. Plin cu mobilă și opere de artă. După descărcare
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
ulterior. Vaporul a plecat la Barcelona, fără pasageri. Plin cu mobilă și opere de artă. După descărcare, a coborât pe lângă Alicante și, prin Gibraltar a intrat în Atlantic, așteptând torpilele germane. Au venit. Vasul s-a dus la fund, fostul diplomat și-a încasat asigurarea făcută din vreme, devenind unul dintre cei mai bogați oameni din Spania. îmbogățirea rapidă nu se poate face decât dacă-i nenorocești pe alții. Cine mai crede că dispariția flotei românești a fost o treabă complicată
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
insultă,Plictisită de-al său vers:Dânsa are treabă multă,Prima e în univers! Fără a-și opri cântarea,Greierele îi răspunde,Stăpânindu-și greu mirarea,Parc-ar fi de nu știu unde:-Tu ești trudnica din vatră,... XXIII. VULPOIUL ȘI LUPUL DIPLOMAȚI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. Adaptare dupa La Fontaine S-ajungă-n codru diplomat, Un Vulpoi șchiop și versat Vru să-și schimbe-nfățișarea: Își deschise la păr culoarea, Își mai drese puțin vorba
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
îi răspunde,Stăpânindu-și greu mirarea,Parc-ar fi de nu știu unde:-Tu ești trudnica din vatră,... XXIII. VULPOIUL ȘI LUPUL DIPLOMAȚI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. Adaptare dupa La Fontaine S-ajungă-n codru diplomat, Un Vulpoi șchiop și versat Vru să-și schimbe-nfățișarea: Își deschise la păr culoarea, Își mai drese puțin vorba Și-și primeni garderoba: Numai cămăsi dantelate, Costume la Paris lucrate Și batiste-mparfumate. Cu acest nou design Se-admiră-n oglindă: Dar
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Șchiopătând spre Uniropa. Și-ar dori, dacă se poate, Să escaladeze ușa din spate, Nemirosit de ziariști, De curioși și alchimiști. Un Lup vecin, secundul său, Coleg de breaslă, de neam rău, ... Citește mai mult Adaptare dupa La FontaineS-ajungă-n codru diplomat,Un Vulpoi șchiop și versatVru să-și schimbe-nfățișarea:Își deschise la păr culoarea,Își mai drese puțin vorbași-și primeni garderoba:Numai cămăsi dantelate,Costume la Paris lucrateși batiste-mparfumate.Cu acest nou designSe-admiră-n oglindă: Dar coada îl dă de golCă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
fost inclusă de deputații români, avînd conștiința adevărului lingvistic, ca și de scriitorii și oamenii de știință ce au promovat denumirea corectă a limbii noastre în acest act de maximă importanță, la care, din cîte mai cunoaștem, au participat și diplomați de la București, deoarece după proclamarea Independenți celui de-al doilea stat românesc relațiile Chisinau-Bucuresti erau mai calde decît acum. Printre basarabenii care au contribuit la textul Declarației de Independență, din cîte știm, au fost academicianul Alexandru Mosanu, scriitorii și ceretatorii
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
http://www.timpul.md/ articol/ declaratia-de-independenta-a-r— moldova-fost-scrisa-de-un-roman26557.html a participat Ambasadorul Aurel Preda, în prezent - președintele Asociației Române de Politică Externă -, unul dintre cei care, acum 20 de ani, a contribuit la elaborarea textului Declarației de Independență, care participase, ca diplomat, în anii ’80, si la Conferința” Pactul Molotov Ribbentrop și consecințele acestuia asupra Basarabiei din 1991 - reuniune ce a marcat 51 de ani de la raptul comis asupra României de imperiile roșu și nazist, si, desigur, cu ocazia pregătirii proclamării RM
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Preda a venit laChisinau pe 25 august 1991, la cererea prietenului sau Vasile Nedelciuc, cu care colaborase în timpul Conferinței. El nu a avut mandat... în scris, insă interesele supreme ale statului i-au fost - așa cum spune - mereu în sufletul de diplomat român și era conștient că Moscova a gandit că independența va intarzia Unirea Basarabiei cu Țara. Ceea ce a și fost, de fapt. Revenind la întrebarea cine a contribuit la elaborarea Declarației de Independență, Aurel Preda ne vorbește de cinci-șase personalități
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
a impus drept unul din profesioniștii de prim rang apăruți după 1990. Am serioase dubii că fără schimbările începute sub ministeriatul lui Andrei Pleșu și continuate, acum, de Mihai-Răzvan Ungureanu, ar fi apărut o categorie, alternativă și convingătoare, de noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați în genuflexiuni politice și într-o multilaterală cunoaștere a primitivei ideologii comuniste supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
după 1990. Am serioase dubii că fără schimbările începute sub ministeriatul lui Andrei Pleșu și continuate, acum, de Mihai-Răzvan Ungureanu, ar fi apărut o categorie, alternativă și convingătoare, de noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați în genuflexiuni politice și într-o multilaterală cunoaștere a primitivei ideologii comuniste supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai al multora care-ar trebui să construiască imaginea unei Românii
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]
-
pe site-ul "Romania On Line", constat un straniu hiat în parcursul mereu ascendent al excelenței sale: între 1966, când părăsește postul de profesor la Liceul pedagogic din Arad, și 1973 când, spune capitolul "carierei profesionale", și-a început activitatea de diplomat, există o stranie absență de șapte ani. O fi fost șomer? Greu de crezut, în condițiile comunismului, când exista riscul de a fi trimis la închisoare pentru parazitism. O fi fost liber profesionist? Să fi urmat niscaiva studii în străinătate
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]