378 matches
-
sa. Individul nu știe că nu știe și altceva. El se consideră informat, competent, capabil de discernământ, autonom și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze numai așa. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții e gruparea indivizilor în structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora în acțiuni colective, cu scopuri comune, livrate din afară. Dacă procesul reprezentațional nu poate fi detașat de activitățile în care actorii sociali sunt angajați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
s-a înrădăcinat credința că alt drum nu mai există. Efectul, pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare un alt tip de societate. În cultură, învățământ, economie etc. era nevoie de un nou corp de specialiști. Experiențele de început, când primeau posturi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
activitate cognitivă de reorganizare a reprezentărilor lor sociale. Au devenit susținători ai noului curs, militanți pentru noua ordine. Incoerența însă persista, evoluția contradictorie a societății încuraja încă ecartul și adoptarea unei atitudini de atenție. Dar noile practici, elaborate de noii dirigenți și de susținătorii lor, au început să se impună, iar actorii sociali care se opuneau acestor practici au început să dispară (erau „vaporizati” cu o știută tehnică orweliană) sau li s-a limitat posibilitatea de a-și exprima opiniile. Adaptabilii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le changement par interaction, la déstructuration et la tension entre les participants, en vue d’acquérir un nouvel équilibre, peut éclairer - dans certaines conditions - l’idéologie du contexte social; le processus peut être marqué par les options de ceux qui dirigent le processus d’apprentissage. L’approche tripolaire que cette théorie propose (Sujet-Autrui-Objet) inclue le champ de l’action, la situation concrète, le cadre social-idéologique où le processus a lieu. Ceux-ci peuvent s’insérer dans les structures cognitives du sujet en
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precum Mișcarea culturală în Banat, Situația în Bucovina, Cultura românească în Basarabia, Propaganda culturală în Ardeal. În prima pagină se află articole de Al. Vlahuță, Sever C. Dan, Octavian Goga (Vreme nouă, Criza cea mare, O pagină de istorie: Consiliul Dirigent din Transilvania). Cele mai multe poezii aparțin lui Aron Cotruș. Se includ în sumar versuri de St. O. Iosif, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, V. Voiculescu, Sebastian Bornemisa, Mihail Dragoș, Adrian Hulea, I.U. Soricu, Emil A. Chiffa, Liviu Opriș, George
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
București, este funcționar la Ministerul Domeniilor, iar între 1907 și 1917 va fi atașat economic și consul la Londra, Viena și Odessa. Face parte din delegația românească la Conferința de Pace de la Paris și, ca secretar la Externe, din Consiliul Dirigent. În 1922 e numit profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Cluj, unde predă până în 1939, o vreme fiind și rector. Ca prozator, M. debutează în 1899, cu o povestire, la „Literatură și artă română”. Alte scrieri
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
opt luni, la Seghedin, pentru refuzul de a semna declarația de fidelitate față de monarhia austro-ungară. După Unire, în 1918, este numit ministru fără portofoliu, iar din martie 1919 i se încredințează conducerea resortului de Culte și Instrucțiune Publică de pe lângă Consiliul Dirigent din Ardeal și Banat, calitate în care semnează actul de înființare a Universității din Cluj, în februarie 1920. A fost ales membru de onoare al Academiei Române. Debutul publicistic îl face în „Tribuna” (1884), cu o culegere de folclor, continuând să
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
Prin stăruința prea sânțitului arhiepiscop și mitropolit Moldovei și Sucevei Iosif Naniescu,...în urmă până la terminare, fiind membri comisiunei de restaurare d-nii Scarlat Pastia... Nicolae Drossu... înlocuit după încetarea sa din viață... de l-t colonel Constantin Langa iar arhitect dirigent, Al. Orescu,... și pictor profesorul Gheorghe Tătărescu... și s-a sânțit acest sânt locaș de mitropolitul Iosif Naniescu, joi în 23 aprilie, anul 1887”. --După cum se vede din cele scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zis „copii“, domnu’ Jackson, Îi replică pădurarul de la stat. Ce te-a făcut să zici asta? — Din cauză că mă uitam la tine, muistule. Jegos cu platfus! — De ce nu ieși de după tejgheaua aia, dac-așa vrei să vorbești? Vezi că vorbești cu dirigentele unei poște din Statele Unite ale Americii. Și zici lucruri fărĂ să ai martori, În afară de Față-Balegă Evans. Cred că știi de ce i se zice Față-Balegă. DĂ-ți și tu seama. Ești un detectiv, doar. Acum era mulțumit. El fusese cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
