382 matches
-
cazuri (descoperire radiologică) și simptomatică în 60%, cu semne și simptome în funcție de structura mediastinală afectată. Tabloul clinic este asemănător cu cel al tumorilor mediastinale. Semnele și simptomele mai frecvente sunt: sindromul de vena cavă superioară, tusea, dispnea, durerea toracică, febra, disfagia, hemoptizia, răgușeala (compresiune pe recurentul stâng), complicațiile pulmonare și cele cardiace [1, 10, 12, 27]. Investigații paraclinice Radiografia clasică evidențiază lărgirea opacității mediastinale. Uneori imaginea radiologică este normală. Opacitatea este asimetrică, dezvoltată predominent spre dreapta. Se pot evidenția ganglioni mediastinali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
3%, distensia venei antecubitale, gât gros (proconsular), paralizia nervului frenic, chilotorax, zgomote cardiace anormale, retinopatia maculară, edem lingual, laringian, papilar. Iar simptomele pe care le acuză pot fi: dispnee - 50%, senzație de presiune la nivelul gâtului, cefalee, durere toracică, tuse, disfagie, obnubilare, acufene, tulburări de vedere, amețeli, sincopă. Pot exista tulburări mentale, care pot merge până la stare comatoasă de diverse grade. Se pot observa mici hemoptizii, care urmează acceselor de dispnee și epistaxisurilor. Febra este rară. Starea generală, inițial, este bună
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
alături de simptome musculare un sindrom endocrin (manifestat prin atrofie gonadica); sindrom miotonic; cataractă; surditate prin afectarea urechii interne și tulburări psihice. Simptomatologia - debutul la adultul tânăr (20X40 ani) prin tulburări de contracție musculară generalizată, dificultăți de demaraj, hipersomnie, tulburări digestive, disfagie, dislalie, scăderea acuității vizuale. - tulburări trofice - amiotrofia cu topografia caracteristică interesează musculatură distală a membrelor superioare și inferioare cu tendința la proximalizare, fără fasciculații la nivelul fetei, conferind un aspect de "figură plângăreața", la nivelul mușchilor fonatori, determinând apariția unei
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
deficitar la imunodeprimați. Infecția poate persista, se poate croniciza și se poate reactiva în anumite circumstanțe. Tablou clinic Incubația este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000U (12.50025.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se remarcă hiperemia conjunctivală și faringiană, limba saburală, raluri subcrepitante. Manifestările formei obișnuite de gripă se pot grupa în trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Totuși supravegherea transmiterii interumane este importantă din cauza capacității crescute a virusului H5N1 de a suferi modificări genetice, răspunzătoare de o posibilă nouă pandemie. Manifestările clinice ale gripei aviare raportate la om sunt variabile: conjunctivite acute sindrom gripal cu febră, tuse, disfagie, dureri musculare afectare respiratorie severă cu pneumonie, detresă respiratorie acută. Modificările neurologice sau digestive (greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dar rareori se poate prelungi până la 7 zile. Manifestările de gripă A/H1N1 variază de la boli respiratorii afebrile până la pneumonii fulminante. Formele ușoare, fără febră, au fost identificate între 8-32%. Formele tipice de boală evoluează cu febră, tuse, asociate cu disfagie și rinoree. Simptomele gastrointestinale, reprezentate de greață, vărsături și diaree, sunt mai frecvente decât în cursul gripei sezoniere, mai ales la adulți. Semnele de alarmă pentru complicațiile severe apar mai frecvent în a 4-5-a zi de boală, cu dispnee, dureri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Incubația de 1-2 săptămâni (maxim 4 săptămâni) Debutul brusc sau progresiv, cu febră (38 40șC), frisoane, cefalee, mialgii Starea generală alterată subiectiv, dar cu semne fizice sărace în perioada de stare. Tabloul clinic este dominat de simptome respiratorii și digestive: disfagie, tuse persistentă (neproductivă, cu expectorație mucoasă redusă), dureri toracice, grețuri, vărsături, dureri abdominale. Se poate constata discordanță între nivelul febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de: conglomeratele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
