43,048 matches
-
Dragoș Bucurenci Recent reconfirmat în funcție, Traian Băsescu s-a dedat în Piață Universității la un discurs emoționant în care le-a mulțumit pentru că au venit la vot. Cu puțin timp înainte, președintele nu se sfiise s-o numească pe o jurnalistă de la Antena3 După ce i-a smuls telefonul mobil cu care aceasta l-a filmat la
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
atât pt că nu ai de ce. de fapt, esti chiar penibil. băsescu a făcut remarcă într-o discuție privată (cu soția, în mașina personală, fără alte persoane de față, geamuri închise, etc, etc). dacă ar fi făcut remarcă într-un discurs public, ar fi fost altceva. atunci ai fi putut să sari în că ars în sus. Domnule Bucurenci, Nu v-au oripilat niciodată “drăgălășeniile” spese la adresa Președintelui? A omului Traian Băsescu, mai ales!? În consecință nu vreți să aveți și
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
temps. cred că atitudinea d-tale poat fi considerată inspirată și foarte eleganta.CHAPEAU! Tocmai mi-am dat seama de ce m-a dezamăgit plecarea ta din studio. Pentru că mi-a amintit de patetismul lui Patapievici în loja din parlament, la discursul lui Băsescu de condamnare a comunismului. VC Tudor se scalimbaia că un cimpanzeu dement (poate l-ați văzut pe cimpanzeul Ronnie în emisiunea Monkey Business pe Animal Planet), iar Patapievici apela plingacios la cei din sală. “Va rog să luați
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
de sancțiune a poporului să-i mai taie din elanul de tribun autoproclamat. atitudinea ta este k, presupune curaj și este ieșită din tipar; dar, dincolo de corectitudinea argumentelor tale, eu n-aș fi plecat; nici n-aș fi recurs la discursul folosit de “tribun” pentru a-l contracara, aș fi rămas, numai așa de-al dreacului! pentru ca unui astfel de personaj trebuie să-i pui punct, trebuie să-l ataci, să-l faci să facă spume la gură; numai așa vom
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
totuși bine. faptul că ai plecat nu demonstrează nimic decât pentru amorul tău propriu, lucru speculat de vadim care a zis apoi că te-a dat afară din emisiune. tu ne-ai convins doar pe noi pe genul ăsta de discurs. pe el l-ai lăsat rece. dacă chiar țineai la decentă lui în emisiune, nu trebuia să pleci. trebuia să îi repeți până moare că are doar un minut, dacă l-a depășit îi tăi microfonu și cu asta basta
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
de circ electoral. La jignirea - Du-te, domnule, ca arăți că o maimuță - sală a râs, suntem superficiali, inculți și râsul nostru prelungește viața publică a acestor oratori retori și limbuți. Atâția candidați care vor să fie aedile dar niciun discurs coerent, niciun proiect, ci doar circ și prilej de aruncat cu noroi. De ce să mă duc la vot ? Nu este oare legitimă această întrebare ? Oprescu, Blaga, Orban, Diaconescu (marionetă cu voturi pt. Oprescu)... La vremuri noi, tot NOI ! Io nu
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate. În România, acest discurs esențial din Epoca Luminilor a fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
baza de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Normele de economie politică normativa pentru devoltarea durabilă trebuie puse în reprezentări ontologice pe românește, în alineate clare în limba română înainte de a fi ‘proiecte legislative’! Credeți că adopta vreunul dintre politicieni metodologia aceasta? Reamintesc că o metodologie este un ‘discurs de cauzalitate’ verificat, validat. În fine, criza pescuitului în apele marine conduce inevitabil la necesitatea pisciculturii, deci la dezvoltarea unor ‘fish farms’. Iar chestiunea eroziunii constante produsă de valuri poate fi rezolvată prin ‘wave farms’, un sistem de platforme plutitoare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