așa fel încât viața acestei provincii să câștige, și nu să fie prejudiciată prin integrarea în Regat. Or, Vuia este de părere că acest lucru nu s-a petrecut. Dintre probele invocate predomină cele de natură politico-administrativă și juridică: Consiliul Dirigent a fost repede dizolvat, legea electorală nou elaborată s-a dovedit nedreaptă, tinerii au fost duși în alte zone ale țării să-și îndeplinească serviciul militar. În aceste condiții, Ardealul este considerat de marele inventator drept obiect al cuceririi, provincie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un timp oareșcare, ca să se înstăpânească la noi, să se așeze administrativ și militărește. Împrejurările, în special expedițiunea contra lui Kun Béla, i-a favorizat. Proba, că îndată ce s-au simțit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent. C-un cuvânt, "Unirea" a fost o bătaie de cuvinte, ea n-a fost decât o anexare deghizată, un hap amar învăluit în zahăr. N-avem să ne învinovățim decât pe noi înșine: lipsa noastră de înțelepciune, de pricepere, superficialitatea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
99 Chiriac, Cornel, 76 CIA, 28, 139 Cicio-Pop, Ștefan, 168 Cioran, Emil, 35, 111 Ciorbea, Victor, 65, 233 Cistelecan, Alexandru, 103 Ciuc, 65, 66, 73 Cluj, 130 Coca Cola, 51 Cocolic, 191 Codreanu, Corneliu Zelea, 60 COMTIM, 51, 52 Consiliul Dirigent, 168 Consiliul Europei, 120 Constanța, 130, 139, 159 Constantinescu, Emil, 81 Coposu, Corneliu, 183 Cornea, Doina, 143, 146 Corneanu, Nicolae, 48 Cortina d'Ampezzo, 29 Coruț, Pavel,, 140 Cosa Nostra, 226 Cosma, 222 Costinaș, Iosif, 197 Cotidianul, 9 Cotroceni, 208
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
În frunte, nu mișcau un deget Înainte de a cere să li se facă un horoscop. În 1943 se pare că a fost consultat un grup de mediumi-i senzitivi pentru a descoperi unde era ținut prizonier Mussolini. În fine, tot grupul dirigent nazist e legat de neo-ocultismul teutonic.“ Belbo părea să fi uitat incidentul cu Lorenza, iar eu Îl secondam, apăsând pe accelerator În vederea reconstituirii: „În fond, putem considera În această lumină Însăși puterea lui Hitler de a atrage mulțimile. Fizic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cumula și funcția de șef al statului (președinte al Consiliului de Stat). xe "Groza"Groza, Petru (1884-1959) Descendent al unei familii preoțești, a făcut studii de drept, obținând titlul de doctor În drept la Viena. A fost membru al Consiliului Dirigent, după unirea xe "Transilvaniei"Transilvaniei cu România. În anii 30 organizează un mic partid țărănesc de stânga, cu baza politică În xe "Transilvania"Transilvania, Frontul Plugarilor. Această organizație a intrat treptat În orbita P.C.R. xe "Groza"Groza a fost o
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
anul următor, un jurnal ardelean deplângea insuficienta participare a întregii țări la aniversarea zilei de 1 decembrie și sublinia necesitatea decretării sale ca "sărbătoare națională"216. Transilvănenii încercaseră să impună acest lucru încă din 1919, printr-o hotărâre a Consiliului Dirigent 217, dar legislația Regatului nu avea să confirme opțiunea lor. Din pricina conjuncturii politice, primul deceniu postbelic a fost, în ciuda unui debut promițător, mai curând nefavorabil impunerii acestui simbol național. Ardelenii au revendicat cu atâta insistență meritele unirii lor, făcând din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
De altfel, nici pentru românii din provinciile proaspăt unite, vechile manuale de istorie din Regat nu păreau foarte atractive, având prea puține informații despre trecutul lor regional 258. Situația era foarte evidentă în Ardeal. Aici, "Resortul instrucțiunii publice" (subordonat Consiliului Dirigent Român) a fost înștiințat, la sfâîului român postbelic celor care învățau despre istoria eroică a neamului. rșitul primului an de învățământ românesc, că profesorii de la școlile de stat din Transilvania au reclamat "manualele de istorie tipărite în vechiul Regat [care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Transilvaniei de sub jugul absolutismului habsburgic"336. 