39,259 matches
-
să devenim opaci la ceea ce este calitate reală la omul respectiv. Cartea lui Horia Patapievici se pretează la o amplă dezbatere publică. E un inventar aproape complet al temelor fierbinți ale lumii de azi. Multe dintre acestea ar fi meritat discutate cu seriozitate, dacă s-ar fi creat un climat propice. Ca să revin la rezerve. Poate că trebuie întîrziat mai mult asupra metabolismului mental, social, istoric care a făcut posibilă apariția "omului recent", poate trebuie să reflectăm și la recuperarea lui
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
reflectăm și la recuperarea lui... Eu mă simt tentată să-l privesc cu mai multă simpatie... Sigur, e firesc să-l privim cu mai multă înțelegere și să-i dăm mai mult credit. Acestea sînt lucruri care s-ar putea discuta, mai exact s-ar fi putut discuta, dacă s-ar fi creat un climat propice. Din păcate "execuția" publică a cărții are tocmai defectul de a suspenda discuția prin otrăvirea climatului. Nu mai e vorba să pui în opoziție idei
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
simt tentată să-l privesc cu mai multă simpatie... Sigur, e firesc să-l privim cu mai multă înțelegere și să-i dăm mai mult credit. Acestea sînt lucruri care s-ar putea discuta, mai exact s-ar fi putut discuta, dacă s-ar fi creat un climat propice. Din păcate "execuția" publică a cărții are tocmai defectul de a suspenda discuția prin otrăvirea climatului. Nu mai e vorba să pui în opoziție idei, ci e vorba să participi sau nu
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
dintre cei mai citiți oameni din generația lui. Am putut constata și eu acest lucru la cercul de secol XVII de la New Europe College, am văzut cît de încet, cît de temeinic avansa Horia Patapievici pe textele pe care le discutam și ce bagaj de lectură bine asimilată avea. Nu mai spun că unii dintre cei care scriu n-au ei înșiși competența să judece problematica la care el se referă. Adrian Miroiu are tot dreptul, ca filozof, să vorbească de
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Odesa, mutat în Ibraila, arăbește, ebraica și armenește, limba natală. Pe chepengul dublu al pivniței de sub șopronul de-afară, cu ușile de tinichea ruptă, de care mereu îmi agățam și-mi sfâșiau pantalonașii, ședeam ceasuri întregi, la umbră, vara, și "discutam". Ce poate să discute un ins de o juma' de secul cu un puști care n-a împlinit nici zece ani, mă mir și azi... Dar vorbeam unul cu altul. Cu întrebări și răspunsuri. Ca doi oameni mari. De la nea
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
arăbește, ebraica și armenește, limba natală. Pe chepengul dublu al pivniței de sub șopronul de-afară, cu ușile de tinichea ruptă, de care mereu îmi agățam și-mi sfâșiau pantalonașii, ședeam ceasuri întregi, la umbră, vara, și "discutam". Ce poate să discute un ins de o juma' de secul cu un puști care n-a împlinit nici zece ani, mă mir și azi... Dar vorbeam unul cu altul. Cu întrebări și răspunsuri. Ca doi oameni mari. De la nea Garabet, cum îi spuneam
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
origine o lucrare de doctorat, susținută în 1995 la Universitatea Liberă din Bruxelles de Olivier Gillet, cercetător la Institutul de Studiu al Religiilor și Laicității al aceleiași universități. Ca și în situația lucrării lui Gail Kligman, Politică și duplicitate, care discută problema controlului demografic și, implicit, dreptul femeilor la avort, cartea lui Gillet are ca subiect o chestiune foarte delicată, punînd sub semnul întrebării chiar fundamentele Bisericii ortodoxe autohtone. Kligman însă jonglează cu atitudini încă împărțite în primul rînd în lumea
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
mare competență în domeniu pentru a judeca afirmațiile oferite). Recenzentul ar vrea de aceea să se oprească asupra unui asemenea aspect a cărui natură controversată a observat-o de la apariția unui fragment din lucrare în revista 22 în care se discuta problema "evreizării aparatului ideologic"; pe de altă parte, și Dennis Deletant discută locul comun conform căruia exista un număr mare de evrei, maghiari și persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
de aceea să se oprească asupra unui asemenea aspect a cărui natură controversată a observat-o de la apariția unui fragment din lucrare în revista 22 în care se discuta problema "evreizării aparatului ideologic"; pe de altă parte, și Dennis Deletant discută locul comun conform căruia exista un număr mare de evrei, maghiari și persoane aparținînd altor minorități printre cadrele Securității (în Ceaușescu și Securitatea..., Humanitas 1998), și ajunge la concluzia că la nivelul Direcției Securității Statului această prejudecată în general nu
