538 matches
-
ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de Moise și de Hristos, Hitchens nu se sfiește a vorbi cu simpatie de idolii tinereții sale: „Am făcut parte dintr-o sectă disidentă care îi admira pe Rosa Luxemburg și pe Lev Troțki și pot spune cu certitudine că și noi aveam profeții noștri. Rosa Luxemburg părea o combinație între Casandra și Ieremia cînd tuna și fulgera despre consecințele Primului Război Mondial, iar minunata biografie
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
imperiale, ale puterii în general. Mozart n-a suportat interdicții. Nu i-au plăcut îngrădirile, nu i-au plăcut unii oameni. A vrut să fie el însuși. Ideea de disidență în artă e absurd. Un mare artist nu e niciodată disident. Uneori e adevărat că face și în viață ceea ce vrea - lucru amendabil imediat de către societate și putere. Dar Dumnezeu e atotcuprinzător: viața și arta pot fi unite, când este vorba despre Mozart, cu chipul Creatorului: râsul, zâmbetul, șăgălnicia nu le
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
Cristian Teodorescu Dacă nu scria Mircea Dinescu despre greva foamei în care a intrat profesorul Oliviu Vlădulescu din Slobozia, nu cred că se înghesuiau autoritățile să-i dea telefon la spital (Tăriceanu) și să-l viziteze (Băsescu). Disident care a făcut și pușcărie politică sub Ceaușescu, acuzat cu probe de "propagandă ostilă" regimului, Oliviu Vlădulescu nu e un profesor tipic. Nici un român tipic. Pe vremea lui Ceaușescu, singura lui armă de slobozian recalcitrant era Constituția. Autoritățile locale n-
Un adevărat lider sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11083_a_12408]
-
componente bogomilice: acestea creează o ramificație complexă, care se verifică în structura duală a romanului - pe de o parte, istoria lui Hristos (Yeshua Ha Nozri din Yerushalaim) relatată de un scriitor neagreat de regimul comunist (Maestrul, sinteză simbolică a scriitorilor disidenți și opozanți din URSS), pe de altă parte istoria diavolilor care, însă, nu îl neagă pe Dumnezeu, ci îl recunosc pe Acesta și îi fac pe oamenii indiferenți sau atei să ajungă să îl recunoască, la rândul lor într-un
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
organizatorii recurgeau la oficierea cultului lui Nicolae Ceaușescu." Dar în aceste afirmații stă toată grozăvia ideologică a cenaclului, numai că N. Bîrna se face că plouă, așteptînd, probabil, mulțumiri că nu l-a făcut pe A. Păunescu de-a dreptul disident sau, vegheat vigilent de coordonator, ne sugerează să citim printre rînduri. Nimic surprinzător însă pentru cei care știu că A. Păunescu este doctorandul lui E. Simion. Prevăd un viitor medalion în care bardul de la Bîrca va fi proclamat lejer unul
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
un critic literar și un politolog: Mioara Anton, Bogdan Cretu și Daniel Șandru. Această triplă coordonare și-a pus amprenta și asupra structurii sale. Astfel, toate contribuțiile științifice sunt grupate în trei părți: "Drumul spre comunism: comandamente ideologice, proiecte culturale, disidente" (partea istoricilor, ce cuprinde texte semnate de: Mioara Anton, Cristian Vasile, Cormin Popa, Ionuț Bucur, Alină Pavelescu și Ana-Maria Cătănuș), "Scriitorii și puterea: conflictul dintre estetic și ideologic" (partea filologilor, ce cuprinde texte semnate de: Bogdan Cretu, Ioan Stanomir - un
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
recunoscând petele albe din bibliografia de negăsit a autorului. Am fost unul dintre corespondenții lui VVM în ultimii săi ani. Mi-am câștigat simpatia scriitorului în 1990, când am publicat în revista ,Familia", nr. 10, cu ajutorul lui Virgil Ierunca, poemele disidente, apărute inițial sub pseudonimul ,Haiduc" în revista pariziană ,Caete de dor", nr. 10 din 1956. Autorul mi-a încredințat apoi poemul amplu, în treisprezece secvențe, România mea, apărut prima dată în 1945, pe care l-am reeditat în revista orădeană
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
din România modernă. În toată această perioadă liberalii au trecut prin mai multe crize, dar voința și geniul politic al lui I. C. Brătianu au făcut ca partidul să treacă peste toate aceste tulburări. Tulburări date, în primul rând, de multiplele disidente cu care s-au confruntat liberalii. O primă ruptură la nivelul Partidului Național Liberal avea loc, în ianuarie 1878, când lua ființă, la Iași, Partidul Liberalilor Moderați. Era un partid care grupa în jurul său mai mulți dintre intelectualii moldoveni printre
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