plajă, protejată de o bandă de ‘wave farms’ ceva mai în larg. Va dati seama câte ‘credite pentru CO2’, în afară de electricitatea propriu-zisă, rezultă din activitatea ultimului tip de ferme? Titus Filipas Marile Sudului, Riviera, Eforie, economia politică normativa, Constantin Rădulescu-Motru, discurs de cauzalitate validat, fish farms, wave farms, Titus Filipas, credite pentru CO2 blogideologic.wordpress.com Titus Filipas (blogideologic.wordpress.com) Știință dezvoltării durabile poate fi realmente implementată numai dacă piratează codurile culturii populare. Întrucât faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
democrația pluripartinica devine un simplu nume, iar alegătorii doar o masă de manevră. Din tot ce s-a spus astăzi, ultima intervenție a dlui Bucurenci a fost cea mai vehemență. Spre deosebire de noi, care doar am schimbat idei, pe dl Bucurenci discursul său îl obligă la fapte. Eu v-am cunoscut deja, dle Bucurenci, prin 1976 în Germania. Am întâlnit atunci mulți oameni de stânga, multi comuniști, care practicau un discurs chiar și mai vehement decât al d-voastră. Astăzi sunt toți
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
vehemență. Spre deosebire de noi, care doar am schimbat idei, pe dl Bucurenci discursul său îl obligă la fapte. Eu v-am cunoscut deja, dle Bucurenci, prin 1976 în Germania. Am întâlnit atunci mulți oameni de stânga, multi comuniști, care practicau un discurs chiar și mai vehement decât al d-voastră. Astăzi sunt toți directori de multinaționale și îi doare undeva de India și de lumea a treia. Va prezic un destin similar. Pericolul discursului de stânga este că el este “fashionable”. Sper
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
oameni de stânga, multi comuniști, care practicau un discurs chiar și mai vehement decât al d-voastră. Astăzi sunt toți directori de multinaționale și îi doare undeva de India și de lumea a treia. Va prezic un destin similar. Pericolul discursului de stânga este că el este “fashionable”. Sper că cei care au vorbit astăzi aici nu au făcut-o doar pentru a fi “fashionable”. Un cuvant despre comparația care se face între creștinism și comunism. Totuși, în cărțile fundamentale ale
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
iluzii că cineva va pleca astăzi de-aici cu alte idei decât cele cu care a venit. Dar e bine că dezbaterea a avut loc. în sfârșit o eboșa de dialog în românia. vom fi lăsat în urmă etapă ‘gedesismului’ ( discursul ‘noi între noi’, cu rezultat previzibil). foarte coerent gabriel liiceanu, ultrapenibil istoricul religiilor, dezamăgitor de slab dl bucurenci, rezonabil dl vieru. lucrurile astea trebuie reluate pentru fiecare contencios social sau intelectual. s-ar putea ca, pe nesimțite, să se fi
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
și de această dată de către baritonul Eduard Tumagian, apoi la știința configurării în orchestră a acelei sugestive plastici timbrale pe care o întâlnim la dirijorul francez Cyril Diederich - un abil și deloc spectaculos dar eficient ordonator al marilor spații ale discursului vocal simfonic. Mă refer la prestația impresionantă sub aspectul valorificării transparențelor timbrale probate de Corul Radio condus de maestrul Dan Mihai Goia, mă refer la strădania întregului colectiv orchestral care - cu rare excepții - a înțeles să onoreze muzica, efortul colegilor
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
solidari de la un punct încolo, ei rămînînd legați de o tipologie sudică a vizualității, de spațiul și de experiențele școlii franceze. Observat, însă, dintr-o altă perspectivă, și anume din aceea a unor experiențe mai largi ca arie geografică, întregul discurs capătă o nouă înfățișare. Există în peisagistica românească, simultan, doi vectori mari care orientează căutările artiștilor, indiferent de unul sau de altul dintre momentele istorice: este vorba de dominanta impresionistă, prin extensie, sudică, și de aceea expresionistă, nordică, a sensibilității
