6,039 matches
-
de profilul unor ocupații se manifestă o interesantă tendință de precizie și de categorizare a inefabilului: "prezență plăcută și de tip business" (RL 3875). Cea mai mare varietate de perifraze eufemistice se înregistrează, desigur, în câmpul prostituției ("masaj, companie", "companie discretă" etc.); anumite "prestări servicii" sînt în schimb incredibil de directe și ușor neliniștitoare: "Aveți de recuperat bani sau bunuri de la firme, stat sau persoane? Profesionalism și eficiență" (EZ 3345). În anunțuri apar din cînd în cînd obiecte de vînzare surprinzătoare
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
Luminița Voina-Răuț Cartea de memorii Ultimul meu suspin este rodul celor optsprezece ani de colaborare și prietenie dintre Luis Buñuel și Jean-Claude Carrière. Împreună au realizat șase capodopere cinematografice: Jurnalul unei cameriste, Frumoasa de zi, Calea lactee, Farmecul discret al burgheziei, Fantasma libertăți și Acel obscur obiect al dorinței. Volumul s-a alcătuit spontan, pe parcursul interviurilor realizate în Spania și în Mexic, Buñuel evocându-și amintirile, iar Carrière reluând cuvintele prietenului său și notându-le. În Ultimul meu suspin
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
ce pot să fac? El îmi răspunde rece că trebuie să mă descurc cumva, cortina se va ridica imediat, nu se mai poate aștepta mult. Groaza mă paralizează. Am încercat să reconstruiesc câteva imagini din acest vis în filmul Farmecul discret al burgheziei. O altă spaimă: întoarcerea la cazarmă. La cincizeci sau la șaizeci de ani mă întorc, îmbrăcat în vechea mea uniformă, la cazarma din Madrid, unde mi-am făcut serviciul militar. Sunt foarte neliniștit, merg lipit de perete, mi-
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
-ț povestești propria viață fără să vorbești de partea subterană, imaginativă, ireală - n-o să mă mai lungesc prea mult. Încă vreo două vise și am terminat. În primul rând cel cu vărul meu Rafaël redat aproape exact în filmul Farmecul discret al burgheziei. Este un vis macabru, destul de melancolic și duios. Vărul meu Rafaël Sauras a murit demult, știu asta, și totuși îl întâlnesc deodată pe o stradă pustie și îl întreb uimit: "Ce faci aici?" El răspunde trist: "Trec pe
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Z. - l-am făcut de rîs pe dl Nicolae Manolescu?" Cronicarul i-a transmis întrebarea dlui N.M. care a răspuns scurt: "Nu dl I.Z. m-a făcut de rîs, m-am făcut singur publicîndu-l". A bon entendeur, salut! Demnitarii discreți... Declarațiile de avere ale demnitarilor au „ținut" prima pagină a ziarelor începînd de la mijlocul săptămînii trecute. Cum ele au fost mediatizate și de televiziuni și de posturi de radio, Cronicarul nu vă reține atenția cu detalii, ci cu cîteva observații
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
au fost mediatizate și de televiziuni și de posturi de radio, Cronicarul nu vă reține atenția cu detalii, ci cu cîteva observații de ansamblu. La categoria demnitari pe care nu-i invidiază nimeni conduce detașat președintele Iliescu. La categoria demnitarilor discreți, pe primul loc l-am situa pe premierul Năstase, vorbăreț altminteri și cînd trebuie și cînd nu. În privința declarației sale de avere, premierul s-a folosit de serviciile secretarului general al guvernului, supranumit de presă Michi {pagă. Acesta a anunțat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
de acest tip care abundă nu au, așa cum s-ar putea crede, un caracter aleatoriu, nu sînt pur și simplu accidentele contrarietăților unui cititor dezamăgit. Ele se adună pe cîteva linii ale unei realități negative, abordate cu un anume sistem discret, dezvăluie disciplina aproape inaparentă a unui "Studiu de caz". Comentariile scurte sugerează o imagine globală. "Impresionismul" lor bonom și jucăuș nu exclude o ordine, fie și difuză, a observațiilor. Vom încerca a puncta cîteva din astfel de observații cu un
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
curând a ițelor de interese, integrate acestei inițieri, cu lecturile acumulate în timp, atentă la capodopere, cu energia care nu contrazice marile rafinamente, dar nici vulnerabilitățile vieții mărunte, găsind la timp resursele care s-o ilumineze spontan, cât și insinuările discrete ale meditațiilor susținute de inteligență, farmec și cultură. O fantezie provocatoare și o intimitate cu marea ceremonie, știind să lege fără fisură viața de cuvântul Evangheliei, frumoasa știință compozițională a lentei acumulări a istoriei de verva citatelor, găsite în perimetre