toate animate de dorință schimbării lui I. C. Brătianu, dar acționând de pe poziții diferite. Erau conservatori în afara Parlamentului (L. Catargiu) și conservatori în Parlament (junimiștii), erau liberali în afara Parlamentului (G. Vernescu și radicalii) și liberali în Parlament (D. Brătianu și tinerii disidenți)10. Din acest motiv, desi urmăreau un țel comun, acțiunile opoziției nu căpătau consistentă. Anul 1887 se scurge fiind dominat de acțiuni de stradă ale "Opozitei unite" prin care cereau regelui îndepărtarea primului-ministru și venirea la conducerea treburilor țării a
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
sociale și politice (care își propune să traseze reperele conceptuale și empirice ale raporturilor pe care intelectualii le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu cel ideologic). Prima parte, intitulată Drumul spre comunism: comandamente ideologice, politici culturale, disidente, cuprinde studii semnate de Mioara Anton (Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere), Cristian Vasile ( Un traseu complicat: între înaltă birocrație culturală și lumea literară. Două studii de caz - Ion Ianoși și Paul Cornea), Cosmin Popa (Către
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dictatură absurdului. Politică ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu), Ionuț Bucuru (Demiterea lui Eugen Barbu de la revista Luceafărul sau începutul marilor rivalități din literatura română), Alină Pavelescu (Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul românului Delirul) și Ana-Maria Cătănuș (Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980). Studiul care deschide această primă secțiune intitulat Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Mioara Anton) analizează scrisorile adresate puterii de către intelectuali. Insistăm asupra acestui studiu, deoarece această categorie
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
am fost de acord. Avem un set de principii înscrise în statutul PNL cu care suntem toți de acord. Unde e, atunci, disidența? A socoti că cel care are, la un moment dat, o opinie contrară celei a majorității este disident înseamnă a nega esența însăși a democrației, înseamnă a o transforma într-o joacă de-a disidența". În continuare, liberalul cataloghează drept "o altă fantezie", decuplarea sa de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, după propunerea lui Crin Antonescu Aula Bibliotecii
Vosganian: Nu sunt disident în PNL și nu mă aşez în suita nimănui () [Corola-journal/Journalistic/40819_a_42144]
-
nu „colegii de la România literară au fost obligați să-l excludă din organizația de partid” (pag. 686), operația petrecânduse la sector. În redacție, Dinescu era prețuit și simpatizat și forurile nu au riscat să găsească acolo oponenți la excludere. Poetul disident a fost deci exclus la sector, fără participarea celor din redacție. Prin referirea frecventă la anumiți contemporani, cartea lui Ion Ianoși aduce în prim-plan o serie de personaje. Cititorii nu vor uita portretul mamei , prezență complexă, scriitoare și jurnalistă
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
Am vorbit cu Crin Antonescu la Senat. Măi, Crin, ai ieșit cu ceva la televizor, zi-mi în față, bărbătește, nu cu insinuări”, a spus senatorul. El a precizat că, „dacă e cineva care a încercat să creeze o formulă disidentă în partid, care să lucreze cu Traian Băsescu, acest personaj trebuie tratat cu asprime”. Geoană a subliniat că în acest moment Victor Ponta este varianta de premier pe care partidul a decis-o, iar o altă nominalizare nu se poate
Cum răspunde Mircea Geoană acuzelor de trădare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40415_a_41740]
-
la credințele tradiționale, Stresi încearcă subterfugiul de a impune ideea că jurământul (besa) lui Kostandin era al unui contestatar, visător cinstit la o orânduire ideală, paralelă cu lumea reală. Faptul dă întregii povești aspectul de parabolă scrisă de un autor disident, cum și era Kadare. Numai că disidența lui era precumpănitor politică și nu religioasă. Că bocitoarele cântau cu încăpățânare balada, sfidând dogma, nu e decât un mod de a indica mentalitatea care conservă tradiția. Formal, jeluirea lor e un laitmotiv
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
Ce bătaie zdravăna am mâncat pentru asta de la Plesita!”, spune col (r) Ion Botofei, în cartea citată. Torționar al regimului comunist, Nicolae Plesita avea să apară și după Revoluție în emisiuni TV în care se laudă cum îi anchetă pe disidenții anticomuniști români, printre care și scriitorul Paul Goma. Plesita a murit în 2009, cu gradul de general (în rezervă) și cu pensia aferentă. · 1983. Pe fondul Razboilui Civil Libanez (1975-1990), în care Siria s-a implicat masiv, doi cetățeni libanezi
România și lupta împotriva terorismului [Corola-blog/BlogPost/93464_a_94756]
-
