1,331 matches
-
cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca un "disident... de sertar"), cu Panait Istrati ("Nu trebuie să cădem în eroarea de a-l considera pe Panait Istrati un anticomunist."), cu apartenența noastră la Europa Centrală ("Europa Centrală ca organism politic viu e o pură utopie astăzi, dar ideea culturală
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
Paul Drumaru și prefațat de Cornel Ungureanu. în numărul de pe aprilie 2000 al revistei Orizont cîteva pagini îi sînt consacrate autorului acestui roman (datînd din 1969) care te duce cu gîndul la Kafka, Ha�ek, Canetti, Harms și Urmuz. Printre disidenții maghiari care au pregătit intelectualitatea estică pentru confruntarea cu sistemul comunist și pentru preluarea puterii politice, Konrád György ocupă un loc de seamă. Alte cărți ale sale își așteaptă încă versiunea românească, fie ele romane, fie eseuri, dintre care Antipolitica
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
orizont... Și acum urmează două neadevăruri marcante, primul din ele, vai, de ordin fizic: Vedeți, dintre cei care cît de cît făcusem ceva înainte, cei care schițasem un gest - scriitori, istorici - nimeni, nici unul, nu a participat la Piață dintre intelectualii "disidenți" ai României". În realitate, la celebrul balcon au luat cuvîntul, între mulți alți intelectuali anticomuniști, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Stelian Tănase, Leopoldina Bălănuță, Alexandru Zub, Mihai Șora, Petru Creția, subsemnatul. După cum era de așteptat, n-a luat cuvîntul dl. Răzvan
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
și altul despre Enigmele Balcanilor și, în primul rând, o analiză a rolului intelectualilor în Europa post-comunistă. Tismăneanu vorbește și scrie foarte bine, argumentațiile sunt foarte inteligente, iar Bătălia pentru sfera publică. Intelectualii democratici în perioada postcomunistă discută rolul foștilor disidenți după căderea Cortinei de Fier, șansele lor de a se transforma din intelectuali democratici (Irena Talaban îi numea les arracheurs de masques) în intelectuali critici, vorbind despre cazul lui Vaclav Havel și Adam Michnik (ale căror evoluții în democrație au
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
Theodorescu are cum să evalueze corect atît filmele lui Pintilie, cît și cele izbîndite de el ca director al Studioului de Film al Ministerului. Simpla existență a lui Pintilie e un memento neconvenabil pentru fiecare dintre ei, începînd de la Pintilie disidentul și ajungînd la omul care se opune azi, în plină libertate, prostiilor moștenite și pios conservate despre filmul românesc. În timpul lui Ceaușescu, în hotelurile mai de Doamne ajută din țară, filmele lui Sergiu Nicolaescu erau difuzate, dublate în engleză, pînă
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
Douglas-Home a ajuns tîrziu, în 1987, cînd situația era deja foarte gravă, începuse de ceva vreme plata datoriilor externe, frigul și foamea erau o realitate de fiecare zi, iar Ceaușescu pornise "sistematizarea" Bucureștiului. Informîndu-se înainte de a pleca din Anglia despre disidenții români, a aflat că nu prea există, după ce dictatorul român primise felicitările președintelui Carter pentru expulzarea lui Paul Goma. La recomandarea exilaților români, decisese totuși să-i facă o vizită lui Constantin Noica; sfatul lui Mihnea Berindei și vîlva creată
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
sfatul lui Mihnea Berindei și vîlva creată în 1979 de o emisiune a Europei Libere a adus-o pe Jessica Douglas-Home în casa Marianei Celac. Relatările întîlnirilor avute cu Noica, Pleșu, Dinescu, Mariana Celac, dineul dat la Ambasada Marii Britanii pentru disidenți (la care a fost invitat și Eugen Simion...) ar trebui să ducă cel puțin la o discuție onestă privind opoziția românească, a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
tuturor prostiilor pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările astea standardizate, întrebări tip, la care nu are nici un sens să se răspundă, fiindcă nu iese nimic... Întrebările se repetă
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar politic. Scriitorul din Est a fost văzut în Occident automat ca un disident. Un disident care scrie sub formă de literatură ceva critic despre fenomenele din Est, și acest sertar duce la întrebările astea standardizate, întrebări tip, la care nu are nici un sens să se răspundă, fiindcă nu iese nimic... Întrebările se repetă automat, deoarece
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
