301 matches
-
cu pătratul distanței de la dipol la acel punct, direct proporțional cu momentul dipolar al dipolului și depinde de cosθ , θ fiind unghiul format de linia interpolară și linia de derivație (pentru derivația monopolară linia care leagă punctul studiat de centrul dipolului, adică OP; în cazul derivației bipolare, linia de derivație este dreapta care leagă cei doi electrozi). Potențialul electric al unui punct în raport cu o suprafață polarizată, așa cum este membrana celulară, depinde de unghiul solid sub care se vede acea suprafată. Considerând
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
b), este: Dar cum, pentru unghiul solid, după Fig,IV.16b, se poate scrie expresia: din (IV.65) și (IV.66) se obține pentru potențialul electric ân punctul P: Pentru înregistrarea potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
se obține pentru potențialul electric ân punctul P: Pentru înregistrarea potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii iar axa OO’ este linia ecuatorială și este perpendiculară pe AA’. Potențialele elctrice se distribuie în jurul polilor cardiaci iar liniile câmpului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
potențialului electric al inimii, nu se înregistrează direct potențialul dipolului cardiac, ci variațiile acestui potențial în diferite puncte periferice, din care trebuie să se deducă apoi indirect caracteristicile proprii ale dipolului cardiac. In Fig.IV.17 este prezentată schematic diagrama dipolului cardiac (pentru om). AA’ este axa electrică a inimii iar axa OO’ este linia ecuatorială și este perpendiculară pe AA’. Potențialele elctrice se distribuie în jurul polilor cardiaci iar liniile câmpului electric (curbele continue) sunt perpendiculare pe curbele echipotențiale (curbele punctate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Rețele atomice mai formează siliciul, germaniul, carbura de siliciu (SiC), sulfura de germaniu (GeS2), azoturile, fosfurile. Rețele moleculare În acest caz, nodurile rețelei cristaline sunt ocupate de molecule nepolare sau polare, mai mult sau mai puțin deformate, în funcție de mărimea momentului dipol (fig. 1.5.). Fig. 1.5. Tipuri de rețele moleculare Forțele ce mențin moleculele în cristal sunt de natură van der Waals, de dispersie în cazul moleculelor nepolare și de orientare în cazul celor polare. Forțele de coeziune fiind slabe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în prezența protectorilor Stabilizarea coloizilor liofobi la adăugarea de diferiți agenți de stabilizare sau „protectori coloidali” poate fi de trei tipuri, după felul stabilizatorului: 1) stabilizarea prin încărcare electrică sau legarea particulelor coloidale de particule mai mici încărcate electric ioni, dipoli (fig. 2.13 a); 2) stabilizarea prin legare de particule mai mari - macromolecule și alte particule coloidale (fig. 2.13 b); 3) stabilizarea cu agenți tensioactivi sau coloizi de asociație (fig. 2.13 c) Prin legarea particulelor coloidale de diferite
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar îoscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar îoscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține direcția de propagare), iar o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
polinucleare (entitatea de coordinare fiind alcătuită din mai mulți ioni metalici, uniți prin punți de ioni hidroxil; legăturile intermetalice pot fi prezente sau absente). Ionul hidroxil este un ion foarte puțin deformabil, caracterizat printr-o valoare mare a momentului de dipol permanent. Ca urmare, ionul hidroxil este un ligand generator de câmp cristalin slab, legătura chimică în compușii formați având, preponderent, caracter ionic. Din aceste motive, ionul hidroxil va forma combinații complexe, de preferință, cu cationii metalelor reprezentative, care prezintă configurație
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
care conțin drept ligand molecule de amoniac sau de amine organice. Atomul donor al ligandului este atomul de azot, mai puțin electronegativ decât atomii halogenilor sau decât atomul de oxigen; din acest motiv, aminele se caracterizează printr un moment de dipol permanent redus. De aceea, acești liganzi nu se vor coordina la cationii metalelor reprezentative, decât într-o măsură foarte redusă (metalele alcalino-pământoase, având sarcină mai mare, se pot dizolva în amoniac lichid, separând din soluție sub formă de amoniacați). În
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
ca și aminele pe care pe care acesta le generează) este ușor deformabil sub acțiunea câmpului electric generat de cationi. De aceea, în prezența cationilor cu configurație electronică nesaturată, amoniacul și aminele formează amine complexe deosebit de stabile, întrucât momentul de dipol total al moleculei ligandului este foarte mare (ca urmare a importantei contribuții datorate polarizării). Din acest motiv, formarea acestui tip de compuși coordinativi este caracteristică metalelor tranziționale, care posedă numeroși electroni pe substratul (n-1)d, capabili să genereze un
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
din care se formează. Interpretarea datelor referitoare la stabilitatea combinațiilor complexe s-a făcut, în general, prin corelarea lor cu unele mărimi ale ionului metalic (sarcina, raza, potențialul de ionizare, electronegativitatea), ca și unele mărimi caracteristice liganzilor (sarcina, momentul de dipol, bazicitatea, proprietatea de a forma chelați). Determinarea exactă a constantei de stabilitate termodinamică este destul de dificilă, în special pentru sistemele în care coexistă mai multe specii complexe. Aceste constante se pot determina pe următoarele căi: 1. prin determinări în soluții
