1,683 matches
-
mai presus de orice echilibrat, care, în zilele noastre, n-ar putea trăi într-o lume a intoleranței, exclusivismului, impermeabilă la ideea de dialog. Domnul Andrei Căpușan, care este și istoric de formație, a făcut un excelent serviciu nu numai diplomaților, ci și istoricilor și chiar marelui public, exhumând o carte uitată și subliniind în text un șir de afirmații ale autorului, care au o deplină valabilitate și în ziua de astăzi. Acad. Florin CONSTANTINIU Capitolul I Diplomatul "Ar fi o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
serviciu nu numai diplomaților, ci și istoricilor și chiar marelui public, exhumând o carte uitată și subliniind în text un șir de afirmații ale autorului, care au o deplină valabilitate și în ziua de astăzi. Acad. Florin CONSTANTINIU Capitolul I Diplomatul "Ar fi o nebunie să dorești să judeci și să rezolvi dintr-o trăsătură de condei lucruri care au atât de multe fațete". (Montaigne)1 Nu cunosc vreo meserie mai diferită decât aceea de diplomat. Nu există alta în care
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a dat câștig de cauză. Dl. Louis Renault mi-a sugerat să remarc, în cursul negocierilor noastre cu guvernul german, că însuși fundamentul ideii de arbitraj este acela de a departaja părțile care, fiecare, se sprijină pe rațiuni de drept. Diplomatul nu poate fi un arbitru, însă el este obligat, așa cum spune Pascal, să fie "atent la persoana cu care stă de vorbă", adică să se preocupe de sentimentele celor din țara cu care negociază. Câteodată acest lucru este destul de dur
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Cu acest prilej, el a remarcat faptul că mai mulți dintre marii noștri negociatori fuseseră, în trecut, buni teologi. Mulțimea îngrămădită sub cupola institutului pentru a onora pentru ultima oară pe bătrânul prinț a aplaudat acest pasaj al discursului său. Diplomatul octogenar sugerase că, în spatele omului de stat, plutea încă umbra fostului episcop din Autun. Este ciudat, într-adevăr, să vezi câți agenți remarcabili ai fostei monarhii au fost furnizați diplomației de către Biserică. Ba, mai mult chiar, cei mai mari dintre
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
117, ambasadorul Germaniei la Madrid atunci când i-a înmânat regelui Alfons al XIII-lea al Spaniei 118 scrisorile sale de acreditare a pronunțat în limba spaniolă micul său discurs adresat regelui. Caracterul precis al limbii franceze va capta întotdeauna interesul diplomaților. Noi nu vom fi singurii care vor regreta faptul că ea nu mai are acea universalitate pe care Ludovic al XIV-lea și Voltaire au știut să i-o dea. O limbă unică, pusă în slujba politicii internaționale, devine o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
va trebui să rămână, totuși, o excepție. Nu va fi cazul ca ei să intervină în afacerile curente, iar guvernele vor avea întotdeauna nevoie de reprezentare în țările străine, prin observatori și interpreți cu experiență și cu autoritate. Așadar, rolul diplomaților nu s-a încheiat, însă va trebui ca ei să se adapteze la moravurile vremurilor actuale (s.tr.). Vor fi astfel obligați, ca la calitățile cerute altădată, să adauge un simț ascuțit pentru viața modernă și inteligenta înțelegere a aspectelor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
putem face, este să împărtășim celor tineri cât mai multe din experiența și din reflecțiile noastre, în speranța că ei vor dori să le pună în aplicare." Trebuie să sperăm! E drept însă că, în niciun caz, calculele și "combinațiile" diplomaților și discursurile oamenilor politici vor fi acelea care vor influența în cea mai mare măsură progresul umanității, ci spiritul de care va fi animată democrația însăși. Dar, oare, care este scopul ei? Se pare că, asemenea poporului lui Israel odinioară