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Greu/ se mai ridică versul acesta:/ are motor mic/ de vrabie" ( Leonardo, p. 78). Volumul lui Ioan Morar, Nerușinarea, este un model pentru felul în care ar trebui să arate cărțile de poezie. Totul, de la așezarea în pagină și ilustrația discretă a lui Dan Ursachi, pînă la formă, calitatea hîrtiei și a copertei ( realizate din hîrtie și carton produse în Elveția, respectiv Italia), degajă eleganță, bun gust și respect față de cititori. De altfel, editura timișoreană Brumar nu se află la prima
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai ales din paginile revistei "Arta", așa cum apărea ea înainte de 1990. Personaj discret și intelectual rafinat, el a plecat dintre cei vii după ce, mai întîi, s-a retras din lume într-o singurătate resemnată și tăcută. Dumnezeu să-i odihnească pe amîndoi, pe artistul impetuos și dramatic și pe criticul suav și introvertit
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
inteligenți. Și mi-a întins mîna. A făcut-o generos și ferm. El m-a trecut puntea în lumea teatrului. A fost una dintre cele mai importante întîlniri pentru mine, care s-a transformat într-o mare prietenie, adîncă și discretă, care a născut în mine un spirit de ctitorie și a menținut, dincolo de vremuri, de viață și de moarte, de umori și de nimicnicii, sentimentul pur și formidabil al prieteniei. Repede am înțeles că și aceasta este o enormă șansă
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
jurămînt, chiar dacă nu e ușor întotdeauna să-l respecți, chiar dacă, respectîndu-l, nu-ți atragi numaidecît simpatia. Am înțeles, toți, că drumul e lung. Și nu ne-am pierdut mințile. Asta a și fost șansa noastră. Și a prieteniei solide și discrete în numele căreia s-a clădit totul. Virgil a fost, în ciuda aparențelor, factorul de echilibru, liantul. Întotdeauna. Ce mă leagă de Virgil? Puterea de a încerca cu orice preț să rămîi tu însuți. Fanatismul de a mai crede că teatrul încă mai
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
acel tărîm. Primul exercițiu l-am făcut cu el, atunci. Și mi-a ieșit! Acum, VIRGIL FLONDA, un mare actor de talie internațională, de o rigoare și de un profesionalism cum tot mai rar se vede, Virgil Flonda prietenul meu discret și nobil, nu mai este... A fi sau a nu fi? Granița-i imperceptibilă. Cine mai pricepe asta în zgomotul de zi cu zi care ne astupă urechile și sufletele, și visele, și zborul?
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
multe categorii de personalități; fie perfect definite prin ele însele, cu o operă proprie solid articulată și așezată, în datele ei mari, în conștiința publică - și aici ar intra Horia Bernea, Horia Paștina, Sorin Dumitrescu și Ion Grigorescu-, fie prezențe discrete, cu apariții în public foarte rare, dar cu o operă puternică și inconfundabilă, respectată chiar în absența unei cunoașteri extinse, cum ar fi Mihai Horea, Florin Mitroi și Ștefan Sevastre, fie personalități puțin cunoscute de către publicul mare, discrete pînă la
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
fie prezențe discrete, cu apariții în public foarte rare, dar cu o operă puternică și inconfundabilă, respectată chiar în absența unei cunoașteri extinse, cum ar fi Mihai Horea, Florin Mitroi și Ștefan Sevastre, fie personalități puțin cunoscute de către publicul mare, discrete pînă la fuga din lume și la solitudine, a căror operă este doar presupusă, ele participînd la expoziții cu multă parcimonie și doar în doze homeopatice, cazul lui Afane Teodoreanu, Gheorghe Berindei și Vasile Varga. Mircea Tohătan și Mihai Sârbulescu
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
figurativ. Se putea observa limpede, încă de la primele sale ieșiri în lume, că gestul tînărului pictor este mai liber și se manifestă mult mai firesc în registrul grav, meditativ și interiorizat. Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
să răstorn criteriul infam... Astfel încât, după șnițelul bine pregătit, revărsat pe o farfurie grea, groasă, un Meissen alb cu bleu, berea germană și un măr ionatan, roșu, tăiat încet, ca o prăjitură delicioasă, am mai stat nițel. Ascultam un Mozart discret. Pe urmă, cerui plata... Și când aceasta veni, servită pe o farfurioară de argint, cu nota scrisă într-un carnet, înfășurată într-o învelitoare de marochin verde, am depus, fără să mă speriu, o sumă babană, cu un bacșiș la