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor care trebuie urgent descoperit pentru nuanțarea și aprofundarea fenomenului nostru artistic din spațiul modernității. Însă dincolo de amploarea sa propriu-zisă, de forța exponatelor, de valoarea pedagogică a discursului asupra istoriei picturii noastre moderne, expoziția din colecții particulare pune la îndemîna privitorilor încă două valori fundamentale, acelea pe care le-am amintit deja, dar care trebuie de multe ori repetate pentru a fi și însușite: pictura ca fenomen complex
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
Scaunelor, Lecției, Rinocerilor, era deja apreciat și contestat concomitent - începea deci să fie considerat un mare creator de teatru. Volumul cuprinde scrieri dintre cele mai diferite, avînd însă în comun tema teatrului; se găsesc reunite aici celebrele texte despre avangardă (Discurs despre avangardă și Tot despre avangardă), disputele cu criticii (Vorbe despre teatrul meu și despre vorbele altora, dar și schimbul de replici cu Kenneth Tynan din The Observer), fragmente de jurnal, mărturisiri despre unele dintre piesele proprii (Cîntăreața cheală, Scaunele
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
de trei ore pe zi, identic în inepție, să citești doar un unic ziar (la rîndul său inept), dar purtînd diferite titluri, să nu poți circula nu numai în alte țări, ci chiar în propria-ți țară, să auzi același discurs cu un cîmp lexical de trei sute de cuvinte (în care includem prepozițiile, conjuncțiile și adverbele), să alegi un singur partid și, finalmente, să ai un singur drept civic - acela de a spune necondiționat da. Lipsa de libertate este unul metafizic
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
al împărătesei Elisabeta, vom afla cum se scrie un jurnal intim feminist (Rosa Mayreder), vom oscila între adevăratele false și falsele adevărate jurnale intime ale adolescentelor și tinerelor vieneze, ori între autoportret și autografie, la un nivel mai teoretic al discursului etc. Ca impresie de ansamblu, se poate spune că Jurnale intime... este o carte mult mai limpede și mai clar orientată discursiv decât mult mai stufoasa lucrare despre modernitatea vieneză. Alegându-și o temă mai restrânsă (și cu toate acestea
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
își desfășoară subiectul. Autoarea vorbește despre percepția și simbolistica spațiului în lumea creștinismului ortodox. Monahismul pustiei și o întreagă tradiție a întoarcerii către propria interioritate, a intrării în sine pe drumul desfășurat de calea contemplației, sînt atent privite într-un discurs care se lasă cu greu încadrat unui gen precis. în principiu demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
precis. în principiu demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va găsi multiple drumuri către subiect, către ceea ce autoarea numește geografie sacră și geografie simbolică: de la interpretarea arhitecturii
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
electorale protecția unui misterios călugăr athonit - secvență înțeleasă ca recurs la depozitul simbolic propriu unui alt model social decît cel democratic. Acestea, alături de lectura textelor adînci, pline de savoare și înțelepciune sfîntă, din perioada primelor veacuri creștine. Totul, într-un discurs de o desăvîrșită continuitate și coerență argumentativă. Care e relația dintre spațiu, termen ce se lasă ușor definit și descris, și țelul ultim al contemplativului, în fond o realitate in-definibilă și in-descriptibilă? E întrebarea care ar putea rezuma ținta cărții
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
E reluat răspunsul acesta, în formulări și din perspective diferite, pe întreg parcursul cărții. Iar efectul reluării e tocmai aducerea către prim plan a analizei de detaliu pe care Anca Manolescu o face și care dă savoare studiului, în ciuda unui discurs ce, mizînd pe sensuri profunde, impune o lectură reluată, deloc ușoară. Interesantă e, de exemplu, distincția, urmărită de autoare cu ochi extrem de atent, dintre locul consacrat și cel însemnat, ultimul o expresie a globaltății spațiului, adică a unui aparent paradox
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]