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
românești la School of Slavonic and East European Studies, University College, din Londra, un foarte bun vorbitor de română (a și tradus din românește, sub pseudonim) și la fel de bun cunoscător al realităților autohtone. în contextul în care Teroarea comunistă... este discutată odată cu cartea lui Olivier Gillet și cu cea a lui Pavel Câmpeanu, trebuie spus că aceste trei lucrări își pot fi complementare - împart o serie de informații comune, avînd în același timp structuri și sfere de interes diferite. Anumite informații
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
în opoziție te descurci. Dar atunci cînd i-a picat chilipirul, dl Văcăroiu era, totuși, senator, nu vreun contabil isteț și cu foamea în gît. Ajuns președinte al Senatului, dl Văcăroiu le transmite manifestanților jecmăniți de FNI, care voiau să discute cu el, că e prins cu treburi mai importante. Care erau acele treburi? Președintele Senatului se adîncise în urmărirea unui meci de fotbal televizat. Amănunt aflat de presă de pe culoarele Senatului, de la subordonații dlui Văcăroiu. Tot de pe culoarele Parlamentului aflăm
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
sa impozantă și cu o voce care trăda o voință puternică, profesorul ne-a spus: ,,cum puteți vorbi astfel? Noi suntem învingătorii! Dacă în 1949 cineva ar fi crezut că după patruzeci de ani de comunism noi vom mai putea discuta la Iași despre Eminescu și Creangă, ar fi fost socotit nebun! Noi suntem învingătorii, căci, iată, am reușit să salvăm cultura''. Admirabile vorbe demonstrând forța spiritului. Dumnezeu să-l odihnească pe profesor!
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
Cristian Teodorescu Corupția din România post-decembristă seamănă cu acel slogan al pionierilor din anii '70: Noi creștem odată cu țara!" Din prostie, rea-voință sau din alte motive, care-mi scapă, la noi se discută despre corupție ca despre un fenomen al ultimilor ani. Uităm astfel că regimul comunist din România a folosit pîrghia corupției și a coruperii cînd a venit la putere și pînă în ultimele sale zile. Astfel încît tovarăși cu funcții înalte
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
paharului tremură). Neliniștită, nesatisfăcută cu sine, empiria se eliberează într-o direcție cogitativă: "Ne zvîrcolim, tîrzii și candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta de purpură,/ desfundată ca un drum de țară primăvara,/ cînd pe gheața covorului de-ub alb calm, victorian/ discutînd marile absoluturi,/ urmărind integrarea noastră ca un fluid în natură./ Ghearele bufniței seamănă cu o mînă făcută pumn/ ori biciușcă, spui,/ și iată cîtă liniște, cîtă ordine instituie moartea/ printre lucruri!" (Dialog final). E cultivat nu o dată un eseism sui
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
scenice, acestea din urmă orientate pe direcția unei vivacități interioare ce nu urmărește, în viziunea regizorului, dimensionarea laturilor tragice ale personajului. Ulterior vizionării peliculei, în răstimpuri ale cocktail-ului oferit în saloanele Ambasadei Franței, am avut prilejul de a fi discutat cu Angela Gheorghiu tocmai acest aspect privind compatibilitatea dintre starea fundamentală a glasului domniei sale și solicitările muzical-dramatice ale rolului, ale partiturii. Am convenit asupra faptului potrivit căruia manevrarea complexului de nuanțe timbrale devine în acest caz un factor hotărâtor, pe
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
de luat seama că în toată prescrierea aceasta abia două ziceri străine limbei i-au scăpat: huzur și hal, și aceste poate pentru că sunt turcești. Nici un cuvînt grecesc, nici un slavonism nepriimit limbei". La fel de firesc acceptă prezența turcismelor Heliade Rădulescu, cînd discută cazul termenilor vestimentari, ca exemplu perfect de împrumut lexical superficial, care nu schimbă natura limbii: Cînd a văzut întîia dată românul dulamă, poturi, contoș, anteriu, ceacșiri, islic, firește că a întrebat pe cel care le purta cum se cheamă și
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