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar (oscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui pachet, este emisă la dezexcitarea unui atom, care se comportă analog unui dipol electric oscilant. Vectorul câmp electric al undei elementare este orientat de-a lungul axei dipolului. Datorită orientării haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar (oscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține direcția de propagare) - figura 1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
108 de forfecare de legănare în plan de legănare în afara planului, de torsionare Pentru ca o moleculă să absoarbă în infraroșu, stările vibraționale sau rotaționale ale moleculei aflate sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc o variație a momentului de legătură, deoarece numai un dipol electric oscilant poate intra în interacțiune cu câmpul radiației electromagnetice absorbind sau cedând
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc o variație a momentului de legătură, deoarece numai un dipol electric oscilant poate intra în interacțiune cu câmpul radiației electromagnetice absorbind sau cedând energie. De aceea, moleculele diatomice compuse din doi atomi identici ca H2, O2, N2 nu prezintă absorbții în spectrul infraroșu. Spectrometre IR FTIR Primele spectrometre fabricate în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
108 de forfecare de legănare în plan de legănare în afara planului, de torsionare Pentru ca o moleculă să absoarbă în infraroșu, stările vibraționale sau rotaționale ale moleculei aflate sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc o variație a momentului de legătură, deoarece numai un dipol electric oscilant poate intra în interacțiune cu câmpul radiației electromagnetice absorbind sau cedând
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc o variație a momentului de legătură, deoarece numai un dipol electric oscilant poate intra în interacțiune cu câmpul radiației electromagnetice absorbind sau cedând energie. De aceea, moleculele diatomice compuse din doi atomi identici ca H2, O2, N2 nu prezintă absorbții în spectrul infraroșu. Spectrometre IR FTIR Primele spectrometre fabricate în
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
inițial privind identitatea compusului respectiv. REFRACȚIA MOLECULARĂ Considerații teoretice La așezarea unei substanțe în câmp electric, dacă aceasta este un dielectric (nu conține sarcini electrice) va avea loc fenomenul de polarizație moleculară. Prin polarizare, molecula nepolară se transformă într-un dipol. În cazul moleculelor polare, polarizarea se manifestă prin creșterea momentului dipolar propriu; acest tip de polarizare se numește polarizare de deplasare (Pd) și este dat de relația: d el atP PP = + (39) Pel = polarizarea obținută prin deplasarea norilor electronici; Pat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se numește polarizare de deplasare (Pd) și este dat de relația: d el atP PP = + (39) Pel = polarizarea obținută prin deplasarea norilor electronici; Pat = polarizarea datorată deplasării resturilor atomice (10 - 15% Pel). Totodată, la moleculele polare se produce și orientarea dipolilor moleculari, fenomen numit polarizare de orientare (Por). În general, pentru un mol de substanță polară, polarizarea molară (Pm) poate fi scrisă: unde: Pm = polarizarea molară; Pd = polarizarea de deplasare; Por = polarizarea de orientare. α = polarizabilitatea moleculară medie, care măsoară deformabilitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Pd = polarizarea de deplasare; Por = polarizarea de orientare. α = polarizabilitatea moleculară medie, care măsoară deformabilitatea învelișului electronic al moleculelor; α = r3 (din electrostatică se știe că polarizabilitatea unei sfere de rază r este egală cu cubul razei); µ = moment de dipol permanent; N = numărul lui Avogadro, reprezentând numărul de particule conținut de 1 mol de substanță; N = 6,023·1023 particule (ioni, atomi, molecule, etc.); k = constanta lui Boltzman; k = 1,38·10-16 erg/grad T = temperatura absolută (°K); În relația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
substanței la care ne referim (dielectric); M = masa moleculară a substanței; d = densitatea substanței. Din teoria electromagnetică a luminii, dată de Maxwell, constanta dielectrică (D) este egală cu pătratul indicelui de refracție (n): D = n2 (47) condiția necesară fiind ca dipolii moleculari induși să poată oscila cu frecvența luminii. Dacă se măsoară indicele de refracție (n) în domeniul VIS sau UV, vor oscila doar dipolii care se obțin prin polarizare electronică (Pel). Dipolii obținuți prin celelalte forme de polarizare (Pat și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
D) este egală cu pătratul indicelui de refracție (n): D = n2 (47) condiția necesară fiind ca dipolii moleculari induși să poată oscila cu frecvența luminii. Dacă se măsoară indicele de refracție (n) în domeniul VIS sau UV, vor oscila doar dipolii care se obțin prin polarizare electronică (Pel). Dipolii obținuți prin celelalte forme de polarizare (Pat și Por), au o inerție care nu le permite să urmeze alternanțele rapide ale câmpului electromagnetic. Introducând relația (47) în relația (46), se obține polarizarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]