4,692 matches
-
ce invocă universul culturii tradiționale, care nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei tradițional/modern. Textul muzeal propune, așadar, o viziune științifică a fenomenului cultural tradițional, originalitatea rezidând în strategia discursivă. Vizitatorul e condus către o receptare conștientă, într-un traseu a cărui logică se relevă prin succesiunea de săli, unitar tematizate. De la costumul specific unei zone la multietnicitatea ilustrată vestimentar, de la unealtă la produsul finit realizat cu ajutorul ei, de la obiecte
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
contrafacerea și chiar anularea sa de pe firmamentul societății. Un exemplu concret, la care poate oricine lesne apela părăsind teritoriul generos al metaforei existențiale, îl reprezintă încercările repetate de restrângere (din varii motive cunoscute sau mai puțin cunoscute publicului) a suprafeței discursive caracteristice mass-media actuale. Cum s-a ajuns la acest deznodământ profund neverosimil? Într-un mod destul de simplu, ce are drept țintă obturarea activității unor anumiți actori sociali „cu normă întreagă” ai domeniului. Evident că acest lucru nu numai că implică
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1404825961.html [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
nu este atât de dramatică; este încă relativ departe acel spectru al Europei prospere, dar complet secularizate, propusă de către Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu psihanalismul actual; (ce tip de revelație este acesta, tatomiric, dacă nu unul de cercetare psihică Jung-iană ... Poemul de mai jos exprimă stupefacția Fracturii dintre Logos și delirul discursiv al textualismului: „Ce rost are/ să mai scrii Poezie,/ dacă stelele nu citesc ... ?!/ Ce rost are/ să mai scrii/ Poezie,/ dacă oceanele n-o citesc ... ?!/ Ce rost are/ să mai scrii Poezie,/ dacă îngerii nu citesc ... ?!/ Ce rost are/ să
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
în timp ce sintaxa imaginii (la care aceste obiecte participă) este suprareală, ilogică și aberantă. Una dintre cele mai celebre și des comentate reprezentări formalizate este arborele semic al Spațialității, propus de semioticianul francez A.J. Greimas. Aceste coordonate servesc atât analizei discursive a spațiului fizic perceput vizual, cât și descripției sensurilor din imaginea figurativă. Întregul univers de planuri, suprafețe, forme, figuri, obiecte și personaje poate fi explicat prin graful semiotic al Spațialității, ca prim nivel de percepție și descriere a oricărei construcții
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
exclude reciproc, aceste opinii nu fac decât să surprindă aceeași realitate din unghiuri diferite: ca esență, mintea este una cu sufletul, identificându-se cu inima, însă, ca energie, ea iese afară din trup, lucrând cu imagini raționale, concepte, idei, categorii discursive. Sub acest aspect, de lucrare, ea reprezintă potența tuturor actelor de cugetare și de cunoaștere. Așadar, ceea ce numim "minte" este în același timp și lucrarea, energia ei (ansamblul gândurilor și al imaginilor inteligibile), dar și esența sufletului, inima sau principiul
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
este nu numai un deziderat, ci și o necesitate. Toate puterile minții aparțin atât energiei, cât și esenței sale. Puterea de cunoaștere și cugetare lucrează în minte (mintea ca energie) cu imagini și gânduri, fiind numită fie rațiune - când e discursivă, dialectică -, fie intelect - când sesizează diferite elemente de percepție -, fie inteligență, înțelegere - când surprinde sensurile. Aceeași putere de cunoaștere și cugetare lucrează și în inimă (mintea ca esență), dobândind aici o notă de discernământ și intuiție. Dacă trebuie totuși afirmată
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
preocuparea multor Sfinți Părinți, în ceea ce privește definirea lui. Dacă Platon îl numea "nous" (intelect), acesta fiind ochiul minții prin care se percep realitățile inteligibile, Sfinții Părinți vor accentua cu tărie caracterul intuitiv al acestui intelect, trasând astfel o distincție între rațiunea discursivă, dialectică, specifică "nous"-ului platonic și vederea duhovnicească, intuiția pe care creștinismul o atribuie acestui intelect. Tocmai de aceea, în cadrul acestei clasificări formale, am situat intuiția în categoria puterilor ce țin de mintea ca esență, și nu ca lucrare, căci
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere nu este una prin cugetare discursivă, ci o înțelegere care vine din contactul direct cu Dumnezeu, din sesizarea nemijlocită a prezenței "Altcuiva". Întrucât astăzi "înțelegerea" are o conotație mai degrabă intelectualistă, poate ar fi mai potrivită în contextul de față folosirea termenilor de "simțire, vedere a