botulismului este de 12 72 ore (2 ore 10 zile). Debutul poate fi brusc (în 30% dintre cazuri) cu tulburări digestive (greață, vărsături, dureri abdominale, diaree) sau progresiv, cu tulburări de vedere (diplopie). Perioada de stare evoluează în afebrilitate. Asocierea disfagiei, disartriei, disfoniei, diplopiei („boala celor 4 D”), constituie un indiciu valoros pentru diagnostic. Manifestările clinice ale botulismului sunt de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, ale membrelor și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de tip: ocular: ptoză palpebrală, midriază bilaterală areactivă, tulburări de acomodare, diplopie neurologic: paralizii bilaterale simetrice ale nervilor cranieni, ale membrelor și ale musculaturii respiratorii, conducând la insuficiență respiratorie cardio-vascular: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac uscăciunea mucoaselor digestive (cu disfagie și constipație), urovezicale (cu disurie și retenție de urină), oftalmice. În cazul supraviețuirii bolnavului, semnele clinice regresează în ordinea inversă apariției. Diagnostic Diagnosticul botulismului este susținut pe baza datelor epidemiologice și clinice. Confirmarea cazurilor se face bacteriologic. Datele epidemiologice sugestive
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
secundare inelare asemănătoare celor inițiale. Manifestările generale nespecifice sunt mai intense decât în prima fază, însoțite de cefalee intensă, redoare moderată de ceafă, febră, frisoane, mialgii și artralgii migratorii, astenie intensă. Mai rar se pot constata limfadenopatie generalizată, splenomegalie, hepatită, disfagie, tuse uscată, conjunctivită, irirtă sau sensibilitate testiculară. Manifestările generale nespecifice sunt inconstante, cu caracter intermitent, dar pot să reprezintă singurele semne în ~ 15% dintre infecțiile acute Lyme. Tulburările neurologice apar la 15% dintre cazurile netratate cu manifestări izolate sau combinate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
3-30 zile. Debutul este insidios, mai rar brusc, cu sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plăgii, anxietate, crampe musculare. Perioada de invazie durează 24-48 ore și se manifestă cu febră, trismus, prin contractura maseterilor care blochează deschiderea gurii și masticația, disfagie, prin extinderea contracturii la faringe. În perioada de stare contracturile tonice permanente se generalizează și apar contracturi paroxistice dureroase, cu atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de “risus sardonicus”. Anoxia poate fi consecința spasmelor mușchilor respiratori și ai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul diseminează în ganglionii limfatici și în “sanctuare” virale. Această etapă precede răspunsul imun (apariția anticorpilor), timp în care testul obișnuit de diagnostic (ELISA HIV) este negativ. Starea de sănătate nu este afectată, dar uneori pot apare semne asemănătoare gripei, disfagie, tumefierea ganglionilor sau chiar o formă ușoară de meningită, manifestări care se remit spontan după câteva zile sau săptămâni. Perioada de „fereastră imunologică” durează aproximativ 3-6 luni. II. Stadiul asimptomatic (seropozitivitate HIV) începe odată cu pozitivarea testului ELISA-HIV și durează de la
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită este candidoza, infecția cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl.