se cultivau, încercându-se estomparea trăsăturilor nobile ale poporului român. Chiar dacă el nu a fost asasinat, Labiș a fost cu siguranță un ghimpe în coasta regimului. După Revoluția română din 1989, Gheorghe Tomozei a scris, „Labiș este primul poet român disident. [...] El a anunțat o pauză feroce între poezie și ideologia zilei. Mai mult decât sigur, închisoarea nu era prea departe pentru el”. Securitatea a făcut notă din convorbirile sale private, notând că a „defăimat regimul comunist”, iar poemele lui conțineau
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
așa-zis "Glamour Gulag"(expresia aparține lui Vasile Ernu) cu suferința deținuților politici din Vorkuta sau Solovki. Este aberant, cred, să faci o paralelă între datoriile la bănci angajate pentru un televizor cu plasmă și atrocitatea sau bestialitatea tratamentului aplicat disidenților anticomuniști din Sighet, Râmnicu-Sărat ori Pitești. Victimologia facilă și generalizările anistorice aduc devalorizarea semantică a unor termeni precum Holocaust, Gulag sau genocid. Poți compara exterminarea sistematică a evreilor cu suferința pensionarilor din Europa statului social? O ipotecă pentru un automobil
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU DISIDENTULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU DISIDENTULUI Lui Paul Goma Pe mine nu m-au trimis în Gulag... m-am mutat, mai demult, pe undeva, prin păduri să ascult simfoniile
ELOGIU DISIDENTULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366897_a_368226]
-
Practic Partidul și conducerea statului exprima astfel neîncrederea, nu în capacitatea mamei de a furniza educația din cei șapte ani de acasă ci a educației de partid pe care mamele o pot neglija crescând monștrii apolitici sau și mai rău disidenți precum ele. După câteva generații în care mamele au fost scutite de dificila muncă de educare a copiilor este foarte greu să-ți asumi o muncă grea și costisitoare. Statul PSD-ist nu mai acordă mijloacele puse la dispoziție pentru
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
provincie ca Oradea. E vorba aici de teatru ca instituție socială, traversată de relații asimetrice de putere, instituție care nu poate fi, cel puțin teoretic, suspectată de a nu fi total nici de partea „culturii oficiale” și nici a „culturii disidente”. Chiar și supus unor constrângeri politice puternice, definițiile date teatrului apar multiple - cultură și cultură națională, educație, propagandă, divertisment, etc. Această pluralitate face posibilă diversificarea motivațiilor și a formelor de participare la spectacol, mai mult sau mai puțin ceremoniale, modelate
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
manifestări pe tot cuprinsul țării și planetei ! Pe când Ora Culturii Românești ? Să nu uit ! La Paris au trăit, unii o viață, mari disidenți, intelectuali de elită ai României în perioada totalitară și postotalitară. Din nou, întrebări la mister Google. [Dicționar: DISIDENT, Ă (DIZIDENT, Ă) - (persoană) care își declară disidența. DISIDENȚĂ (DIZIDENȚĂ) - acțiune, situație a unei persoane sau un grup de persoane care se opune unei autorități stabilite sau care se separă de comunitatea (politică, religioasă etc.) căreia îi aparține.] Despre o
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Liberă) etc. etc. Recent, unii l-am făcut praf pe Păunescu. „Și cu asta ce-am făcut ?” Vorba lui Tănase. Alo ! Marele Constantin Tănase. Cel cu firma portocalie la Teatrul Național de Revistă ! Adrian Păunescu nu s-a declarat vreodată disident. Doar chiorii pot nega modul său inteligent, uneori complice, în care își manifesta disidența. Spre binele multora. Genii sau lichele. Mergând pe principiul cârcotelii, tip Mitică, la câți diseminatori și devoratori de bancuri cu Bulă erau prin Republica a II
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
În nopți friguroase cu vânturi puternice, sau în zile toride, urlam de durere ca o corabie înainte să se scufunde. Mulți și-au găsit moartea. Nu era interogatoriu la care să nu fiu întrebat de acțiunile organizate de cunoscutul scriitor disident, Paul Goma. Am și scris ceva în acest sens:,,Ce se aude, puiule?/ Vine duba, domnule./ Plângi de frică, puiule? Unde-i Paul, domnule?'' - Groaznic, Adrian! Citisem prin cărți, dar credeam că este vorba de imaginația scriitorului. Nu am cunoscut
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364964_a_366293]
-
N-a mai apucat pentru că au venit evenimentele din ’89, directoarea s-a pensionat urgent, iar el s-a înscris într-un partid nou în care i-a întâlnit, firesc, pe vechii membri ai celuilalt partid. Acum, că devenise și disident și revoluționar a ajuns deputat în Comisia de învățământ și s-a căsătorit cu o profesoară de aerobică pe care a pus-o directoare la școala din cartier. Noua slujbă se dovedea a fi foarte mănoasă, așa că, devenit generos și-
DOMNUL PROFESOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366468_a_367797]