numai colaborare, a fost un fel de a opta al fiecăruia, asta reiese și din roman. Adică, diferitele personaje relatează din când în când aceleași întâmplări, dar fiecare vorbește foarte diferit despre aceleași lucruri. Au cu totul altă terminologie. Fostul disident, scriitorul Klaus Richartz comentează și el ceea ce citește în manuscrisul trimis de detectivul Schullerus, care a notat o serie de evenimente din trecut. Și atunci realizezi cum fiecare are o privire proprie asupra trecutului său. Fiecare îl vede diferit, din
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
deceniu. Înfrângerea victoriei și victoria unei înfrângeri, care se încheie așa: "Democrația liberală din Europa de Est este în suferință. Nu există nici o alternativă radicală la orizont [...] Într-un interviu acordat unui post de radio maghiar, am fost întrebat dacă eu, fost disident, pot spune acum că sînt fericit. Am răspuns că democrația este un lucru destul de bizar, de care te bucuri pe cont propriu". Evident, democrația nu e ceva care se înțelege sau se creează de la sine. Ea este o formă socială
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
săi. Poate doar în 1990, cînd euforia libertății proaspăt dobîndite nu se stinsese și la Sala Palatului, cu ocazia adunării, era aproape o sărbătoare a breslei. În fruntea ei a venit atunci Mircea Dinescu, aurolat de curajul lui de fost disident. Lipsa cronică de fonduri, apoi, cu toată inteligența financiară a ultimului președinte, L. Ulici, statutul profesional și social incert, descentralizarea vieții culturale au împins Uniunea într-un con de umbră. Pentru președinte nu doar n-a mai fost nici o dispută
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
în același număr al Dilemei, altele, probabil, în cele ce vin). Cum autorul scrisorii este un bun cunoscător al României (născut la Cluj, a studiat tot acolo filosofia și filologia clasică, emigrînd ulterior în Ungaria, unde s-a numărat printre disidenții cei mai redutabili) și un om de o sclipitoare inteligență, iuțeala de mînă a intelectualilor români înscriși în replică nu trebuie să ne mire. Scrisoarea însăși e un minunat prilej de a discuta lucruri care ne privesc îndeaproape sau pe
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
pus pe reevaluarea morală a izvorît din condițiile particulare ale revoluției anticomuniste. Dacă ne gîndim bine, nu se putea altfel. încă o dată, scriitorii s-au aflat în avangardă, după ce, în deceniile 8 și 9 dăduseră cel mai mare număr de disidenți, și și-au făcut ordine în ograda lor. Nici o instituție culturală (și nu numai!) n-a cunoscut un proces la fel de lucid și de radical ca acela din literatură. Procesul comunismului s-a făcut în România doar în literatură. Reversul acestei
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
un fel teroarea ceaușistă, susținută prin metode pasive, este și rezultatul fricii acumulate în oameni pe vremea marii terori din anii '50. Românii s-au închis într-un soi de carapace oarecum patologică, refuzînd orice act de solidaritate. Cei cîțiva disidenți, cinci sau șase (acum e inflație) s-au trezit nu sprijiniți, ci luați în balon. În acest context era practic imposibil să mai ai și prieteni de încredere. Ei bine, asta am simțit și eu. Mi-a fost greu să
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Pecican stabilirea unui "nou canon", liberalizant sub egida lovinescienelor "revizuiri", operație deloc simplă, după cum prea bine știm, implicînd asimilarea zonelor interzise, în frunte cu diaspora, reexaminarea gloriilor epocii comuniste, precum Zaharia Stancu și Titus Popovici, "cîntărirea corectă" a opozanților și disidenților precum Paul Goma, analiza unor trăsături apărute pe parcurs precum sarcasmul civic și umorul debordant, rabelaisian al lui Luca Pițu și multe altele. în contul strictei actualități, sînt consemnate o sumă de mișcări pe o tablă de șah nu doar
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
Gheorghe Grigurcu Îl văd pe Octavian Paler ca pe un mare inadaptabil. N-a fost un disident de carton. Între odioșii impostori cu titlul de "revoluționar", acordat cu larghețe de coruptul Bebe Ivanovici, și intelectualii "subțiri", "noii filosofi" indigeni, cum ar veni, care, după ce au schițat o vagă opoziție, au virat fără complexe spre slujirea regimului iliescian
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