1918 devenea anul intervențiilor antisovietice ale guvernului "reacționar" român, cel care ocupase Basarabia și intervenise apoi în Transilvania, unde "partidul național condus de Iuliu Maniu propune[a] declararea autonomiei Transilvaniei, sub conducerea unui Consiliu Dirigent în loc să ceară unirea Transilvaniei la România (s.n. C.M.) (sic!)". Presiunea armatelor române și teama de frământările revoluționare au obligat totuși Partidul Național să "accepte" unirea, la 1 decembrie 1918. Atitudinile antiunioniste sau autonomiste ale liderilor transilvăneni fuseseră uneori invocate și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011. Programa analitică a cursului primar, București, Imprimeriile statului, 1936. Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Programa de istorie pentru clasa a IV-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4263/29 iulie 1998. Programa de istorie pentru clasa a VIII-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4237 din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
consecința deciziei luate la Alba Iulia. 215 Ibidem. 216"Mureșul" (Tg. Mureș), din 3 decembrie 1924, p. 1; conform menționării făcute de Constantin Nuțu, Mircea Tomescu (coord.), Contribuții bibliografice privind unirea Transilvaniei cu România, București, 1969, p. 436. 217 Consiliul Dirigent decretase că, "până când legislațiunea va face dispoziții unitare, zilele de 24 Ianuarie, 10 Maiu și 1 Decemvrie ale fiecărui an se declară sărbători de Stat" (conform "Gazetei Oficiale" nr. 66 din 15 noiembrie 1919, citată de Valer Moga, în lucrarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza",Iași, 2007, pp. 319-343. 251 A apărut, astfel, Programa analitică pentru școlile secundare de băieți din Ardeal, Banat și Părțile ungurene pe timpul de tranziție, publicată de Consiliul Dirigent Român, Resortul Cultelor și Instrucțiunii Publice (Sibiu, 1919). Documentul avea drept referință principală programa din Regat (adoptată în 1908), introducând, acolo unde era nevoie, unele adăugiri, cum ar fi orele de studiu pentru limbile minoritare sau noi teme de istorie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
13 Francesco MALGERI (coord.), Gli Atti dei Congressi del PPI, Brescia, 1969. 14 Renato MORO, "Afascismo ed antifascismo nei movimenti intellettuali di Azione Cattolica dopo il '31", in Storia Contemporanea, 1975, pp. 753-799. 15 Renato MORO, La formazione della classe dirigente cattolica (1929-1937), Bologna, 1979, 589 p. 16 Pietro SCOPPOLA, "Il Movimento Laureati nelle recenti ricerche storiche", in In ascolto della storia. L'itinerario dei "Laureate cattolici" 1932-1982, Roma, 1984, pp. 9-24. 17 Joseph ROVAN, Histoire de l'Allemagne. Des origines
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de recuperare, merită să fie consemnate și reflecțiile critice asupra evoluției educației adulților în România. C. Schifirneț (1997) crede că, până în 1989, educația adulților a fost identificată, în România, cu cultura de masă. Explicația unei asemenea viziuni decurge din dorința dirigenților epocii socialiste de a avea o societate omogenă, nediferențiată. Motiv pentru care un segment special de educație a adulților nu se justifica, „educația era aceeași pentru toți”, se cereau activități care „să răspundă unor comandamente ideologice”, fără să se asigure
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
diseminate de tehnicienii manipulării, mai toată populația a fost prinsă, abil, în plasa pregătită anume în oficinele puterii. Dacă alegerile au dus la un rezultat scandalos pentru orice democrație, neverosimil pentru oricine cunoaște realitățile noastre și jenant chiar pentru echipa dirigentă, este pentru că luni în șir organele puterii au dus o campanie de dezinformare sistematică. Ele n-au avut altă grijă decât să întrețină pe de o parte iluzia reformelor ameliorative, iar pe de alta să împroaște cu noroi pe oricine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
elle semble Murmures de réprobation. Silence. fatiguée. Tiossido, à șes côtés, infatigable, Tiossido, caricature de l'athlète, entre à droite en tenue de ville, scande le rythme. au pas de gymnastique [...] Lasca marche au pas de de gymnastique. Ils se dirigent de droite à gauche. Sur la poitrine, îl porte le numéro 456. Îl traversera la scène de droite à gauche. Lasca tantôt le suit, tantôt le précède de très peu. [...] LASCA:[...] Un, deux, un, deux, un, deux, TIOSSIDO: Un, deux
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
statut economico-social superior 24 . În ceea ce privește aportul lui Ion I. Lapedatu la viața politică a țării, a fost deopotrivă valoros și util. A luat parte la Adunarea Națională de la Alba Iulia, ca membru al Partidului Național Român, fiind numit în Consiliul Dirigent ca secretar general la resortul finanțelor, funcție deținută până la dizolvarea Consiliului în 192025. Pentru meritele sale a fost ales în perioada 1919-1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]