Pe un perete atârna o fotografie mare, înrămată, cu un tânăr ofițer cu niște mustăți proeminente și o fată ce zâmbea timid, într-o rochie de mireasă. Mult timp în acea seară nu s-a calmat agitația din curte. Grupuri-grupuri discutau despre vrăjitoare. O băbuță foarte bătrână povestea: "Era o domnișoară educată, se spune că știa zece limbi. Foarte repede, prin anul 1918, mirele ei a fugit în sud, la albi, era ofițer, de întors nu s-a mai întors, zice
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
repede, prin anul 1918, mirele ei a fugit în sud, la albi, era ofițer, de întors nu s-a mai întors, zice-se că a fost ucis. Iar ea nu voia să creadă și l-a tot așteptat. Alte grupuri discutau mai mult despre faptul că s-a eliberat acum o cameră și cam cine ar putea s-o primească. Și iată, îmi aminteam cu obstinație de acest episod cu vrăjitoarea ori de câte ori nimeream în închisoarea Lefortovo. Deveneam crispat din cauza acestor amintiri
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
tot ceea ce era mai bun și mai original din ceea ce exista la vremea aceea în țară. Era exact ce-mi și doream de atâta timp. În urmă cu aproape o sută de ani, tinerii noștri citeau pe nerăsuflate broșuri socialiste, discutau, la întâlniri, utopiile socialiste și cine, pe atunci nu-l știa pe Fourier sau Prudhon era considerat un ignorant. Parola noastră era cunoașterea versurilor lui Gumiliov, Pasternak, Mandelștam. Dacă agenții Rusiei țariste studiau tratate socialiste ca să poată pătrunde în mijlocul tineretului
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Paralela 45. * În același loc, Luminița Marcu, fosta noastră colaboratoare permanentă, ne trage și ea de urechi: de ce am acordat premiul mai sus menționat unei cărți a lui Gabriel Liiceanu? Nu grozavă, după părerea Luminiței Marcu. Părerile critice nu se discută, mai ales ale criticilor tineri care văd în orice deosebire de opinie o formă de cenzură. Nu părerea Luminiței Marcu, diferită de a redactorilor noștri, este însă în discuție. Ne grăbim s-o liniștim pe autoarea scurtului răspuns la o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
regim totalitar, o realitate pitită cu grijă, prilej de șantaje nenumărate atunci cînd era devoalată. Un subiect pe care nu-l abordam decît în șoaptă, ca și cîrcoteala anticomunistă, deși, vorba ceea, de la greci încoace a existat și a fost discutat în opere fundamentale. Platon însuși, de pildă, comentează îndelung în Banchetul și Phaidros, Shakespeare construiește personaje pe muchie de cuțit, iar alunecarea spre homosexualitate nu poate fi trecută sub tăcere, necercetată artistic. Este o realitate ce a conviețuit cu noi
Triunghiul roz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14386_a_15711]
-
de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat o serie de percepții pe care le-am transplantat În poemele pe care vi le ofer. Este clar că nu voi putea să fac mai mult decât alte personalități ale literaturii universale care nu au reușit decât parțial
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile din publicația dâmbovițeană sunt de-a dreptul bombastice prin comparație cu litera și spiritul originalului. Și mai știu că în fotografia anexată articolului, dnii Năstase, Medgessy, Kovács și Horn discută zâmbitori, cu câte un pahar de băutură în mână. La lectură, constat un singur lucru: că, involuntar, jurnaliștii români sunt cei mai buni avocați ai premierului maghiar Peter Medgessy, adevărata țintă a "denigratorilor" de la "Magyar Nemzet". Din primul rând, ni
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
cantina întreprinderii... Mai pe scurt, am fost uimit când am aflat câți locuitori are Tallin. Cum s-a întâmplat? Turonok, șeful meu, m-a chemat și mi-a spus: - Există o idee constructivă. Poate ieși un reportaj de efect. Să discutăm despre detalii. Dar fără să faci bășcălie... - De ce să fac bășcălie? E inutil... - De fapt ai și făcut bășcălie, - se posomorî Turonok, - tot timpul faci bășcălie, Dovlatov. Faci bășcălie chiar și la ședințele colectivului. Numai când nu ești de față
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
e și ea oarecum convențională. Așa că, uite: ne-am consultat și am hotărât: cel de-al patrusutemiilea locuitor al orașului trebuie să se nască în ajunul zilei jubiliare. - Nu prea înțeleg. - Mergi la maternitate. Așteaptă nașterea primului copil. Notează parametrii. Discută cu fericiții părinți. Cu doctorul care a asistat la naștere. Trebuie fotografiați, bineînțeles. Reportajul va fi publicat în numărul jubiliar. Onorariul (știu că nu ți-e indiferent) e dublu. - Cu asta trebuia să începeți. - Mercantilismul e una din trăsăturile dumitale
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]