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Rațiunea este, așadar, însușirea centrală a minții ca energie. Ca putere a minții, rațiunea cuprinde la rândul ei mai multe puteri de care se folosește și care îi dau expresie: cugetul, imaginația, atenția, memoria. Prin ele rațiunea operează cu categorii discursive, concepte, idei, imagini, exprimând cele experiate de minte. Aici însă trebuie precizate anumite diferențe. Mintea în ansamblu are o energie noetică și una rațională. Intuiția aparține de cea noetică, iar rațiunea de cea rațională. Dumnezeu nu se revelează rațiunii, ci
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
ce poate fi cunoscut"), pe când rațiunea are ca specifică "cercetarea" ("distincție simplă însoțită de intenție") [14] . Departe, așadar, de a fi identice, dar, totodată, nici opuse. Deși mintea (ca și cunoaștere intuitivă) e mai adâncă decât rațiunea (ca și cunoaștere discursivă, ca autorevelare a minții), totuși ultima pornește și se întoarce la prima. Se poate întrevedea astfel și măreția și necinstea la care poate fi părtașă rațiunea. Pe de o parte, ea nu este doar un "sistem ordonat de operații de
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
exclude reciproc, aceste opinii nu fac decât să surprindă aceeași realitate din unghiuri diferite: ca esență, mintea este una cu sufletul, identificându-se cu inima, însă, ca energie, ea iese afară din trup, lucrând cu imagini raționale, concepte, idei, categorii discursive. Sub acest aspect, de lucrare, ea reprezintă potența tuturor actelor de cugetare și de cunoaștere. Așadar, ceea ce numim "minte" este în același timp și lucrarea, energia ei (ansamblul gândurilor și al imaginilor inteligibile), dar și esența sufletului, inima sau principiul
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
să fie amintit tuturor acelora care vor vrea să știe mai mult despre Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herței și Transilvania, sau de cetățile de apărare a Neamului, Hotinul, Cetatea Albă, Tighina, Soroca, Durostorul sau Caliacra. Deși scrie poezie, o poezie discursivă, limpede, de o uimitoare prospețime și modernitate, adevărata vocație a Doamnei Mariana Cristescu este publicistica, totdeauna ofensivă și de cele mai multe ori agresivă. Are o luciditate înspăimântătoare, al cărei fascicul îl plimbă asupra țării al cărei trup este sfârtecat, așa cum plimbă
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Pamantul_care_doare_cronica_de_maria_al_florin_tene_1359292059.html [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
Statutul vorbitorului capătă conotații noi, argumentând concepția lui Bahtin 1 despre dimensiunea socială a limbajului și istoricitatea discursului. Individul uman este integrat în comunitate, fapt ce îi impune conștientizarea propriei identități în raport cu alteritatea, precum și asumarea rolurilor sociale, derivate din poziționarea discursivă. În timp ce limba este un sistem de comunicare normat care definește o comunitate omogenă lingvistic, discursul se referă la vorbitor care, prin enunțare, își asumă limba colectivității, dându-i conotații subiective, individuale. Astfel privită, comunicarea trebuie definită ca o relație în interiorul
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442807996.html [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
început a fost cuvântul” (IOAN 1, 1-5). Firesc, se naște o dilemă vizând primatul cuvântului divin sau al omului și la fel de firesc se naște răspunsul construit în orizontul comunicării din perspectivă pragmatică. Putem conchide asupra existenței inițiale a unei practici discursive sacre, modelatoare, având ca rezultat o reprezentare socială, în care actorii își asumă roluri derivate din cunoașterea comună. Prin urmare, comunicarea ar putea fi percepută ca o ceremonie inițiatică, având ca finalitate intercomprehensiunea, aceasta funcționând atât în raport cu universul exterior, cât
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442807996.html [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
el aparține cu trupul și cu sufletul sistemului care l-a creat, unul găunos, hulpav, bolnav de putere, disprețuitor în raport cu Ceilalți și înclinat în mod predilect către delațiune, fapte ilegale și sperjur. Nimic din ceea ce expune cu redundanță la nivel discursiv nu se regăsește ca stare atitudinală firească în comportamentul și acțiunile lui directe, căci nu asta constituie ținta sa concretă. Slugă perfectă a orgoliului nemăsurat și a luxului opulent, leopardul roz nu atacă vehement practicile negre ale conglomeratului din care
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423911793.html [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