la revoluția franceză, e greu de explicat de ce acum, cînd - cel puțin așa se pretinde, nu? - au fost instituite mecanismele statului de drept, crimele comunismului ar trebui să se bucure de impunitate". Propoziții care, evident, nu i se adresează numai disidentului polonez, și nici numai nomenclaturii pedeseriste și peremiste. Bănuim că disidenții "reciclați" nu citesc cu plăcere textele lui Octavian Paler... Inadaptabil la mecanismele oneroase ale amneziei și "reconcilierii" factice, care urmărește mușamalizarea vinovățiilor, fervent al unei memorii purificatoare și constructive
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
puțin așa se pretinde, nu? - au fost instituite mecanismele statului de drept, crimele comunismului ar trebui să se bucure de impunitate". Propoziții care, evident, nu i se adresează numai disidentului polonez, și nici numai nomenclaturii pedeseriste și peremiste. Bănuim că disidenții "reciclați" nu citesc cu plăcere textele lui Octavian Paler... Inadaptabil la mecanismele oneroase ale amneziei și "reconcilierii" factice, care urmărește mușamalizarea vinovățiilor, fervent al unei memorii purificatoare și constructive, Octavian Paler ar putea subscrie la următoarele rînduri ale autorului Ciumei
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
fost cînd slugarnic pro-moscovită, cînd internaționalistă, cînd �independentă", cînd social-fascistă, alunecînd spre cel mai sfruntat naționalism�. Precum bine se știe. Ajungem acum la un punct delicat al inclementului discurs al lui Alexandru George și anume la atitudinea d-sale față de disidenți. S-ar zice că intervine aici o oarecare gelozie intestină, întrucît ar fi fost de așteptat ca eseistul cu debut întîrziat și neacceptînd conformismele să se arate mai receptiv față de cei care, deși nescutiți de slăbiciuni și inconsecvențe, s-au
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
întreagă literatură care a dat năvală și-i deranjează schemele fixe de judecată și înregistrare�. Aceasta însă nu înseamnă că, așa cum are impresia eseistul, �mărturiile, cărțile de autentică experiență concentraționară, dezvăluirile oamenilor din subterane au redus la aproape zero fapta "disidenților"�. Opoziția la comunism a adoptat forme variate, pe care se cuvine a le examina și a le sancționa în raport cu calitățile și cu deficiențele lor, fără a încerca să �anulăm� vreuna de dragul alteia. Iritarea nu e un consilier recomandabil în fața unor
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
înlăturat de la "onorurile" pe care le așteptase probabil. Ceea ce aș fi vrut să scriu aici încă de anul trecut, am amînat pentru acum, într-o atmosferă mai calmă. Nu putem, la infinit, să ne ocupăm de cazul Goma și al disidenților al căror apex pică acum douăzeci de ani; e ca și cum în mijlocul haosului dintre catastrofa de la Stalingrad și cea din cîmpia Orel-Kursk opinia noastră publică ar fi fost sechestrată de problema eroismului Ecaterinei Teodoroiu sau de rolul exact al generalului Averescu
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
scuzat după o zdravănă chelfăneală�. Ca și: Evident, el e un om care invită la Heidelberg, face contraservicii, ceea ce nu poate face Alexandru George, care, în plus, e un tip înjurabil, așa că dați-i fraților la cap, înainte -�. Și, în raport cu disidenții pe care nu-i suportă, această gustoasă poză a retragerii: Eu nu am nimic a face cu toate aceste daraveli de clopotniță și certuri de tarabă�. Cu toate că, tocmai în asemenea �daraveli� și �certuri� se vîră! Negreșit, Alexandru George e una
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
sunt rezervate pagini despre I.D. Sîrbu și Radu Petrescu (de exemplu). Dacă primul a compus Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, apărut postum (scriitorul murind la 19 sept. 1989), scriere care a cunoscut câteva ediții și a definitivat postura autorului ca disident autentic, de marcă, proza lui (nuvele și romane) l-a propulsat în rândul marilor spirite narative ale Europei. Nu-i mai puțin adevărat că redescoperirea lui I. D. Sîrbu ca o instanță de vârf a scriitorilor români se datorează aproape
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
mitografi (e adevărat, excepționali). De pe poziții divergente, și deci, cu atât mai credibile atunci când se întâmplă să coincidă, aceștia doi au construit imaginea societății ieșene ca întreg, și nu ca simplă sumă de individualități (și ce individualități !). Și Panu, ca disident nostalgic, și Negruzzi, ca factotum de o greu imaginabilă fidelitate, au făcut ca fenomenul junimist să beneficieze, în istoria literaturii române (și, automat, în istoriile literaturii române) de un tratament autonom. Faptul e rarissim și, dacă socoteala mea e corectă
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]