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Pace din 1919, el a prezidat Comisia Teritorială însărcinată cu delimitarea frontierelor dintre statele Europei. După Conferința de Pace a fost președintele Conferinței Ambasadorilor. În 1926, a fost ales membru titular al Academiei Diplomatice Internaționale. A publicat lucrarea Le Diplomate (Diplomatul) și diferite articole în Dicționarul diplomatic. Spirit supus întotdeauna rațiunii, întotdeauna prieten al măsurii și al clarității, mergând mereu drept la esența lucrurilor, spirit înzestrat cu o vastă cultură, dar și cu o fină observare a oamenilor, Cambon a știut
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să revină adversarului nostru. Istoria poate deplînge faptul că Jules Cambon nu va fi participat la organizarea noii ordini în Europa cu puteri mai extinse. El ar fi fondat pacea cu tot atâta clarviziune cu care evitase războiul. Cărticica sa, Diplomatul, în care el și-a condensat într-un chip luminos lunga sa experiență, este un prețios breviar, pe care am vrea să îl vedem în mâinile tuturor colegilor noștri mai tineri, angajați în cariera ilustrată de el. Ei vor găsi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
n. tr.). * De altfel, termenul de "scări" vine de la cuvântul în limba turcă iskele = scară (n. tr.) * În original lettres de provision (n. tr.). * Adică ambasadorilor (n.tr.). * În original Ediculé, vestită închisoare otomană (n.tr.). * Napoleon Bonaparte (n. tr.). * Diplomatul avea atunci exact 10 ani (n.tr.) * Unde ambasador era Jules Cambon (n. tr.). * Termen în limba engleză a cărui semnificație este acord, înțelegere, învoială (n. tr.). * Începutul Primului Război Mondial (n. tr.). * "It is not for us to be confident that
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Începutul Primului Război Mondial (n. tr.). * "It is not for us to be confident that, because we know more of the past, we can therefore see more cleverly than they into the future" (citatul original). JULES MARTIN CAMBON Școala ambasadorilor 2 1 Diplomatul Negocierea Diplomația de altădată, diplomați de ieri Corpul diplomatic Consulii Protocolul Limba diplomatică Democrația și războiul Societatea Națiunilor Diplomația de mâine Note Postfață
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
astăzi pare să fi devenit modul obișnuit de a trăi în Orientul Apropiat, viața de fiecare zi sub bombe) poartă amprenta unei identități pentru care rolul poeților, povestitorilor, romancierilor e considerat mult mai important decât cel al președinților, miniștrilor și diplomaților...
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Virgil Mihaiu D. S. Perdigăo În urmă cu un deceniu citeam fascinat, în România literară, un eseu despre incitanta relație dintre Mateiu Caragiale și primul ambasador al Portugaliei la București, Martinho de Brederode. Cutezătoarea ipoteză a studiului era că amiciția dintre diplomatul portughez și scriitorul român îi inspirase acestuia din urmă atât trama capodoperei sale, cât și personajul Pantazi din Craii de Curtea-Veche. Articolul era semnat Daniel Silva Perdigăo. Beneficia și de o notă introductivă din partea lusitanistului Mihai Zamfir. Marcat de acea
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
Simona-Grazia Dima Inteligent și lucid subintitulată o poveste, proza de ultimă oră a lui Vasile Igna înmănunchează, ca un fascicul de lumină, multitudinea valențelor unui autor complex și rafinat, de factură cărturărească. Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci țelul
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
spaniolii. Sunt mai ponderați, asemenea nouă." În fine, și o imagine tonică: în Diário de Notícias din 11 ianuarie 2007, ambasadorul României înalță drapelul tricolor în fața sediului Comisiei Europene din Portugalia. Motiv de orgoliu special pentru U.S.R.: protagonistul fotografiei e diplomatul, alias prozatorul, Gabriel Gafița.