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
găsești vechituri ceva mai proaspete, cărți bune de după război. Înșelătoare bănuială, cînd ochii mi se opresc pe Sonatinele lui Cosașu, apărute undeva în toiul Supraviețuirilor, în '87, la Cartea Românească. O copertă simplă, aproape interbelică, alb - foaie, negru - text, cu discrete înfloriri căprui (sic!). Un subtitlu în trei măsuri, Portrete, schițe, tragedii, căruia cine nu i-ar recunoaște cheia, și, imediat, un lanț al slăbiciunilor, în dedicație: "ŤDomnului Scărlătescuť, cum era numit Domenico Scarlatti, de către cel care a dat unui volum
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
și rămasă (sperăm că provizoriu) în umbra "vîrfurilor" selectate inițial, de la M. Ivănescu la Nora Iuga și C. Abăluță. Eul auctorial nu are la aceștia tentația excepționalului. Se află în cauză un om obinuit, care se recomandă printr-un dramatism discret, printr-o umilință a subordonării la natural, printr-o mixtură de melancolie și de ironie ce nu pregetă a se reorienta adesea ca autoironie. Astfel patetismul mai mult ori mai puțin afectat, tonalitatea înaltă, supralicitată, eul întronat cu o superbie
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
și participantă-spectatoare la emisiunea sus-menționată de pe TVR1, când a spus cu nedisimulată convingere și conștiență de sine: - "Aș urla, Doamne, ca o vacă, nu ca un om..." Moment urmat de niște aplauze înțelegător-afectuoase, câteva secunde de reculegere și de-o discretă alunecare spre-o zonă crepusculară... Ei, așa da!, ne-am luminat noi imediat cu înțelepciunea că, într-adevăr, văzând unele (nu prea puține!) emisiuni teve, Joienele noastre, oricât ar iubi ele televiziunea, ar fi în stare să abandoneze pășunea și
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
Mirella Pascual), care se prefac căsătoriți pentru ca protagonistul să dea bine în ochii fratelui său, Herman (Jorge Bolani), mult mai realizat și venit în vizită. Merge păcăleala? Nu știi și oricum nu contează prea mult răspunsul. O peliculă atît de discretă în plăcerile pe care ți le oferă încît te-ar îndemna mai degrabă să nu îi scrii o cronică. Și dacă e să merg pe teoria lui Maurice Saatchi, cum că echitatea unui singur cuvînt ar trebui să fie următorul
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
Nu l-am avut nici la curs, nici la seminar. Cu toate astea, am învățat cîte ceva de la domnia sa. Documentat cu asupra de măsură, hîtru, mereu cu un aer conspirativ, doldora de povești fascinante, Emil Ionescu a fost o prezență discretă, dar foarte specială a sfîrșitului studenției mele. De cîte ori ne despărțeam, plecam cu ceva la care să meditez îndelung și cu folos. În vara aceea, mi-a spus că-l va traduce pe Daniil Harms pentru Polirom. Era vorba
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
Chants l-a avut în prim-plan pe saxofonistul/flautistul austriac Wolfgang Puschnig, dar a implicat și alte valori individuale, mobilizate în numele unei muzici elaborate și totuși comunicative: trompetistul Franz Hautzinger, ce-și pigmentează discursul melodic cu bruitisme sui generis; discretul Woody Schabata, lăsând pe alocuri impresia unui "Thelonious Monk al vibrafonului"; și implacabilul tandem ritmic format din contrabasistul Achim Tang și bateristul Reinhart Winkler. Apreciatul bas-clarinetist francez Sylvain Kassap putea repeta succesul înregistrat în toamnă la Chișinău, dacă ar fi
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
de mașină, nu-mi lasă drum de-ntors; e ca un drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit, baie de lumină, liniște absolută; pe scurt: altă lume! Amfitrionii mă întâmpină cu brațele deschise, cu zâmbet plăcut și cuvinte calde. Mă simt ca acasă, ajunsă la liman, după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Preludiu la unison, o idee genială, o melopee infinită cu caracter cvasi improvizatoric. O întreagă orchestră de coarde va cânta la unison, ca o singură vioară, doar după măsura 80 va apare și un timpan în tremolo, într-o nuanță discretă. Inspirată de monodia cântecului nostru popular, desfășurarea melodică are o libertate expresivă ce nu are nevoie de armonie sau polifonie. Această pagină, probabil unică în literatura simfonică mondială, a constituit un gest de curaj artistic al unui tânăr de 21
FILARMONICA BANATUL Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94361_a_95653]