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
leziune ulcerodistructivă situată în jumătatea stângă a limbii, la unirea treimii medii cu cea posterioară; ¾ noduli limfoganglionari măriți de volum situați submandibular bilateral și laterocervical stâng treimea superioară; ¾ jenă dureroasă la mobilizarea limbii; ¾ senzație de corp străin în cavitatea orală; ¾ disfagie, sensibilitate dureroasă la nivelul ulcerației, accentuată de contactul cu alimentele. Antecedentele personale și heredocolaterale ale pacientului sunt nesemnificative pentru afecțiunea actuală. Condițiiile de viață, muncă și mediu atrag atenția prin existența obiceiurilor vicioase: intoxicație tabagică cronică și etilism cronic. Din
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
prezintă cefalee, diplopie (55-60%). Diplopia are caracter intermitent fiind determinată de paralizia de nerv VI. Alte simptome mai puțin prezente sunt determinate de paraliziile de alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
alți nervi cranieni sau de compresiunea la nivelul cerebelului sau trunchiului cerebral: tinitus, vertij, hipoacuzie-anacuzie, disfagie, disartrie, parestezii faciale, dismetrie, ataxie, deficite motorii, tulburări de memorie [15-17]. Extensia locală a acestor tumori în regiunea retrofaringiană sau cavitatea nazală determină apariția disfagiei, obstrucției nazale sau epistaxis. Extensia la nivelul condililor occipitali determină dureri intense cervicale sau cefalee suboccipitală prin instabilitatea atlanto-occipitală. În cazul condrosarcoamelor evoluția de la cefaleea inițială la parezele de nervi cranieni este mult mai rapidă, iar parezele multiple de nervi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul punții se pot solda cu diplopie persistentă prin oftalmoplegie internucleară; pareza facială prin lezarea nucleului nervului facial poate duce la disfuncționalități semnificative atât cosmetice cât și senzitivomotorii; injuriile de nervi cranieni inferiori, IX- XII, se pot solda cu disfagie severă, respectiv paralizia corzilor vocale cu pierderea reflexelor de deglutiție și tuse. Alte complicații care pot apărea: hidrocefalie acută postoperatorie prin edemațiere cerebeloasă sau obstrucția căilor fiziologice de scurgere ale LCR prin produși sanguini sau reziduu tumoral, pseudomeningocel cu sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru leziunile cu această localizare. Cu toate acestea aspectul clinic este legat de localizarea predominantă a tumorii și în consecință a structurilor nervoase comprimate. Dacă tumora este localizată predominant intracranian ea va afecta mai mult nervii cranieni inferiori dând disartrie, disfagie, semne de afectare a trunchiului cerebral și ocazional simptome cerebeloase. Durerea este prezentă la 70% din pacienți fiind amplificată de mișcările gâtului sau capului. Rar apar deficite motorii spastice la nivelul extremităților, rar paralizie cruciată. Dacă tumora este localizată mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
feminin. Tiroidita acută microbiană Este o afecțiune rară. Reprezintă aproximativ 0,5% din patologia tiroidiană. Tabloul clinic evidențiază o tiroidă mărită, uneori cu roșeață tegumentară, dureri locale spontane și la palpare, uneori fluctuație localizată la nivelul abcesului. Bolnavul prezintă febră, disfagie, dispnee, disfonie, tuse. Uneori se complică cu mediastinită, fistulizare externă sau în organele vecine, compresiuni, tromboză vasculară, paralizia corzilor vocale. Tabloul paraclinic este evocator. Ecografia evidențiază o zonă hipoecogenă. Scintigrafia (nu este necesară!) pune în evidență o zonă hipo- sau
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt dominante: disfagie, disfonie, dispnee, tuse seacă. Tiroida este mărită difuz sau cu noduli, extrem de dură la palpare. Procesul de scleroză poate interesa și mușchii anteriori ai gâtului. De obicei bolnavii sunt eutiroidieni, rar hipotiroidieni. Explorările paraclinice nu sunt caracteristice. Tabloul hormonal este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sau mase mai mult sau mai puțin difuze, fără limite nete, fără capsulă, cu consistență moale. Apar deseori la vârstnici, cu guși preexistente, la care, relativ brusc (săptămâni sau luni), acestea încep să crescă și să determine tulburări de compresiune (disfagie, dispnee, disfonie). Raportul femei/bărbați este mai redus decât în formele descrise anterior. Ecografic, tumora este hipoecogenă, rău delimitată. Scintigrafic, tumora este acaptoare. Examenul citologic permite orientarea diagnostică. Cancerul medular Se dezvoltă pe seama celulelor parafoliculare C ale tiroidei. În afară de calcitonină
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]