poeziei pentru a exprima idei sau speră ca abia prin conceptualizare să ajungă la adevărata poezie, confuzia mijloacelor și pierderea funcției specifice subminează inițiativa lui. Conceptual modern al poeziei se constituie, în genere, prin renunțarea la sintaxa rațională, la gândirea discursivă în genere, evoluția de la simbolism la suprarealism se confundă cu o îndepărtare treptată de filosofie. Poezia modernă nu ni se pare a fi mai departe de filosofia modernă decât poezia romantică de filosofia romantică.Opoziția dintre poezie și filosofie nu
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
sunt străini, dar nu se strămoșesc din străinii de ei în aceiași străini de noi, în ei. Asocierea critică a lui Arghezi cu Eminescu își are replică în dezgustul celui dintâi pentru “asociații” comerciali postumi ai poetului. Această capătă expresia discursiva chiar în studiul său eminescian care nu-i nici oda lirica în graiul coardelor, nici paterică, “poema mistica”, așa cum sugerează că ar fi pretins subiectul, daca nu s-ar fi pretat la condiția de pretext. Studiul dedicat lui Eminescu reprezintă
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
să aducă mărturie și, eventual, să convingă. Iar ele sunt elocvente și persuasive. Cum se explică reușita scriitorului? Fiindcă ea nu se bizuie doar pe simpla si facila abținere de la pledoarii și reflecții, de la portretizări caricaturale, de la încondeieri, de la șabloane discursive etc., ci este determinată, organic, de înseși structurile generative ale textului. Explicația mi se pare a sta exact în consecințele amintitei convenții a manuscrisului găsit. Breșa creată de aceasta între jurnal (memorie personală) și invenție (ficțiune), breșă ce ambiguizează, cum
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_literatura_s_eugen_dorcescu_1394000409.html [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
produce o schimbare fundamentală, ca viziune, discurs și tematică. Se trece de la romanul fluviu de gen nobil, cu un anumit conținut liric, la romanul contemporan polimorf de scurt-metraj cu accent pe notele dramatice ale existenței și vieții, setrece de la limbajul discursiv clasic, la folosirea în exces a limbajului paradoxal și eliptic cu note de absurd. Subiectele preferate cu cea mai mare cotă de atenție sunt cele care se orientează spre patologia socială, sexualitatea uneori lubrică, puterea politică, moartea, spionajul, războiul, ficțiunea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470564818.html [Corola-blog/BlogPost/343103_a_344432]
-
Eubeea, Timișoara, în 2005. El cuprinde toată proza fantastică pe care o publicasem anterior. Această „proză fantastică” nu e neapărat „pentru copii”, sau numai pentru copii, nici despre copii. Este, pur și simplu, proză fantastică. În ea sunt desfășurate, epic, discursiv, o parte din temele, motivele, simbolurile pe care le codifică și le decodifică poezia (poezia mea, firește). NO: Unde credeți că se încadrează cel mai bine activitatea dumneavoastră lirică- tradiție sau modernitate? Cât la sută este tradiție și cât modernitate
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezie_si_metafizica_eugen_dorcescu_1383803560.html [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
cu niciun chip să devină adepții principiului pierderii datului lor temporal pământesc, transformându-și parcursul existențial propriu într-o altfel de manifestare dramaturgică individuală, unde predominanta comunicării permanente cu Ceilalți să nu fie alta decât calea directă și fără de ocolișuri discursive majore fundamentată strict doar pe rațiune și nimic altceva. Plecând de la aceste câteva considerente de ordin general, vă propun să ne desprindem câteva momente de vălul specific teatrului absurd beckettian spre a ne poziționa ca manieră de gândire și de
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
maximă deosebit de interesantă: „Matematica e bună până la un punct, după care nu mai e bună de nimic.” Și are multă dreptate aici, fiindcă la personajul nostru, în ecuația comunicării sale cu spectaculoasa entitate a Celuilalt, importante pentru el sunt calitatea discursivă a actantului respectiv, capacitatea acestuia de a fi el însuși și reușita sa de a distinge dincolo de ceea ce se poate observa cu ochiul liber la prima vedere. Cea mai importantă lecție de viață pe care ajungi să o înveți de la
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
în fiecare zi aproape la fel. Iată dialogul respectiv: „Estragon: Ce să facem? Vladimir: Să-l așteptăm pe Godot. Estragon: Adevărat (Scurtă pauză.) N-a venit? Vladimir: Nu. Estragon: Și acum e prea târziu. Vladimir: Da, e noapte.” Un calup discursiv imposibil de acceptat pentru anti-Godot-ul nostru deloc închipuit și dominat de o voință puternică, care i-a alungat din toate ungherele sufletului său întunericul mut și ceața... Ca umbra întinsă pe zăpadă a unui arbore secular, Godot-ul profund antibeckettian și
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare excesivă și o sărăcire a conceptului ‚dezvoltării durabile’. În realitate, sustenabilitatea implică
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]