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
interesantă. Am impresia că George Macovescu a fost un diplomat mediocru, mai degrabă un funcționar cenușiu, fără intuiții și perspicacități, al diplomației comuniste. Ce poate fi interesant e mărturia despre politica de distanțare a lui Ceaușescu de comunismul moscovit. Dar diplomatul este tot timpul foarte reținut în însemnările sale din teama că ar putea fi descoperite de Securitate. De altfel, în aprilie 1975, după o vizită în Japonia, notează: "Perechea prezidențială în continuă stare de nemulțumire, de îmbufnare, de disprețuire a
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
1977 până în 1981, George Macovescu deține funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor, după Virgil Teodorescu (președintele U. S. în intervalul 1974-1977) și înainte de Dumitru Radu Popescu (președintele Uniunii din 1981 până la sfârșitul perioadei comuniste). E partea cea mai interesantă a jurnalului. Diplomatul primește funcția culturală fără mare entuziasm: "S-au făcut presiuni asupra mea și din partea unor scriitori și, mai ales, din partea conducerii să accept să fiu președinte al Uniunii Scriitorilor, în paralel cu postul de ministru de Externe" (p. 142). Protagonistul
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
le fac deloc sau să le fac altfel. Disciplină de partid? Poate da, poate nu. Am atâtea de scris! Voi avea timp să le aștern pe hârtie sau nici nu voi începe să le fac?" (p. 159-160). Omul politic și diplomatul George Macovescu au reprimat scriitorul din sine, care nu-și va mai putea lua revanșa niciodată, deși va încerca. În martie 1978, Ceaușescu îl înlocuiește în funcția de ministru de Externe cu Ștefan Andrei. Este pensionat și se simte marginalizat
Un comunist onest by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9273_a_10598]
-
copilului ei, filosoful interiorizat ce-și pune sub semnul întrebării propria identitatate, domnișoara notar, modernă emancipată, șoferiță de Matiz și abonată la "Elle", "Cosmopolitan" și "Financial Times", tinerii studenți care stau în gazdă, preotul, reporterii tv, ministrul de Externe și diplomatul occidental venit să viziteze România, toți vorbesc pe limba lor. Chiar dacă, inevitabil, codurile sunt mereu altele, toată lumea înțelege pe toată lumea în acest Babel comunicațional. Dincolo de limbajul străzii, spațiul fonic este completat de noua limbă de lemn a mass-media, practicată cu
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
sa), cum reiese din ex librisurile de pe lucrări tipărite la Amsterdam sau Paris și achiziționate de domnitor. Tot el a fost cel care a adus de la Hurezu și Mărgineni cărțile rămase ale Brâncovenilor sau Cantacuzinilor. Despre biblioteca lui Nicolae Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi”. O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru Biblioteca regală a Franței (cum reiese dintr-o corespondență a diplomaților francezi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Mavrocordat, diplomatul francez Sevin, de la Constantinopol, afirma că „poate fi egalată cu a celor mai mari principi”. O parte a acestei remarcabile biblioteci a Mavrocordaților a fost cumpărată (1750) pentru Biblioteca regală a Franței (cum reiese dintr-o corespondență a diplomaților francezi de la Constantinopol, dintre anii 1729-1751). O altă parte, moștenită de Constantin Mavrocordat (recunoscut ca protector al artiștilor), a fost păstrată tot la Mănăstirea Văcărești, la ea adăugându-se colecția ginerelui lui Nicolae Mavrocordat, Ioan Scarlat. Cert este că, după
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pe masa de scris a înaltului universitar și se despărți de acesta înclinându-se ușor. Apoi părăsi încăperea, lăsându-l pe moș pradă celor mai negre presupuneri. Se întoarse în biroul lui cu o meclă tragică. Își luă pardesiul și diplomatul, îmbrățișând camera cu priviri nostalgice. Când să iasă pe ușă izbucni: "Poftim! V-am făcut hatâru', na! Sper că de-acu' o să mă lăsați în pace, că așa ne-a fost înțelegerea". Se uită înspre peretele pe care primise mesajele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
forțat? N-aș putea să fac așa ceva. “ Privirea i se Încețoșă. De fapt, nu-i adevărat. Odată chiar am forțat pe cineva. Un caracter demn de dispreț, cu o voce ca de șmirghel. Cu verighetă pe deget, un accent franțuzesc, diplomatul tipic. Incredibil de condescendent. Se purta de parcă l-aș fi obligat să mă viziteze. Nu dădea un ban pe mine. La Început, am crezut că e genul căruia Îi place să provoace. Unii fac asta, știi, ca apoi să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
din sud a comunităților hinduse, musulmane sau creștine. În perioada dinastiilor Tang, Song si Yuan, China era țara cea mai puternică din lume. Economia și cultura au reprezentat o atracție deosebită pentru țările vecine. În această perioadă, contactele reciproce ale diplomaților, oamenilor de afaceri și cercetătorilor din Orient și Occident erau mult mai frecvente decât în dinastiile din trecut. Dinastia Yuan avea legături strânse cu Japonia și țările din sud-estul Asiei. Cele trei mari invenții, tipografia, praful de pușcă și busola
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nea” și acest „Mitică” transmit populației uitătoare la televizor mesaje simple și puternice: Geoană și Dragomir au un trecut comun, au păzit porcii împreună, au spart ceapa în patru în Boeing, au împletit diplomația cu bișnița pe la Bruxelles sau Washington, diplomatul și barbugiul fiind, la urma urmei, doi românași de-ai noștri. Mai mult, „nea” este prescurtarea lui „nenea”. Cel mai tânăr, mai presupus a fi lipsit de experiență, îi spune cotoșmanului matur „nene” - raportul este ca de la discipol la maestru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]